May 21, 2018

Catalin Avramescu

A obținut titlul de doctor în filozofie cu o teză de dizertație asupra teoriei contractului social de la Hobbes la Rousseau. Preda la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, fiind axat in special pe cursuri de istorie a gândirii politice, filozofie politică și etică. In cursul timpului a avut afilieri la St Antony’s College din cadrul Universitatii Oxford; Department of Social Philosophy, Helsinki University;  Institute for Advanced Study in Humanities (University of Edinburgh); Clark Library/Center for 17th and 18th Century Studies (University of California, Los Angeles); Sigurdur Nordal Institute (Reykjavik); Netherlands Institute for Advanced Study in the Humanities and Social Science (Royal Netherlands Academy of Arts and Sciences, Wassenaar); Herzog August Bibliothek; Institut fűr Geschichte din Viena; Facoltà di Lettere e di Filosofia din Ferrara si Colegiul Noua Europă/Institutul de Studii Avansate din București.

Intre publicatiile sale se numara: De la teologia puterii absolute la fizica socială – o explorare tematică a teoriei contractului social de la Thomas Hobbes la Jean-Jacques Rousseau. Filosoful crud. O istorie a canibalismului (Editura Humanitas). Constitutia Statelor Unite ale Americii (Editura Humanitas). Cum alegem? Un portret al democrației pe înțelesul tuturor (Editura Humanitas). A tradus, singur sau în colaborare: Thomas Hobbes – Elementele dreptului natural și politic (Ed. Humanitas); David Hume – Eseuri politice (Ed. Humanitas); Jean-Jacques Rousseau – Despre contractul social (Ed. Nemira) si Peter Singer – Hegel (Ed. Humanitas).

...

Continue Reading
May 20, 2018

Testamentul lui Corneliu Coposu

Testamentul politic al lui Corneliu Coposu a fost prezentat public, duminică, 20 mai, a.c., după 23 de ani de la moartea Seniorului.

Documentul a fost găsit de reprezentanţii Fundaţiei „Corneliu Coposu”, în arhiva acesteia.

...

Continue Reading

Impresii de la “EXPOZITIA SECOLULUI”…care n-a fost sà fie…

Din ciclul “NOSTALGII”(nesecate)

Umbre si lumini, 400 de ani de picturà francezà“(august-octombrie-2005 la Muzeul National de Artà

...

Continue Reading

Carte. Ludwig von Mises – Mentalitatea anticapitalistă

”Influența ideologiei pro-socialiste iese la iveală în modul în care opinia publică, aproape fără excepție, explică rațiunile ce-i determină pe oameni să adere la partidele socialiste sau comuniste. În ceea ce privește politica internă, se presupune că ”în mod necesar și natural”, cei care nu sunt bogați preferă programele radicale – planismul, socialismul, comunismul -, în timp ce doar cei înstăriți au motive să voteze în favoarea economiei de piață. Aceasta ipoteză ia de bună ideea socialistă conform căreia capitalismul aduce atingere intereselor economice ale maselor și favorizează doar ”exploatatorii”, în timp ce socialismul ameliorează nivelul de trai al omului de rînd.

Totuși, oamenii nu preferă socialismul deoarecere știu că acesta le îmbunătățește situație și nu resping capitalismul deoarece sunt conștienți că au de-a face cu un sistem ce le prejudiciază interesele. Ei sunt socialiști deoarece își imaginează că socialismul le ameliorează condiția și detestă capitalismul deoarcere ei cred că acesta îi defavorizează. Ei se declară socialiști deoarece sunt orbiți de invidie și ignoranță. Refuză cu obstinație să studieze economia și disprețuiesc critica devastatoare adusă de economiști planurilor socialiste, deoarece în ochii lor, o știință abstractă reprezintă un banal non-sens. Ei pretind să aibă încredere doar în experiență însă refuză la fel de sistematic să accepte faptele incontestabile ale experienței, adică faptul că nivelul de trai al omului obișnuit este incomparabil în Statele Unite capitaliste decît în paradisul socialist al sovietelor.

...

Continue Reading

Los Alamitos

În California, la sud de Los Angeles, este un mic oraș cu numele Los Alamitos (Plopișorii), cu o populație de numai 11.000 de locuitori. El face parte din comitatul Orange, ca și uriașul său vecin.

Așezarea a apărut după alipirea Californiei la Statele Unite, la sfârșitul secolului XIX, ca urmare a răspândirii culturii și prelucrării sfeclei de zahăr, care cerea un număr mare de lucrători.

...

Continue Reading

Carte. Matei VIȘNIEC – Ultimele zile ale Occidentului

”Adevărul e că nu prea știm ce i se întîmplă în prezent Occidentului și ce ni se întîmplă nouă tuturor ca metamorfoză socială, culturală, comportamentală, tehnologică, umană…

Nu putem fi în același timp în două puncte distincte, într-o navetă spațială care își accelerează viteza și în punctul unde este așteptată aterizarea ei.

...

Continue Reading

Anunt Marginalia: NED-Scholarships @Political Symposium, August 25-28, 2018

Are you working in the field of civil society, media and academia in Central and Eastern Europe? Would you like to share your expertise on the strengths and weaknesses of democracy in your country? We are seeking to find candidates who are interested in actively participating in our discussions and networking events.
You should be motivated to stay connected and spread the spirit of Alpbach after the conference.

In cooperation with the National Endowment for Democracy (NED), the European Forum Alpbach Foundationoffers scholarships for professionals to participate at the Political Symposium and take part in further networking events organised especially for NED scholarship holders.

...

Continue Reading

Autor de “meme” si eseist libertarian mai cunoscut prin lucrarile sale decat prin numele sau

 “Memele” spatiului virtual circula, evident, fara copyright sau atribuire de autorat. Probabil ca nu doar o singura data -printr-un un email de la un prieten sau un link pe retelele de socializare- ati intalnit ceva de felul de mai sus sau de acest fel:

...

Continue Reading
May 19, 2018

Trei interviuri, trei recomandari Marginalia

  1. Ioan Stanomir pentru Ziare.com: “Din punct de vedere al politicii interne si externe putem spune ca ne aflam la unul dintre cele mai de jos momente ale istoriei noastre post-decembriste“, a comentat pentru Ziare.com Ioan Stanomir, profesor de drept constitutional la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti:

Rezolvarea poate fi doar politica. Iar rezolvarea politica inseamna inlaturarea acestei administratii care nu doar ca dezonoreaza Romania, dar ii si pune in pericol stabilitatea. Este vorba, pe de o parte, de dezordinea care a intervenit in politica noastra externa, si pe de alta parte de conflictele intestine care submineaza stabilitatea economiei noastre.

Intreg interviul: aici.

...

Continue Reading
May 18, 2018

Discutia de ieri de la ICUB (Universitatea din București) despre elitism, populism etc….

Cateva note in siajul evenimentului de la Universitatea din București, sub egida ICUB, unde a fost organizata o dezbatere in jurulul prezentarii sussemnatului “Epistocrație, elitism și noul paternalism: Provocări la adresa democrației liberale în gândirea politică recentă”.

Intai de toate, multumiri d-lor Marian Zulean, coordonatorul sectiunii de stiinte sociale al ICUB, Laurențiu Leuștan Pro-Rector al Universitatii din București si Director al ICUB si Marian Preda Presedintele Senatului Universitatii din București. Nu numai ca au stat la originea generoasei invitatii dar au facut efortul ca, in ciuda agendei lor incarcate, sa fie ieri prezenti la discutia ce a avut loc in Sala de Consiliu a Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Bd. Schitu Măgureanu, nr. 9).

 

...

Continue Reading
May 17, 2018

Zilele Hayek la Iași

Pe 17 și 18 mai, liberalismul autohton, atât cât există, își mută centrul de greutate la Iași, sub egida Hayek Days. Radu Nechita, Cristian Păun, Vlad Topan, Ovidiu Neacșu, Bogdan Glăvan, Bogdan Călinescu, Cristinel Trandafir, Mihaela Ifrim, Tudor Smirna și Romeo Vatră, alături de alți simpatizanți ai ideilor liberale, participă la sărbătoarea anuală a liberalismului organizată în orașul celor șapte coline. Institutul Hayek organizează o dezbatere publică despre educație, infrastructură și pensii, o lansare de carte, mai precis, Sofisme economice de Frederic Bastiat și o dezbatere despre istoria ideilor liberale în România. Așadar, Mont-Pelerinul autothon, păstrând proportia necesara in raport cu cel creat de Hayek, se reuneste in fosta capitala a Junimii.

...

Continue Reading
May 16, 2018

Karl-Peter Schwarz

Karl-Peter Schwarz: mai mult decat un mare nume al jurnalismului european si global. Este o institutie in sine. Timp de decenii –si s-au intamplat sa fie tumultoasele decenii ale post comunismului– Karl-Peter Schwarz a analizat, interpretat, tradus si explicat lumii intregi, de pe platforma influentului Frankfurter Allgemeine Zeitung, evolutiile istorice din estul Europei. Influenta sa a fost enorma in ambele sensuri pentru ca a incercat in acelasi timp sa sustina aceste evolutii pe calea civilizatiei occidentale, liberalismului, democratiei si capitalismului. In momente critice a fost o voce a luciditatii, a echilibrului si a bunului simt. A creat o relatie intre Est si Vest, a creat un canal de interpretare si a administrat acest canal cu o discretie, eficienta si abnegatie pentru proiectul european si civilizatia nord-atlantica rar intalnite azi.

In istoria estului Europei post-comuninste, ceea ce a facut Karl-Peter Schwarz va constitui un capitol de sine statator. Dupa stiinta mea, nu exista un echivalent al sau nici in Vest nici in Est. Este un fenomen in sine.

...

Continue Reading

Aplauze pentru dusmanul dusmanului meu

 

O doamna de origine rusa care sta in Franta, casatorita cu un francez, a carei familie este din Crimeea, mi-a spus ca anexarea acestui teritoriu de catre Rusia este un lucru bun. Pentru ortodoxie.

...

Continue Reading

Gabriel Claudiu Mursa

In spectaculoasa lista de lucruri realizate de generatia noastra se numara si un fapt care desi trece neobservat si e luat ca de la sine inteles azi, este de o importanta formidabila. Generatia noastra a introdus in Romania, facand  sa se estompeze decalajul si golul imens in inima culturii si discursului public- teoria si gandirea economica moderna si liberalismul clasic. Inainte de asta – si stau martore bibliotecile si anticariatele- nici macar limbajul economic modern prin care se pot exprima tehnic ideile economice moderne nu exista decat in forme foarte rudimentare. Iar raftul cu literatura liberala clasica – cu tot ceea ce s-a scris, tradus si publicat pe toata durata Romaniei moderne, era in 1990 aproape gol. A fost nevoie de un efort formidabil ca aceasta situatie sa fie remediata. Si acest efort a fost facut fara planificare de stat, fara coordonare de sus, fara subventii si fara batutul cu pumnul in piept. O mana de tineri –tineri, la vremea aceea– pur si simplu si-au asumat initiativa, cu de la sine putere. Si o continua si azi, cu constanta determinare.

Cand istoria va fi scrisa se va vedea ca intre ei, un nume se detaseaza prin dedicatia si consecventa cu care si-a asumat aceasta misiune: Gabriel Claudiu Mursa, Profesor de Econonomie și Istoria gândirii economice, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor unde este  Directorul Departamentului de Economie și Relații Internaționale. Președinte al Institutul Friedrich von Hayek România, intre publicatiile sale de autor se numara Logica pieței, la Ed. Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Liberalismul, la Institutul European, 2006 si Eseuri de economie politica, la Editura Liberalis. Calatoreste mult in Occident unde preda si e parte a unei intregi retele internatinale de ganditori si universitari liberali clasici. Fface -evident- publicistica de calitate si este un organizator apreciat de  evenimente academice si culturale. Dar daca il intrebi, primul lucru pe care il scote in fata este ca este  Coordonatorul Colecției Economie și Societate Liberă, la Ed. Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” si Coordonator al Colecției Catalaxia la Editura Liberalis Iași.

...

Continue Reading

Europa în care cred

Uniunea Europeană este un proiect esențialmente creștin-democrat. Principalii ei fondatori erau creștini care se opuseseră crimelor lui Hitler în Occident și înțelegeau amenințarea dinspre Răsăritul dominat de ateismul comunist asasin. Valorile lor erau demnitatea și libertatea persoanei umane, solidaritatea responsabilă, pluralismul politic, subsidiaritatea, economia de piață…

...

Continue Reading
May 15, 2018

Cele două Românii

După mine, nu există problemă mai apăsătoare pentru țara asta decât cea pe care o vedeți redată (în fotografie), desăvârșit, de Teodor Baconschi, în Cetatea sub asediu (Doxologia, 2016). Nu știm – și nici nu vrem să știm – unii de alții, iar cele două Românii sunt ireconciliabile nu fiindcă au valori și priorități incompatibile, ci fiindcă își neagă reciproc dreptul la existență, se comportă ca și când existența celeilalte n-ar fi substanțial justificată. S-a creat o prăpastie de netrecut între cele două Românii, s-a consolidat o distanță profund vinovată (vinovată, dacă vreți, în sens psihanalitic) și, deci, perfect lipsită de luciditate. Am încremenit – și unii și alții într-o opoziție prostească, absurdă, nerezonabilă, pre-reflexivă care nici măcar nu ne permite să ne conturăm ca entități autonome, necum să ne armonizăm deosebirile. E ca și când am funcționa cu toții fără îndreptățire, în ilegalitate, e ca și când ne-am fura singuri autorizația de funcționare: bigoți și progresiști, suntem la fel de absurzi, de nelalocul nostru.
Tensiunea dintre cele două Românii ne ține paralizați pentru că este de fapt hrănită de niște procese (colective) regresive. Vorba lui Teodor Baconschi, urbanizarea a fost ratată. Ratată a fost în comunism și ratată va fi în vecii vecilor fiindcă, neavând șansa unor procese naturale, n-am reușit să “ne prindem” care sunt diferențele de substanță dintre sat și oraș, de ce unii sunt fundamental de-acolo și alții fundamental de dincolo. O ratare individuală sau colectivă are toate șansele să se repete până nu se accesează (și asumă) motivele profunde care au determinat-o.
Capitolul se încheie cu concluzia că tensiunea dintre cele două categorii este una mai degrabă politică, nu una metafizică ori spirituală. Așa cred și eu. Fiindcă duhul suflă oricum unde vrea. Pe când reușita unei anumite organizări a cetății depinde de voința noastră explicită. E obligatoriu ca – în sens foarte larg și în sens foarte restrâns, la propriu și la figurat – stânga să știe ce face dreapta și invers. Nu avem o realitate comună în sensul că nu ne-am putut mobiliza, matur, să conferim valoare conștientă diferenței dintre noi. Fiindcă, de fapt, nu diferențele (despre a căror substanță nu știm oricum nimic) sunt problema, ci complicitățile vinovate, profunde și – culmea! – naturale, constituționale – dintre Româniile care – simultan – se subestimează și se supraestimează reciproc. Li se pare că au ceva de câștigat din acest dispreț reciproc care a devenit, aș zice, normă de comportament. Schizoidia îngroapă România.

...

Continue Reading

Adrian Miroiu

Adrian Miroiu este una dintre cele mai putin cunoscute, cele mai putin transparente, cele mai putin recunoscute ca atare figuri intelectuale majore ale Romaniei contemporane. E o situatie paradoxala. Pe de o parte, numele sau este familiar publicului: a avut functii publice si s-a facut cunoscut ca activ membru in tabara reformatorilor in nenumaratele si nesfarsitele batalii din razboiul de uzura dat in jurul sistemului universitar din Romania. (Intr-o vreme, prin anii 90, cand tensiunile sale cu ceea ce tehnic si popular se numeste “mafia din invatamant” atinsesera un punct critic, mi-a marturist ca il batea gandul sa isi ia permis de port arma si daca nu ma insel, a si facut-o). Apoi este cunoscut ca profesor universitar. Decan; şef de Catedră; preşedinte al SNSPA.  Asta dupa ce fusese Profesor universitar si decan al Facultatii de Filozofie de la Universitatea din Bucuresti. Deci, in principiu: o entitate relativ cunoscuta.

Mai putin cunoscuta, as zice deloc cunoscuta, este insa fascinanta sa opera. A inceput in filosofie fundamentala pura si dura -logica filosofica si filosofia logicii- cu studii precum World-Indexed Sentences and Modality, in Logique et Analyse, Actuality and World-Indexed Sentences, in Studia Logica, A Modal Approach to Sneed’s Theoretical Functions, in Philosophia NaturalisConstructe formale, la Editura Trei, si Introducere în logica filosofică, la Editura Universităţii din Bucureşti.

...

Continue Reading

Teodor Baconschi

Cateva note despre Teodor Baconschi. Prima e o simpla lista de publicatii:

Sub semnătura de autor Teodor Baconsky: Le rire des Peres. Essai sur le rire dans la patristique grecque, Desclee de Brouwer, Paris, 1996. Râsul Patriarhilor, București, Anastasia, 1996. Iacob si îngerul, București, Anastasia, 1996. Ispita Binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței, București, Anastasia, 1997. Turn înclinat. Fragmente de arheologie profetică, Curtea Veche, 1999, Roma caput mundi (împreuna cu Horia Bernea), București, Humanitas, 2000, Pe ce lume trăim, București, Editura Pro, 2004, Insula Cetății. Jurnal parizian, Curtea Veche, 2005. Despre necunoscut, București, Humanitas, 2007, 111 incursiuni în  Cotidianul românesc (ilustrații de Devis Grebu), București, Curtea Veche, 2009. Bisericile de lemn din Maramureș, album UNESCO, 2010.

Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011. Legătura de chei. Mărturii diplomatice în dialog cu Armand Goșu, Curtea Veche, 2013. Facebook Inc. Fabrica de narcisism, Humanitas, 2015. Anatomia ratării. Tipuri și tare din România postcomunistă (în dialog cu Dan-Liviu Boeriu), Humanitas, 2016, Cetatea sub asediu. Însemnări despre credință, rațiune și terorism, Doxologia, 2016, Fascinația tradiției. Studii patristice și de istorie a religiilor, Editura Lumea credinței, 2017.  Mic almanah al marilor oameni (pe care i-am cunoscut), Polirom, 2018. Darul desăvârșit. Gânduri despre civilizația creștină, Doxologia, 2018.

A doua nota este activitatea profesionala si diplomatica adusa de acest domn cu doctorat în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor la Universitatea din Paris-Sorbonne si membru în Asociația Internațională de Studii Patristice. Stiu ca in ziua de azi oricine crede despre sine ca e capabil sa satisfaca cerintele oricarei functii publice si diplomatice. Pana la urma, guvernul tarii e condus de niste semianalfabeti iar parlamentul e plin de incompetenti si neispraviti iar administratia publica de amicii si neamurile lor mai retardate. Asadar: se poate. Totusi, trebuie ca exista o diferenta, nu, in favoarea unuia din categoria la care puncteaza Teodor Baconschi pe de o parte si pe de alta parte: astia! Ar fi prea de tot sa negam chiar si asta…

Carieră diplomatică: ambasador al României la Sfântul Scaun, Ordinul Suveran de Malta și Republica San Marino. Director general MAE. Ambasador al României în Republica Portugheză. Secretar de stat pentru Afaceri Globale. Consilier prezidențial. Ambasador al României în Republica Franceză și Principatul de Monaco. Ministru al Afacerilor Externe.

Urmatorul lucru pe lista este sa citez o nota scrisa de Teodor Baconschi de curand:

Ce mă face relativ înțelept. Scurt program de umanizare:

Să nu te deranjeze defel, prin ea însăși, existența altora, cu toate calitățile și defectele lor.

Să nu te simți înghesuit imaginar de succesele lor și să nu te satisfacă meschin limitele ori nereușitele unor semeni (fie ei cunoscuți direct sau doar prin social media).

Să te bucure, dimpotrivă, probele evidente (și mai curând rare) de inteligență, civilitate, cultură bine asimilată sau creativitate.

Să te gândești mereu că nu ești decât produsul (oricât de complex) al unor împrejurări cărora nu le poți dicta nici substanța, nici direcția. Să cauți, sincer, modestia celui care își vede deja scheletul în groapă și memoria risipită.

Urmeaza pe lista asta un citat din Andrei Plesu, Minima Moralia, cartea la care fac refeire toti (de fapt la titlul ei, inteles sau interpretat total aiurea) fara sa fie –evident– familiari cu ideea sau ideile ce definesc continutul cartii:
Pe scurt, singura autoritate pe care conștiința individuală nu și-o pune niciodată, sau aproape niciodată, la îndoială e autoritatea morală. Capacitatea de a distinge între bine și rău, între viciu și virtute, dreptate și nedreptate, pare a fi la îndemâna tuturor. În materie de etică, funcționăm constant printr-o nedemolabilă auto-complezență. Trăim într-o inflație barocă a competenței morale, într-o lume a cărei principală dezordine riscă să fie faptul că toți membrii ei se simt moralmente în regulă, sau că toți resimt dezordinea proprie drept neglijabilă. L’enfer c’est les autres – părem a concede cu toții. Prin urmare, le paradis c’est nous- mêmes
M-as bucura daca detractorii d-lui Baconschi ar medita o secunda la problema de mai sus si la cea a competentelor generale pe care ei le mobilizeaza in deja anticipabilele si plictisitoarele lor intampinari. Acest scurt moment de reflectie ne-ar ajuta pe toti. Si pe noi si pe ei.

 

In sfarsit, sa mai notam un lucru. D-l Baconschi este un atent observator -si aici vorbim de observatie participativa- al fenomenului retelelor sociale si evolutiilor din spatiul virtual. Azi se alatura unui nou experiment in acest spatiu, experimentul Marginalia!

Sa ii uram bine ai venit!

 

...

Continue Reading
May 13, 2018

Câteva reflecții pe seama unei implicări prietenești

Am urmărit din start inițiativa dlui Paul Dragoș Aligică numită, cu o deliberată modestie, Marginalia. Cred că ea are ca scop regruparea forțelor intelectual-academice de dreapta, după ceea ce Horia Patapievici numește, într-o viitoare carte, Anii urii. Adică anii în care o realitate politică aparent defunctă (USL) și un front mediatic de stigmatizare au reușit să demonizeze un grup – firește eterogen, dar valoros – de personalități publice afirmate, mature și (până nu demult) implicate în modelarea marii noastre aventuri istorice postcomuniste: integrarea instituțională și culturală în aria geopolitică euro-americană. În recentul său interviu pentru ediția românească a revistei Newsweek, Horia Patapievici amintea, oportun, că anii urii au început taman după ce fostul președinte Traian Băsescu a condamnat, în Parlament (și în pragul intrării țării în UE) crimele și ilegitimitatea regimului comunist, instalat manu militari în 1947. În aparență, anii urii au triumfat: elita intelectuală pro-occidentală, anti-comunistă, pro-capitalistă și modernizatoare (deși ea include și notabili critici ai modernității, de pe poziții conservatoare) a fost decuplată de la viața publică.

Membrii acestui segment eminent al comunității naționale s-au trezit marginalizați, scuipați pe stradă, caricaturizați, reduși la câteva teme calomnioase (reiterate maniacal de mercenarii angajați să o facă). Prin evacuarea lor forțată, nedemocratică, brutală și sistematică, nu doar ei – ca oameni – au avut de suferit, ci însăși democrația românească oricum fragilă, ezitantă, plină de reziduri toxice ale vechiului regim. Cel mai grav nu este că o seamă de personalități meritorii – care și-au demonstrat competența și patriotismul prin studiile, operele și acțiunea lor civică necontenită, asumând uneori responsabilități publice – au trăit ani de amărăciune, frustrare, ingratitudine agresivă și solitiudinea unui exil intern: toate acestea ar fi putut, la rigoare, rămâne evenimente negative de ordin privat. Adevărata pierdere constă în faptul că, odată cu ei, și valorile pe care ei au înțeles să le apere, cu argumente civilizate și patos comunitar, au intrat într-o severă eclipsă.

...

Continue Reading

Toti oamenii acestia care se alatura Marginalia o fac NU pentru ca li s-ar oferi ceva. Din contra: Ei ofera

M-as bucura daca s-ar remarca – iar daca nu se remarca, vreau sa fiu sigur ca subliniez eu apasat asta- ca toti oamenii acestia care se alatura zilele acestea Marginalia o fac NU pentru ca li s-ar oferi ceva, de cineva, privat sau de stat. Ei o fac de fapt pentru ca EI vor sa ofere ceva publicului si discursului public si culturii din care fac parte. Vin aici si imbratiseaza proiectul din vocatie. Urmariti, va rog, ce se intampla. Merita. Nu aveti ocazia sa vedeti de doua ori asa ceva.

Astea nu sunt vorbe goale. Acesta este un experiment natural national in direct. Si asa cum am promis, ce facem aici va spune ceva cu adevarat important, va da un test despre starea clasei intelectuale romanesti, starea clasei antreprenoriale capitalist-corporate, starea publicului romanesc si starea natiunii in general.

Marginalia NU ofera compensatie materiala. Marginalia NU ofera onoruri si functii. Marginalia NU ofera iluzii sau promisiuni politice. Marginalia momentan nici macar nu ofera o infrastructura sau platforma publica de vizibilitate eclatanta tehnic sau mediatic.’

Pe moment e doar un amarat de blog construit pe WordPress, vai de capul lui, tehnic si grafic. E adevar ca -pentru a-l cita pe specialistul care a preluat chestiunea tehnica a paginii: “Ceea ce aveti acum e o Dacie 1300, ceea ce trebuie sa fie pentru ce oameni aveti aici, e un Rolls Royce si am sa va dau un Rolls Royce“. Dar e mai bine ca a inceput asa umil. Pentru ca asta nu spune doar ceva despre atatea lucruri care nu sunt in regula dar in acelasi timp spune ceva despre ce este mai mult decat in regula. Ceva absolut remarcabil dar trecut cu vederea, minimizat, marginalizat: Acesti oameni.

Multi dintre ei nici macar nu au schimbat o vorba la telefon cu mine. Au prins din zbor, din doua randuri pe email, ideea si au zis fara ezitare sau calcul: Da, Adsum!

Si stati, ca inca nu ati vazut lista completa….

Insist asupra acestor aspecte de mai sus. Pentru ca toate cele de mai sus conteaza imens pentru intelegerea motivatiei acestor oameni. Si conteaza imens cand, data viitoare fie separat, fie in corpore vor intra iar in colimatorul uzurpatorilor spatiului public romanesc, a cozilor lor de topor si a idiotilor lor utili.

Pentru ca — sa nu se amagim– momentan astia sunt derutati si nu inteleg inca ce se intampla. N-au mai vazut asa ceva…E ceva ce iese din calapoadele reduse ale codurilor lor operationale care cer sponsori, moguli, motivatii financiare, promisiuni de posturi, functii, rente si expunere TV si mediatica… Dar curand vor incepe sa intuiasca pericolul.

Din fericire este prea tarziu pentru ei. Ceea ce trebuia sa se intample, s-a intamplat …

Si stati, ca nu ati vazut inca lista completa….

...

Continue Reading

Marginalii la un proiect necesar

Nu am ezitat când Paul Dragoș Aligică m-a invitat să mă alătur proiectului Marginalia. Studiez de ceva vreme manuscrise medievale și am înțeles că glosele și comentariile adăugate în marginea manuscriselor sunt adesea la fel de importante pentru istoria textelor și a ideilor ca opul glosat. Când un glosator carolingian exclamă în marginea Consolării Filozofiei, “hic magis philosophice quam catholice loquitur” (“aici vorbește mai degrabă ca filozof decât ca creștin”), el ne spune ceva important despre capacitatea de înțelegere, prin 825-850, a unui text scris în 524, precum și despre sensibilitățile veacului său.

...

Continue Reading

Karl Marx. 4 citate

Cu câteva zile în urmă, Jean Claude Juncker, politician creștin-democrat din Luxemburg, actual președinte al Comisiei Europene, deplângea faptul că acum, în anul în care se împlinesc 200 de ani de la naștere, ”Karl Marx este blamat pentru lucruri de care nu este responsabil şi pe care nu el le-a cauzat prin ceea ce a scris”.

Juncker a făcut aceste afirmații admirative la Trier, în orașul natal al lui Karl Marx, acolo unde în 5 mai a.c. a fost dezvelită o statuie uriașă a autorului ”Capitalului”.

...

Continue Reading

Ciprian Apetrei

Nu stiu cum si cand l-am descoperit pe Ciprian Apetrei. Stiu ca am tot dat de comentariile, notele, schitele lui pana cand la un moment dat, mi-am zis: “Aici e un pattern, nu poate fi accidental, deja e seminficativ. Iata pe cineva care e publicist pur sange”.  Si chiar este. Nu are doar condei, observatie si analiza dar are si o anumita sensibilitate care il apropie de inventiile la marginea dintre publicistica si literatura ale unui Tom Wolfe. Gliseaza dintr-un registru in altul, dintr-un gen publicstic in altul cu o usurinta remarcabila si o face din talent, nu din training: La vremea la care s-a format nu mai avea de unde sa invete astea in presa din Romania. Are insa tot ceea ce ii trebuie pentru a face publicistica la varf. Veti spune: Ce e aia si unde “publicstica la varf” in limba si cultura romana de azi?! Iata o intrebare excelenta. Asta incercam sa facem aici impreuna, sa creem un spatiu care sa ne dea posibilitatea de a arata  si spune: Aici!

Dar sa revenim la Ciprian Apetrei. Foarte discret cu privire la datele si coordonatele sale. Ce am aflat, dupa ce l-am interpelat si chestionat:  A absolvit Filosofia la Universitatea din Bucuresti, in 1999, specializarea filosofie moral-politica. In Romania a fost profesor de liceu si asistent universitar, la UPG Ploiesti. A mai lucrat apoi in resurse umane si a fost directorul unei scoli profesionale private si trainer.  A plecat din tara. Locuieste de cativa ani in Bretania.  In Franta s-a reintors catre filosofie, cu un Master  la Universitatea François Rabelais din Tours, specializarea Philosophie et pratique. E acum doctorand la Universitatea din Nantes, cu o teza de filosofie medicala.

...

Continue Reading
May 12, 2018

Cinemapus Cinemateco?

 

Dragi vizitatori/oare, voi reproduce mai jos un text mai vechi (de prin 2006, publicat în ziarul “Cotidianul”, în a càrui redactie – timp de 5 ani – am fost  ilustratorul-editorialist, dar, din cànd în cànd mai trànteam si un articol), ca acesta,  despre una dintre cele douà Cinemateci aflate într-o stare deplorabil-ridicolà, o rusine pentru o Capitalà de tarà a U.E. Articol care m-a amuzat nespus atunci si – recitindu-l acum, nu mi-a scàzut “apetitul”. Vi-l împàrtàsesc si vouà, sperànd cà va avea acelasi efect reconfortant.

...

Continue Reading

 “Despre onoare intelectualà în timpuri întunecate”

  

“Despre onoare intelectualà în timpuri întunecate”

Cele ce voi (de)scrie – în alb/negru/ceva-griuri/culori –  în continuare, và previn cà nu va fi (prea) lung, nici plicticos, deloc ermetic, cu atàt mai putin “adànc” sau stufosconfuz ori… manipulator – Doamne-fereste!… Va fi, de fapt, un sfàsietor vaiet (recunosc) resentimentar, presàrat cu explozii pe care as dori sà încercati a le receptiona, citi si “digera”, precum procedati cu cuvintele rostogolite, càteodatà, de-a valma, la furie.

Càci, de càtva timp mà agit ca un idiot, actionànd pentru binele Patriei, desi nu mai sus si audio-vizibil decàt cei de prin “Liga”3-a-4-a de old/si/senili/boys, ca un caraghios… Urlu la pereti, màrài la trecàtori care gràbesc pasu’, sunt cvasi-total ignorat, desconsiderat, ba chiar umilit, terfelit… M-am sàturat!… Dar, nu-mi mai fac vreo iluzie cu privire la eventuale “reactii” pe care le-ar putea suscita acest ultim (?) strigàt. Cel mult vreuna politic(os)-absolvitoare de orice îndatorare personalà). Asadar îl “expir“- totusi – din stràfundu’ ràrunchiilor, càtre toate imaginatele ecouri binevoitoare. Asta, datorità unui simt al datoriei care s-a aciuit ombilical încà de la nastere si nu mà pàràseste nici cànd e vorba de interes personal, daràmite cànd e “atasat” drepturilor si îndatoririlor cetàtenesti!

Dezamàgit (de colegi/e oportunist-arivisti/e), înselat (de pretinsi/e prieteni/e), mintit (de falsi/e admiratori/oare), jignit (de indiferenti/e), pàràsit în toiul demonstratiilor (de lozincari/e epuizati/e), rusinat si/sau ridiculizat (de manipulatori/toare), rànit (de pseudo-camarazi/de de baricadà)… Dar…mai presus de tot si toate, încà suficient/eficient de furiosindignatrevoltat fatà de tot ce “se” întàmplà, sau NU “se” întàmplà…desi ar trebui, în ultimul timp (deja ani, nu putini).

Nu mai am încredere (aproape) în nimeni, în (mai) nimic. Nici în prezent si – cu atàt mai putin – în viitor. Atàt al meu (ceva mai “apropiat”) càt si al celor apropiati, al urmasilor mei, al tzàrii… Sunt la un fel de ràscruce de drumuri fàrà sà stiu care-i “dead-end”. Si – ce oroare la vàrsta de aproape 85 de ani – pe punctul de a-mi revizui din temelii, modul de a gàndi, de a actiona-reactiona, subzista, interpreta, crea… În ultimà instantà, de a rezista…de a supravietui!… Ceea ce mà îndeamnà subliminal sà retràiesc acum, pe acest spatiu, cele simtite – si scrise în urmà cu vreo 6 ani – cànd, aflàndu-mà la Paris – împreunà cu Coca, sotia mea – am(plural) decis sà ràmànem… Ca urmare a loviturii-de-stat a uslinosilor. Si, anume…

Trec printr-un moment greu, penibil, sfàsietor, revoltàtor…Pentru a doua oarà (pe prima o “plàmàdisem” prin anii ’48-’50, împlinità abia prin anii ’60, hélas…) m-am hotàrât – ne-am hotàrât – sà pàràsim acea/stà tzarà de care ne leagà atàtea afinitàti (astàzi, aproape sterse), imagini (estompate), cutume (pierdute), folclor (mumificat), valori morale (corupte), demnitate (bàlàcàrità), iubiri (desacralizate), prietenii   (tràdate)… Din (aproape) aceleasi “cauze” ca si la primul exil, la care s-au adàugat alte-multe circumstante agravante, provocate – culmea – de unii/nele dintre cei/cele mai apropiati/te sufleteste, de “alesi/alese” ai ELITEI autohtone. NU màrlanii si mitocanii – mai numerosi decàt mi-as fi putut vreodatà imagina în cele mai sumbre si ràscolitoare cosmaruri – si ràspànditi prin toate pàturile sociale (numite “clase”)… NU tinerii dezamàgitori, superficiali si izolati/insensibili în stràfundurile “gàselnitelor” electronic-fitzoase… NICI birocratia invadatoare, înnàbusitoare, coruptà… Cu atàt mai putin dificultàtile personale – materiale – desi cumplit de “stress”ante, ci… MAREA MAJORITATE a “alesilor” (soartei!?!), a “distinsilor”, “cultivatzilor”, “rasatzilor”, a “staif-uiztilor”, “umblatzilor”… Ei/ele m-au – ne-au – împins càtre acest gest al disperàrii!…

Îi/le detest si dispretuiesc pe màsurà si, desi cred cà nu le pasà, doresc màcar sà o stie!…

Si, revin cu încheierea actualà.  Dar, dragi prietene/prieteni, colegi/e, cunoscuti, nu và “alarmati” – spectaculos de ineficace – càci…acest strident tziuit, nu-i decàt un scràsnet de groazà, de cersit compasiune, de, de…GEABA!… Si, sincer (oare?), îmi pare ràu dacà acest (în cele din urmà) scàncet sumbru v-a turnat putinà smoalà pe aripi, dar poate cà-i mai bine sà moarà “levitatia” înaintea “sperantei“…

...

Continue Reading

Carte. Pascal Bruckner – Un rasism imaginar

Pascal Bruckner vine în 16-17 mai la București pentru a lansa volumul ”Un rasism imaginar”

Despre carte:

...

Continue Reading

Ungaria, Cehia si Romania in coordonare cu Israel au blocat o declaratie comuna a UE

Nu stiu daca se confirma asta, habar nu am, dar spre informarea dv, asta circula pe canalele si fluxurile paralele la mass media oficiale din SUA. Si circulatia materialului/stirii/dezvaluirii e intampinata cu aplauze la adresa Romaniei. M-am uitat dar nu am vazut nimic pe fluxul meu de Facebook care, de obicei, avand atatia jurnalisti si formatori e destul de exact in a prinde astfel de stiri:

Ungaria, Cehia si Romania in coordonare cu Israel au blocat o declaratie comuna a UE care urma sa critice mutarea ambasadei la Ierusalim – surse diplomatice europene si din Israel:

...

Continue Reading

Intervențiile americane de peste mări

Motto: Evitarea războiului nu există, există doar amânarea lui din care decurg avantaje pentru alții.

-Niccolo Machiavelli

...

Continue Reading

Câteva adevăruri despre post-adevăr

De ce (să) nu îl iubim pe Piketty? De ce (să) nu îl iubim pe Karl Marx?

Thomas Piketty e un Karl Marx al secolului al XXI-lea. De altfel, Piketty a recurs la Marx încă din titlul cărții, utilizând expresia ”capital”. Pentru el, lumea se împarte în cei (foarte) bogați și în cei (foarte) săraci. Involuntar, mă duce gîndul la un serial pe care-l vedeam cînd eram mic și care se intitula « Om bogat, om sărac »; însă în acel film american, obiectivul era, tocmai, să te imbogățești în viață, săracii nefiind subiecte de compătimit. La Piketty, săracul e musai victima a bogatului. Ca la Marx, cauza ar fi acumularea de capital în mîinile unui grup restrîns. Așa cum Marx s-a înșelat în ceea ce privește evoluția capitalismului, Piketty nu recunoaște că oamenii din societatea de azi dispun de bunuri pe care nu le dispuneau cei din trecut și au o putere de cumpărare fără echivalent. Marx nu a intrat niciodată într-o uzină, iar Piketty trăiește din banii publici. Sub pretextul cercetărilor științifice, amândoi truchiază realitatea economică și vor să impună o ideologie. Evoluția societății l-a contrazis pe Marx. Așa se va întîmpla și cu Piketty.

...

Continue Reading
May 11, 2018

Adrian Papahagi

Am sa incep prin a spune cateva chestiuni absolut factuale despre Adrian Papahagi. Pur si simplu descrierea faptelor, a realitatii bio-bibliografice. Cu in singur gand: de aici plecam, de la fapte. Este fiul ilustrului istoric literar şi italienist Marian Papahagi, are de purtat responsabilitatea si greutatea imensa a traditiei unei ilustre familii de intelectuali, a unei adevarate dinastii de savanţi si carturari, precum lingviştii şi etnologii Pericle Papahagi si Tache Papahagi, istoricul Valeriu Papahagi, eseistul Emil-George Papahagi.

A inceput prin a studia engleza, germana şi limbile clasice la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai. Vorbeşte curent engleza, franceza, italiana şi germana, fiind totodată un bun latinist şi specialist în limbi germanice vechi. Domeniile sale de cercetare includ limbile și literaturile germanice vechi, literatura mediolatină și manuscrisele medievale.  În 1997, a fost admis ca bursier al guvernului francez la École Normale Supérieure din Paris. A predat limba engleză veche la Universitatea Paris Sorbonne și la Institutul Catolic din Paris între anii 1999 și 2003.

...

Continue Reading

Am fost la evenimentul de lansare a Newsweek Romania. Impresii

Tind sa cred ca s-a dorit (si s-a reusit) sa fie o demonstratie de forta. E adevarat ca eu de peste 7 ani am cam fost in afara circuitului romanesc si al capitalei, dar rar am vazut o asa concentrare de forte chiar si pe vremea cand eram implicat in mod direct in astfel de povesti la varf. O foarte buna reprezentare din toate zonele: mediatic, politic, mediu de afaceri, diplomatic, intelectual. Oameni, asa cum ii place sa spuna d-lui Liiceanu, “frecventabili”.

S-a desfasurat la Palatul Bragadiru. Elegant organizat, ne-topesc, fara emfaza si stridenta, a venit totul natural. De la covorul rosu pana la bar si bufet, totul absolut decent. Eram cu in vechi amic, veteran de decenii in lumea politicii si viata publica, ne-am pomenit ca eram intre primii la bufet desi era deschis de mai bine de 30 de minute. Zice “Mai, ce naiba se intampla? In mod normal aici trebuia sa fie buluc de mult, cum putem noi sa patrundem asa?”

...

Continue Reading

Raport scurt privind evolutia Marginalia

Nu numai ca actualele probleme tehnice se vor revolva dar se vor rezolva nu prin peticire ci prin trecerea la o noua formula grafica si tehnica.

Ieri s-au identificat in mai putin de 24 de ore solutiile si resursele umane, tehnice si de alta natura necesare transformarii site-ului in ceva demn si din punct de vedere grafic si tehnic de nivelul celor care vor fi prezenti pe el ca autori si cititori. Faza romantica a proiectului din acest punct de vedere e pe sfarsite.

...

Continue Reading
May 10, 2018

Dor de politică

M-aș înscrie într-un partid politic. Dar unul cu oameni cu care am mai lucrat, pentru a avea cu cine să vorbesc: Nicolae Manolescu, Dan Grigore, Mona Musca, Valeriu Stoica, Daniel Funeriu, Stere Gulea, Mihai Șora. Știți cumva unde este sediul acestui partid?

...

Continue Reading

O nota importanta pentru autorii Marginalia si nu doar pentru ei

Puteti posta absolut orice: comentarii, articole, articole noi, originale, sau mai vechi, linkuri, note si observatii, recomandari de lectura, de vizionare, de auditie, anunturi, invitatii, polemici etc. NU exista asteptare de excusivitate. Nu exista conflict sau competitie cu alte locuri sau platforme pe care publicati. Dati link acolo si promovati materialul aici. Sau invers.
Pe de alta parte, daca aveti un articol sau un comentariu mai important, ideal ar fi ca in timp acest loc sa devina una dintre principalele plaforme publicistice in limba romana. Experienta pe care o am din anii de inceput ai Contributors imi spune ca e foarte posibil ca Marginalia sa capete acest statut.

Dar Marginalia poate sa fie mult mai mult decat un Contributors pe steroizi, tocmai prin libertatea si dinamica si varietatea pe care ar putea sa o capete. In acest sens, nici nu va fi un competitor al revistelor si platformelor deja stabilite. Nu e o revista, nu are rubrici fixe (poate va avea niste categorii cand vom avea in alt site mai sofisticat), nu se vrea nimic din formulele deja consacrate fie in vechea presa fie in cea noua. Marginalia se vrea un spatiu comun, o resursa creata si mentinuta prin actiune comuna in sensul tehnic  al termenului. Se vrea, intr-un anumit sens, un club virtual.

...

Continue Reading
May 9, 2018

Dana Jalobeanu

Dana Jalobeanu a inceput prin a studia  filosofie la Universitatea Babeş Bolyai, Cluj Napoca, a continuat tot acolo cu in Master in Fizica teoretica, specializare in fizica starilor solide cu o tema despre care habar nu am ce inseamna (The BRST-BV cohomology and its applications) dar o  cred pe cuvant ca titlul spune totul, dupa care a unit cele doua preocupari intr-un doctorat în filosofia științei la Universitatea din București (Spatiu, timpul si legile naturii in cosmologia moderna de la Descartes la Newton). Dupa care a facut o serie de specializări post-universitare la Oxford University (Balliol College), New Europe College, Warburg Institute (University of London), Princeton University și Max Planck Institute for History of Science, Berlin. S-a specializat in Francis Bacon, Isaac Newton, istoria si filosofia stiintei si are domenii de competenta in istoria filosofiei moderne, filosofia fizicii, cosmologie filosofică.

...

Continue Reading

Am fost intrebat ce este si ce vreau eu cu aceasta Marginalia. Raspunsul este acesta:

Acum ca am facut primul pas in experimentul acesta colectiv numit Marginalia si ca prima etapa este consumata, putem trage o linie si putem face o evaluare, putem re-analiza de unde venim, unde suntem, incotro am vrea sa mergem.

Ce am am reusit sa dovedim cu acesta prima etapa? Am dovedit ca se poate. Am arata ca exista resurse de mare calibru care sunt dispuse sa participle pro bono la crearea unei interfete cu publicul romanesc, figuri intelectuale si publistice remarcabile. Sunt personalitati  neapreciate si nevalorificate la potentialul, valoarea si dorinta lor de a participa la viata publica si dezbaterea publica de limba si cultura romana, lipsite de platforme publicistice pe masura, intr-o viata publica  ce a degenerat treptat la cel mai mic numitor comun al spoielii occidentalizate si a manelismului vulgar si agresiv.

...

Continue Reading
May 8, 2018

Stânga franceză, discursul corect politic și teroriștii islamiști

Într-un raport publicat la începutul lunii octombrie, Banca Mondială realizează portretul tip al soldaților recrutați de gruparea islamică Daesh. Surpriză pentru cei care explică terorismul ca fiind rezultatul inevitabil al sărăciei și frustrărilor sociale: 43,3% dintre soldații recrutați de Statul Islamic au terminat liceul, iar 25,4% dintre ei au o diplomă universitară (să ne aducem aminte că Mohamed Atta, liderul atentatelor din 11 septembrie 2001, era doctorand…). Doar 1,3% dintre ei sunt analfabeți. Majoritatea celor care nu au făcut studii superioare aveau o slujbă înainte de a pleca în Jihad. Aceste concluzii sunt confirmate de o notă a Centrului de Prevenire a Derivelor Sectare, din care reiese că jihadiștii francezi provin din clasele de mijloc și din familii de atei!

...

Continue Reading

Mircea Vulcanescu povesteste ca Nae Ionescu…

Mircea Vulcanescu povesteste ca Nae Ionescu, raspunzand unui prieten care ii reprosa ca nu vrea sa fie ministru, ar fi raspuns: “Nu inseamna nimica, mai, sa fii ministru. Cine n-a fost ministru in tara asta?! Totul e: sa poti sa fii ministru. Si asta nu o pot multi din cei care sunt…

Naivii de interbelici: Habar nu aveau cine vor fi cei care ii vor urma la varful si in establishmentul acestei tari peste ani! Comparam pe cei criticati de Nae Ionescu cu astia de acum! Anii din urma ne-au aratat ca in Romania e mai usor sa NU fii ministru, demnitar, academician, doctor in stiinte, profesor universitar, decat sa fii. Ca sa fii, tot ceea ce iti trebuie este  o doza de nesimtire sociopatica. Diferenta intre forma si fond, eticheta si capacitate, nazuinta si putinta nici nu se mai pune…Conditia putintei se pierde in aspiratiile de parvenire ale fiintei. Si, Dumnezeule, ce fiinte! Si ce efort de a transforma realitatea unei tari si a unei societati pe calapodul lor si a imposturilor lor…

...

Continue Reading
May 7, 2018

Intelectualii și schimbarea socială

Cu voia dumneavoastră, aș începe cu un text pe care l-am schițat cu mult înainte de a ajunge să-mi imaginez măcar că o platformă ca Marginalia ar fi cu putință.

...

Continue Reading

Pài, sà mà prezint si eu, un pic…

Bunà ziua si sincere multumiri lui Dragos pentru cooptare, dar…dupà o prezentare atàt de màgulitoare, de-a dreptul coplesitoare, mà simt oarecum îndatorat sà preiau “firul” sàu ceva mai adànc – în mine – mai personal, chiar inedit…  Pentru ca urmàtoarele mele contributii în acest spatiu – care se doreste (si vàzànd cu ochii, se încheagà) de elità intelectualà “literar-artistic-publicisticà”- sà fie citite, întelese si interpretate nu numai cu privire la mesaj ci si în ceea ce priveste “sursa” care l-a conceput si emis. În primul rànd càtre cei/cele care n-au cunoscut vreodatà dificilul, durerosul exil, întrucàt n-au fost nevoiti, fortati… Doresc si  încerc astfel sà làmuresc – ràsfoind multiplele mele experiente – ceea ce luàm cu noi, neperisabil, în “diaspora”, tot ce – cred eu – ràmàne impregnat în subconstient, parte intrinsecà a individualitàtii noastre. A fiecàruia…

...

Continue Reading

Despre Marginalia

Pe masura ce lucrurile se aduna si se pun in miscare, profilul si natura Marginalia vor fi din ce in ce mai clar precizate. In acesta faza sa spunem urmatoarele: Stiti bine, prieteni, ca m-am retras de pe platformele oficiale din Romania exact pentru a nu mai valida strategii editoriale lase si stupide de tip “adevarul e la mijloc”, “sa facem diversitate de dragul diversitatii ca asa e moda”, “sa fim moderati prin medie aritmetica” etc. Nu am facut tot drumul asta ca sa ma apuc sa fac asa ceva aici.

1. Marginalia este la origine despre doua lucruri: (1) despre standarde intelectuale si (2) despre publicistica. Este despre oameni care au atins si mentin niste standarde intelectuale remarcabile si care au in acelasi timp o chemare, o pasiune, un talent, o patologie -daca vreti- intru publicistica. Au comentariul public, scrisul pentru public, relatia cu publicistica in sange… Este despre faptul ca o buna parte a exact acestui tip de oameni -oameni cu standarde intelectuale si publicisti de vocatie- se gasesc acum marginalizati, ostracizati si/sau in incapacitate de a se manifesta in publicistica limbii lor, a tarii lor, a culturii lor… Si fiind despre cele de mai sus, este si despre in anumit tip de citititori, de public.

...

Continue Reading

Adela Toplean

“Am, cred, obligația față de cititorii [mei] (…) de a scrie despre lucruri folositoare, despre lucruri care ar putea să rămână cu ei, în ei. Am datoria să transmit un mesaj “purificat” care să se împlinească rapid în mintea și, cu puțin în noroc, în sufletul cititorului. Arunc, deci, toate ideile cu bătaie (prea) lungă peste bord și mă concentrez pe ceea ce ne doare și ne contrariază pe toți: îmbătrânire, eros, pierdere, ascundere, dispariție, moarte.”

...

Continue Reading
May 6, 2018

Sub poena

Martin-S.-Martin

Principala știre a zilei de 2 mai 2018 a fost că citarea președintelui Donald Trump ca martor, de către comisia de investigație condusă de Robert S (Swan) Mueller III, prin procedura numită sub poena (sau subpoena) este iminentă.

...

Continue Reading

Vladimir Tismăneanu

Vladimir-Tismaneanu

Nu cred ca ar trebui sa fie o surpriza ca Vladimir Tismaneanu se alatura experimentului Marginalia. Nu e vorba aici doar de relatia personala dintre noi – de zeci de ani am trecut impreuna prin bine si greu, prin lupte politice si intelectuale, prin dispute si constructii comune, prin succes si esec, prin crize si reveniri, prin adversitati si prietenii. Uneori n-am fost pe aceeasi lungime de unda. De cele mai multe ori am fost. Niciodata insa nu am lasat ca relatia dintre noi sa fie subminata de conjuncturi si tangente la ceea ce am considerat important si essential: prietenia dintre noi, camaraderia noastra intelectuala.

...

Continue Reading

Despre Petru Creţia

Christina-Zarifopol-Illias

Cu doar cîteva zile în urmă s-au împlinit 21 de ani de cînd Petru Creţia a trecut în neuitare. De cîte ori se stinge o minte strălucită, sentimentul firesc de tristeţe se împleteşte invariabil cu cel al unei pierderi ireparabile căci astfel piere un întreg univers unic de ştiinţă de carte, de gîndire şi creativitate, de experienţe, de trăiri. Petru Creţia a fost un distins filolog elenist, un mare erudit, un fin gînditor, un intelectual pursînge care s-a angajat cu mult curaj în viaţa cetăţii. Nu este deci de mirare că prezenţa lui Petru Creţia în cultura română contemporană s-a manifestat printr-o diversitate de ipostaze greu de egalat: profesor de limba greacă veche, traducător şi critic de texte, filosof, poet, eseist, editor, eminescolog.

...

Continue Reading

Ce Dumnezeu vor oamenii aceştia care-i tot dau zor cu marxismul şi Marx?!

Iar e ziua lui Marx. A tot fost. Dar repetitia e mama invataturii, ziceau latinii si daca asa e lumea facuta, ce putem face noi?! Sa spunem si noi cateva cuvinte cu aceasta ocazie, daca tot a fost creata ocazia: Ori de câte ori cineva, luând aerul că spune ceva profund, declara că „Marx a avut dreptate“ şi proclama relevanţa marxismului pentru înţelegerea actualei conjuncturi economice sau a lumii contemporane, acesta devoalează una dintre următoarele două posibilităţi: (a) habar nu are despre ce vorbeşte, (b) ştie că spune prostii, dar le spune totuşi, fiind animat de motive ce nu au nimic de a face cu stringentele intelectuale.

Putem reformula observaţia de mai sus şi astfel: când un editorialist (român sau străin – în discuţia de faţă nu discriminăm pe baze naţionale) se lansează în piruete marxizante în încercarea de a da o aparenţă de armătură teoretică impresiilor sale asupra lumii şi vieţii, printre rânduri citim următoarea declaraţie: „Subsemnatul nu am studiat în viaţa mea nimic care să mă facă să înţeleg lumea economică în care trăiesc; sunt obişnuit să-mi dau cu părerea despre toate şi toţi fără jenă şi acum trebuie să scriu ceva despre chestii economice, politologice, sociologice si institutionale, folosindu-mă de nişte clişee primitive pentru că altceva nu cunosc şi oricum nu mă duce mintea să mă dispensez de şabloane“.

...

Continue Reading
May 5, 2018

Devis Grebu

Poate ca pentru unii va fi o surpriza. Nu pentru cei familiari cu d-l Devis Grebu, cu opera sa si mai ales cu ceea ce reprezinta domnia sa cand e vorba de standarde intelectuale si profesionale: D-l Grebu apartine in mod natural domeniului pe care vrem sa il construim impreuna -autori si cititori- pe si prin Marginalia. Azi d-l Grebu se alatura oficial si formal acestei comunitati. Bine ati venit, domnule Grebu!

Pentru cei ce nu il cunosc inca, aici mai multe despre Devis Grebu: Biografia. Ca idee generala, pe unde a publicat: “The New York Times, Washigton Post, International Herald Tribune, Le Monde, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Ha’aretz, Wall Street Journal, Time Magazine, Life, Newsweek, US News & World Report, Boston Globe, L’Express, Le point, V.S.D., La Tribune, Le Figaro, Forbes, Business Week, Playboy, Harper’s, Atlantic Monthly, Think – IBM, Sports Illustrated, PC MAgazine, GEO, Psyhology Today, New York Magazine, Seventeen, Telerama, Jardin de Modes, L’Expansion, Libertation, Le Monde Diplomatique., as well as book publishers, Gallimard, Flammarion, Simon&Schuster, Viking-Penguin etc. and advertising agencies, such as Cline Davis & Mann, TBWA, Grey, Saatchi&Saatchi, JWT etc.”

...

Continue Reading
May 4, 2018

Julia Kristeva, agentul „Sabina”?

Revista L’OBS a produs un adevărat șoc în viața culturală franceză dezvăluind faptul că semioticiana de talie mondială, Julia Kristeva a fost agent secret al Dajarna Sigurnost, echivalentul bulgar al Securității de la noi. Partea și mai șocantă este că asumarea angajamentului și a numelui de cod „Sabina”, datează din anul 1971 adică după șase ani de la stabilirea în Franța a faimoasei lingviste. Revelația a fost făcută de echivalentul bulgăresc al CNSAS ca urmare a unei întâmplări destul de stranii.

Julia Kristeva a fost angajată la revista Literaturen Vestnik (Jurnalul literar) din Bulgaria, iar regulamentul consiliului care se ocupă de studierea arihivelor fostului serviciu secret presupune cercetarea trecutului fiecărui ziarist bulgar născut înainte de 1976 și publicarea lui. Prin urmare au devenit publice angajamentul semnat în anul 1971, notele furnizate de agent, dar și aprecieri ale ofițerilor de contact în legătură cu utilitatea și calitatea informațiilor. În paralel, așa cum se întâmpla și la noi, Julia Kristeva a fost și ținta unui dosar de urmărire în care figurează informații despre viața sa și a soțului său Philippe Sollers, inclusiv descrierea detaliată a apartamentului lor parizian de patru camere, mobilat cu piese de epocă.

...

Continue Reading

Anarhie și haos în universitățile franceze. Două epistole către un prieten din România

In Revista 22, Teodor Iova (student începând cu toamna anului 2017, la Science Po și la Filozofie la Sorbona; 19 ani), un debut publicistic excelent:

Dragă prietene,

Cititi tot aici: Despre „dictatura neoliberală și fascistă“ à la française. Merita.

...

Continue Reading

Tudorel Urian

Nu am stiut niciodata sa imi exprim cum se cuvine admiratia si respectul pe care le am pentru Tudorel Urian, prieten, colaborator intelectual si intr-o vreme tovaras de politica partinica liberala, reformatoare si prooccidentala, mereu cazand noi impreuna in partida pierzatoare, in partid (PNL, PLD, PDL) si in spectrul politic, in general: Un om de o decenta, onestitate intelectuala si rectitudine morala care ma surprind mereu, obisnuit fiind cu caracterul modal in literele si viata publica romanesti. Dar ca sa intelegeti mai bine la ce ma refer, sa ii dau cuvantul lui. Va las sa cititi aceste randuri ce urmeaza si mai ales printre randuri:

“In momentul in care am renunţat la rubrica de la “România literară” şi m-am afundat in viaţa lui Alexandru Paleologu m-am hotărât să-mi schimb şi relaţia cu literatura. După 7 ani de cronică lunară la revista “Cuvântul” şi, mai ales, după incă 7 ani de cronică săptămânală la “România literară”, am constatat că mi-am consumat o bună parte din viaţă cu un profit intelectual destul de redus. Au fost şi cărţi minunate, in urma lecturii cărora am simţit că am câştigat ceva in planul cunoaşterii sau al bucuriei estetice, dar prea puţine in raport cu zecile de mii de pagini de maculatură care mi-au trecut pe sub ochi. M-am hotărât de aceea ca, eliberat de povara săptămânală, să citesc cărţile cu adevărat importante pe care le-am cumpărat şi de care nu am avut timp să mă ocup.”

...

Continue Reading
May 3, 2018

Martin S. Martin (Martin Ștefan Constantinescu)

Eu nu am vrut să plec din România, m-au împiedicat să lucrez”Martin S. Martin a explicat că la un moment dat, ajunsese în situaţia în care bolnavii lui erau trimişi acasă pentru a muri câteva luni mai târziu. „Eu am trăit asta. A fost unul dintre cele trei motive principale care m-au făcut să părăsesc România”. Cel de-al doilea motiv a fost că a simţit că fata lui intră într-un sistem „gândit să îi spele mintea”, iar cel de-al treilea motiv l-a constituit momentul în care a fost dat afară din învăţământul universitar: „Cu aceste trei bagaje şi o valiză de haine, am luat jocul de la capăt într-o altă ţară. Am avut şansa să fac o altă meserie, am descoperit o nouă medicină, am descoperit o altă naţiune şi o altă ţară. Continui să iubesc România ca şi SUA.”

In ceea ce ma priveste, Martin S. Martin nu este doar un remarcabil profesionist intr-o profesiune nobila si fara de care nu ne putem imagina viata moderna si civilizata. Martin S. Martin nu reprezinta doar un model de cariera (de fapt cariere pentru ca a construit nu una, ci mai multe). Omul acesta este despre ceva mult mai mult.

...

Continue Reading

De ziua Mondiala a Libertatii Presei: Ce inseamna Libertatea Cuvantului

“Bine, d-le Aligica, dar ce legatura are Libertatea de Gandire (sau de Constiinta) cu Libertatea de Expresie (sau a Cuvantului)?! Sa lasam pe fiecare sa gandeasca ce vrea el, la el, in constiinta lui, acolo. Dar asta nu inseamna ca trebuie lasat sa spuna ce gandeste unde vrea si cand vrea in spatiul public. Libertatea de Gandire e una. Libertatea de Expresie e altceva.” Sa analizam aceasta intampinare.

Cei din vechime, cei care au creat sistemul liberal-democratic modern –azi tocat marunt de acesti marunti dar ubicui pirahana ideologici– au explicat cu precizie tehnica de ce vad, asa cum spunea Mill, “libertatea de a exprima şi publica opinii ca fiind practic inseparabilă de libertatea de gândire”. Iata cum vine argumentul:

...

Continue Reading

The Matrix, azi: Imposibil si insuportabil de dus la capat

Am revazut The Matrix. Mai bine zis am incercat sa. Faceam ordine in niste DVD-uri. Am dat peste el. Zic: Hai sa vad daca se sustine dupa atatia ani. (Plus mai e si chestia asta mai noua cu Facebook, Google etc devoalate ca esentialmente instrumente cu potential totalitar nelimitat).

Fusesem impresionat initial de film. Ca mai toti atunci. Azi: Imposibil si insuportabil de dus la capat. Tot ceea ce este facatura, slinos, cleios, kitsch, penibil, contrafacut, strident, jenant, ridicol in The Matrix Reloaded, …..Revolution etc. era deja acolo in nuce in The Matrix. Pus in lumina retrospectiva a “The Matrix Reloaded” etc , ceea ce era la limita pasabilului si ingurgitabilului de dragul ideii mai vaste din spatele scenariului si de dragul catorva solutii tehnice inovatoare la vremea aceea, nu mai este…

...

Continue Reading

Anti-Piketty sau clauza economistului cel mai favorizat

Cartea Capitalul în secolul XXI, apărută în 2013, tradusă și în românește, a avut un impact enorm în toată lumea. Deși falsificările și statisticile eronate sunt multe, autorul a fost protejat de clauza pomenită mai sus. La inițiativa Institutului (IREF) pe care-l conduc împreună cu Jean-Philippe Delsol, am reunit în jur de 20 de economiști din lumea întreagă și am publicat în Franța o carte intitulată Anti-Piketty. Vivat capitalul în secolul al XXI-lea, carte care a fost tradusă în România, la Iași, de neobositul profesor universitar Gabriel Mursa, director al Institutului Hayek.

Dacă vreți să aflați cum sunt trucate statisticile economice și cum poți impune parșiv o politică socialistă, citiți această carte. Veți descoperi echivalentul sociologului Pierre Bourdieu în economie, cel care crede că lumea se împarte musai în două: bogați și săraci. Iar ca să-i scoatem din sărăcie pe unii, trebuie să-i taxăm pe ceilalți. Lucrurile nu sunt chiar așa de simple. Dimpotrivă. Lumea nu e deloc alcătuită numai din aceste categorii, iar frontiera dintre ele e foarte subțire în anumite părți ale globului. Dar să cităm câteva fragmente din prefața la traducerea Anti-Piketty apărută la Iași.

...

Continue Reading

Comunism, Ortodoxie si comportament social

O chestiune de luat in seama apropos de controversa despre Ortodoxie si Comunism (vezi pe Marginalia de ieri si alalteieri) este acest studiu facut de cercetatorii de la Duke University si Universitatea din Munchen: The (True) Legacy of Two Really Existing Economic Systems. [Dar mai simplu si clar raportat aici Socialists Are Cheaters, Says New Study  Deasemenea descrierea studiului si conjecturilor ce se pot face in jurul lui si in The Economist, aici: Lying commies.] Cercetatorii au investigat stiintific o realitate pe care multi dintre cei care au avut experienta directa a socialismului o intuiau:

Cu cat indivizii sunt mai indelung expusi socialismului, comunismului, cu atat creste probabilitatea ca ei sa se comporte imoral, sa insele si triseze. Cu cat cineva este mai mult si intens inconjurat de socialism si socialisti, cu atat standardale sale etice sunt diminuate si comportamentul sau inclina in directia inselaciunii si egocentrismului interesat. Prin comparatie, comportamentul celor expusi sistemului capitalism este etic superior.

...

Continue Reading

Domnule, de unde le scotea, domnule, Caragiale? De unde?!

O intrebare retorica pe care am auzit-o toti nu doar o data, spusa pe ton admirativ: “Domnule, de unde le scotea, domnule, Caragiale? De unde?!”  Azi, o ipoteza catre un raspus. Uite de unde le scotea:

Jurnalistul Sabin Orcan, de la Newsweek Romania,  reactioneaza pe contul sau de facebook si scrie despre Marginalia elegant si generos: “Fabuloasă platforma-experiment lansata de Paul Dragos Aligica. Nu m-am putut opri din citit după ce am descoperit-o. Un text memorabil, de azi, ne aduce aminte de ce avem nevoie de vocea intelectualilor”. Dupa care da link la textul Marginalia  Scopul scuza mijloacele: Epoca Machiavelismului scapat de sub control.

...

Continue Reading
May 2, 2018

Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: “Strada Palade 23”

Cateva fragmente dintr-un dialog aparut in volumul Alte povesti cu Domni si Doamne din Bucuresti, al treilea din seria despre Bucuresti publicata de doamna Victoria Dragu-Dimitriu. “Cu Christina Zarifopol -Illias în Strada Palade 23”.

(…) – Doamnă Christina Zarifopol-Illias, sunteţi la Bucureşti pentru un eveniment extraordinar: aţi scos din adâncul timpului şi aţi dăruit culturii române corespondenţa inedită Mihai Eminescu – Veronica Micle, câteva zeci de scrisori aflate în arhiva familiei Graziella şi Vasile Grigorcea. O poveste lungă, dar azi, pentru noi, numai un punct de pornire, pentru că, citindu-vă prefaţa, am descoperit o adresă bucureşteană, Strada Palade 23, o adresă devenită dintr-o dată extrem de importantă pentru oraş. Aşa încât aş dori să plecăm de aici, pentru că de aici au pornit foarte multe, însăşi viaţa dumneavoastră, profesor universitar de limbi clasice, care predă latina şi româna în Statele Unite. Şi dacă ar fi fost numai atât! Dar este o adresă foarte importantă şi pentru că aici, de fapt, s-a născut şansa ca această comoară ascunsă parcă pentru vecie, în nişte arhive de familie, într-un safe de bancă, să fie dăruită culturii române şi poporului român, şi pentru că tot aici s-au întreţesut multe drumuri ale unor personalităţi culturale româneşti importante. Pentru fiecare dintre ele, povestea casei merită să fie consemnată. Aşadar, ce înseamnă pentru dumneavoastră Strada Palade, numărul 23? 

...

Continue Reading

Bogdan Calinescu – Nicolas Lecaussin

Cu ani in urma am descoperit un autor francez care pur si simplu sfida legile gravitatiei ideologice si publicistice din hexagon. Practica o analiza de o claritate si o precizie care incalcau tabuurile insidioase, un curaj de a spune lucrurilor pe nume, o capacitate de a vedea dincolo de gestica liniilor oficiale si de verbiajul frantuzesc anti-cartezian instaurat in postbelicul existentialisto-(post)structuralist-postmodernist. Acest Nicolas Lecaussin –sub acest nume apareau articolele si cartile respective– mi se parea un miracol. Cunoscand bine mediul public francez (la vremea aceea locuiam in Paris) nu puteam intelege ce e cu omul acesta atat de special si cu care imi parea ca rezonam atat de profund.

Iar la scurt timp am aflat: Nicolas Lecaussin este de fapt Bogdan Calinescu. Crescut printre si ridicat deasupra ruinelor experimentului socialist din Estul Europei, din Romania, format intr-o famile de intelectuali de elita, nu e de mirare ca intelegea. Nu e de mirare ca vedea ceea ce alti foarte multi comentatori si analisti francezi, altfel minti stralucitoare, nu puteau vedea sau conceptualiza.

...

Continue Reading

“La muncă, ortodocșilor!” Fundamentarea pseudo-științifică a atitudinii anti-ortodoxe prin falsificarea istoriei

George Damian, despre de acum notoriul studiu intitulat ”Communism as the Unhappy Coming” al lui Simeon Djankov și Elena Nikolova, publicat la Banca Mondiala:

“Metodologia științifică îmi aduce aminte de cercetătorul care îi comandă puricelui ”Sări!” – și puricele sare; după care îi taie picioarele puricelui și iar îi comandă ”Sări!” – și puricele nu mai sare; cercetătorul notează conștiincios concluzia: ”După ce i se amputează picioarele, puricele nu mai aude”…

...

Continue Reading

Christina Zarifopol-Illias

Imi face o imensa bucurie sa anunt ca Doamna Christina Zarifopol-Illias a acceptat sa ni se alature pe Marginalia. Intr-o alta Romanie, cea normala, in care valorile si standardele nu ar fi marginalizate, Doamna Zarifopol nu ar avea nevoie de prezentare. Doamna Christina Zarifopol-Illias reprezinta traditia Romaniei aristocratice care a creat si servit Romania moderna si i-a dat o cultura sincrona cu cea Europeana: nobilimea totala, a spiritului si a sangelui.

Emigrata cu decenii in urma -din motive lesne de inteles- a predat atat in Departamentul de Studii Clasice cat si in Departamentul de Limbi si Culturi Slavice si Est Europene al Indiana Unversity Bloomington: Limba si literatura latina, retorica antica si limba si literatura romana. Este cunoscuta in tara mai ales pentru formidabilul dar pe care l-a facut culturii romane in anul 2000, prin redescoperirea, recuperarea si publicarea scrisorilor dintre Mihai Eminescu si Veronica Micle. Mai putin cunoscute sunt studiile sale cum ar fi Portrait of a Pragmatic Hero: Narrative Strategies of Self-Presentation in Pliny’s Letters. Sau remarcabilele sale traduceri de poezie romanesca.

...

Continue Reading

Scopul scuza mijloacele: Epoca Machiavelismului scapat de sub control

Machiavellismul este cel mai mic numitor comun al gandirii politice. Este forma de gandire politica unde se intalnesc toti, indiferent de calibru sau bibliografie, pentru ca este intuitiv, simplu de inteles, rezoneaza cu experienta modala de zi cu zi a oamenilor si cu ceea ce le sare in ochi oamenilor simpli, la prima vedere, despre politica. Manevre, masinatii, manipulari, manopere, scheme, minciuni, lovituri pe la spate, lipsa de etica si caracter. Pe scurt: machiavellism. Scopul scuza mijloacele.

Sigur, Machiavelli era mult mai sofisticat decat atat. Iar gandirea politica e un palat cu zeci de camere, nu doar cu una, populata de o caricatura a lui Machiavelli. Machiavelli care – sa notam- locuieste si el in alta camera decat asta a machiaverlicului si machiaverlistilor. Nu poti acuza insa oamenii obisnuiti de faptul ca asta vad ei, desi NU asta este tot. Odaia machiaverliculi este prima de la intrare. Dar asta se retine la primul nivel, cel superficial, asta s-a retinut si asa s-a scris istoria despre Machiavelli si opera sa. Iar faptul ca oamenii obisnuiti nu trec de prima camera este vina in primul rand a celor care pretind ca fac si popularizeaza gandire si analiza politica.

...

Continue Reading
May 1, 2018

Ortodoxie, comunism si jocul cu focul al unor formatori de opinie iresponsabili

Face valuri un material despre relatia dintre ortodoxie si atitudini economice si politice, publicat ca Working Paper la Banca Mondiala de bulgarul Djankov si o coautoare. In sine articolul nu aduce nimic nou din punct de vedere tehnic (teoretic sau ca analiza empirica) la literatura despre relatia dintre variabila religie si economie, ordinea politica, institutionala etc. Autorii prezinta niste statistici, niste corelalatii si niste speculatii puse undeva sub semnul ideii formulate oarecum bizar ca “Rezultatele sunt consistente cu ipoteza lui Berdiaev potrivit careia communismul e succesorul Ortodoxiei.”

Bizar nu doar in sensul literar ambiguu de prima vedere al afirmatiei. Ci si in sensul ca in momentul in care pe baza unor date comparative din World Value Survey luate intre 2010 si 2016 faci afirmatii cu privire la evolutii si evenimente  istorice, institutionale, politice si culturale de lunga durata, multe dintre ele dependente de cale in moduri universal si antologic recunoscute ca Revolutionare, ai o problema metodologica destul de serioasa de clarificat. (In calitatea mea de est european si roman primesc regulat spre peer review  articole pe tema asta, deobicei studii cross section intre statele est europene sau regiunile Romaniei, si care deobicei trebuie respinse din doua motive: (1) neintelegerea tezei weberiene originare pe care se intemeiaza literatura despre relatia dintre religie si capitalism/ordine sociala sau/si (2) se dovedesc a fi instrumentarea statistica a unei erori de logica sau metodologie).

...

Continue Reading
April 30, 2018

Daca va trebui sa aparam democratia in Romania cu sacrificiul suprem, am face-o? 

Draga Robert, la intrebarile tale privind natura gandirii politice — care sa duca la formele avansate ale acesteia, teoria si filosofia politica–, am sa ma folosesc de un exemplu. Spre sfarsitul anilor 30, in preludiul evolutiilor ce au dus la razboi,  in America a avut loc o mare disputa in sanul comunitatii politologilor si filosofilor politici (incluzand aici mai multi teologi de mare anvergura). Tema era asta:

Daca va trebui sa aparam democratia cu sacrificiul suprem, de ce am face-o? Pe ce baza, pe ce justificare mergem sa ne dam viata pentru ceva numit “democratie”?  E chiar asa de buna in sine aceasta forma de guvernare ca merita ca sa sacrificam sute de mii de vieti? Pe ce justificare ultima se baza credinta asta in bonitatea suprema a democratiei care cere sacrificiul suprem de la un popor care era total nepregatit si sa intre in razboi la acea ora Mutatis mutandis relevanta pentru actuala situatie din lume e evidenta si nu am sa bat acum saua cu asta…

...

Continue Reading
April 29, 2018

In mod discret am deschis usile MARGINALIA pentru cititori

Asa cum ati observat probabil, in mod discret am deschis usile MARGINALIA pentru cititori. Este un santier -mai sunt chestiuni tehnice si de forma de pus la punct dar in principiu, in ceea ce priveste fondul, substanta lucrurilor, va puteti face deja o idee despre ce se va intampla acolo.

Am anuntat cu ceva vreme in urma aici care sunt pasii. Acest cont facebook va fi inchis la vremea potrivita, confirm desfasuratorului. E posibil ca apoi pe o perioada de tranzitie sa mai functioneze un cont Facebook Marginalia care sa asigure ca toti cei care ar avea interesul si care mai floteaza inca pe aici, primesc informatia si coordonatele privind Marginalia. Dar asta e o chestiune pe care cei care sustin tehnic noul site o vor decide si vor pune sau nu in practica. De acum inainte acest tip de probleme nu mai intra in preocuparea mea.

...

Continue Reading

Zeci si sute de carti: Marginalia, marginalii etc….

Daca in jurul varstei de 20 de ani incepi sa citesti profesional si profesionist intr-un domeniu academic anume (sa zicem stiinte sociale) cu media de o carte pe saptamana (numarul este de fapt, asa cum stiu cei in breasla, subevaluat pentru ca specializarea in anumite discipline creaza eficienta de scala in lectura) vei ajunge in 10 ani sa fii familiar cu aproximativ 500 de lucrari. La 40 de ani te despart aproximativ 1000 de lucrari de un membru al publicului care este cultivat dar neprofesionist al breslei intelectuale. Plus o deprindere tehnica de a putea trece printr-o carte si a  degaja, sintetiza si evalua in relativ timp scurt si cu relativa precizie argumentul central si pozitia ei in bibliografie si istoria ideilor. La 50 de ani te despart aproximativ 1500. La 60 de ani te despart aproximativ 2000…. Zeci, sute si mii de carti…

Oriunde pe acest parcurs al acestei traiectorii existentiale si profesionale poti sa contribui, prin rolul tau in diviziunea sociala si intelectuala a muncii, la mai buna intelegere de catre public a unui intreg univers de carti, autori, idei si argumente care, pur si simplu, prin destin si conjunctura existentiala, le-ar fi altfel necunoscute sau inaccesibile. Cum faci asta? Pur si simplu notand pentru el gandurile si judecatile tale pe marginea cartilor cu care ai sau ai avut de a face. E un mod de a contribui la societatea si comunitatea de limba si cultura in care destinul a vrut sa fiintezi…

...

Continue Reading
April 28, 2018

Babylon Berlin

Babylon Berlin este descris drept un fenomen. Si intr-adevar, cred ca este un fenomen, in mai multe moduri. Lasand de-o parte calitatile cinematografice ale productiei (e cel mai scump film de acest gen produs in istoria cinematografiei germane), Babylon Berlin este cea mai spectaculoasa formula de revizionsim istoric data de Germania si pusa in circulatie in cultura de masa globala dupa al doilea razboi mondial. Momentul revenirii in forta a cinematografiei Germane in arena mondiala nu putea fi mai potrivit. Kitschul, formulaicul, corectul politic, propaganda, oportunismul, lipsa de respiratie si curaj intelectual si moral, care sunt in acest moment trasatura definitorie a Hollywoodului si faunei asociate lui, au devenit insuportabile.

Ramane de vazut daca si in continuare cei ce au gandit si creat Babylon Berlin reusesc sa mentina standardele sau succumba retetarului, kitschului si oportunismului pe model hollywoodian. Si mai ales ramane de vazut in ce masura va rezista cadenta revizionismului istoric care sta tacit in spatele peliculei, lasand o penumbra fascinanta si transformand o poveste politista din vremea Republicii de la Weimar (anii 20 in Germania) intr-o formidabila provocare de a reigandi si reinterpreta tot ceea ce stim sau ni se parea ca stim despre Germania si istoria primei parti a secolului 20.

...

Continue Reading
April 27, 2018

“INTINAREA INTELECTUALA”: POLITICA, INTELECTUALI SI CLEPTOCRATIE

Aflam fara surprindere ca iar a fost incalzita ciorba cu zoaie la adresa “intelectualilor” pe undeva prin semiobscurul spatiului public romanesc. Reactiile cleptocratiei, oligarhilor, parazitilor tranzitiei si ale purtatorilor lor de cuvant au devoalat mai mult decat frica lor de actiunea unitara a “intelectualilor” si strategia de a-i tine izolati pe potentialii lideri ai acestora, pentru a-i putea ataca si neutraliza unul cate unul.

Putem vedea in toata goliciunea ei calitatea precara a resurselor intelectuale mobilizate de oligarhia politico-economica romaneasca post comunista pentru a-si justifica si legitima aspiratiile. Am fost si suntem martorii unei stupefiante parade a “elitei intelectuale” de rezerva pregatite de reteaua cleptocratica pentru a lua locul actualilor lideri si reprezentanti ai categoriei sociale constituite din practicanti ai diferitelor profesii intelectuale. Am putut admira la lucru aceasta mereu parvenind dar niciodata ajunsa noua “elita” constituita dintr-o combinatie de mediocritati poleite, epave intelectuale, ratati de profesie si un numar nedeterminat de indivizi a caror legitimitate epistemica isi are obarsia nu in universitati si biblioteci, ci in studii aprofundate pe Internet si practica in productie prin studiourile TV si redactiile tabloidelor. Plus oameni care castiga si ei o paine, acolo. Punct.

...

Continue Reading
April 26, 2018

Hans Carossa – „Jurnal Romanesc”: Batranelul Roman

Hans Carossa, Jurnal Romanesc (1924): un pseudo-jurnal (de fapt un amestec de poem si meditatie filosofica) al doctorului militar Carossa (totodata o mare figura literara a Germanei interbelice, pus de Goebbels pe Gottbegnadeten-Liste) – trei luni pe frontul romanesc in primul razboi mondial.

„Unul dintre ofiteri remarca atunci ca batranul ar fi putut sa se rezume la a manca coltul de paine uscata fara sa se atinga de dezgustatoarea marmelada; dar remarca nu avu nici cel mai mic efect pentru ca toti inteleseseram ca batranul incercase in mod constient sa isi stapaneasca dezgustul si sa o faca intr-un fel evident noua; ca de fapt incercase in mod deliberat sa ne irite si sa ne rusineze. Totodata, in inimile noastre recunosteam ca o natie ai carei membri actioneaza in acest fel, va fi intotdeauna de necucerit.

...

Continue Reading

Ce interesant, chiar fascinant, as zice:

Cat de discreta si lipsita de entuziasm este totusi reactia mediatica globala la evolutiile spectaculoase din locuri precum Venezuela si Brazilia. Si asa, ca idee generala: Mega-crizele politice si economice ale experimentelor stangiste, socialiste si croniste nu prea motiveaza un comentariu inflacarat. Ma refer in primul rand la comentatorul si dirijorul mediatic occidental, central. Evident ca nu te astepti ca mass media dintr-un spatiu ca Romania sa sesizeze independent ce se intampla in lumea larga si sa judece cu propriul creier. Totul trebuie filtrat si preaprobat in ordinea prioritatilor, la Centrala. N-a fost considerat relevant de Centrala: nu exista.

Si totusi, cate lectii pilduitoare in astfel de studii de caz! Cata irosire de cunoastere potentiala si invataminte si cata irosire de resurse si cata suferinta ar putea fi evitate daca doar faptele, datele concrete si evolutiile asa cum sunt ele ar fi raportate publicului, onest, la nivelul importantei lor reale.

...

Continue Reading

Muzica, serena arta…

Erwin Rommel Manevre si atacuri de Infanterie; Heinrich Boll Adame, unde esti?!; Hans Carossa Jurnal Romanesc. Trei carti in care uneori explicit, alteori printre randuri, surprindem modul in care germanii vad intalnirea cu romanii, poporul de la frontiera civilizatiei occidentale. In toate trei contexul si pretexul este razboiul. Prima este mai degraba un manual tehnic cu studii de caz din invazia Germana din Primul Razboi. A doua incepe avand pe fundal retragerea Germana din Romania, in Al Doilea Razboi si Romania e mai mult o prezenta metafizica. A treia, asa cum s-a spus, este un pseudo-jurnal (de fapt un amestec de poem si meditatie filosofica) al doctorului militar Carossa (totodata o mare figura literara a Germanei interbelice, pus de Goebbels pe Gottbegnadeten-Liste): trei luni pe frontul romanesc. Iata:

“La zece dimineata – cu soarele batand puternic in ochii inamicului – un grup de oameni de-ai nostri din Companiile 7 si 8 au dat un atac indraznet si au luat in forta de la romani pozitiile de la Lespezi. E acum ora patru si inamicul a lansat deja al saptelea contraatac. Oamenii nostri nu contenesc sa laude curajul adversarului, dar considera ca le lipseste experienta si precautia. De fiecare data, inainte de a porni un nou asalt, putem auzi comandantii romani tinand un discurs, apoi fanfara militara porneste un mars si iata-i: pe aripile lui navalesc spre pozitiile noastre ca niste nebuni. Si asftel muzica, acea serena arta, transformata intr-un drog ce impinge omul dincolo de limitele ratiunii, il umple cu un asemenea preaplin al vietii ca doreste sa o riste aruncand-o in fata mortii, ca pe nimic.”

...

Continue Reading

Antiliberalism sub pretextul liberalismului

Elinor Ostrom and the Bloomington School of Political Economy: Polycentricity in Public Administration and Political Science by Daniel H. Cole (Editor), Michael D. McGinnis (Editor), Paul Dragos Aligica (Contributor), Elinor Ostrom (Contributor), Vincent Ostrom (Contributor), Charles M. Tiebout (Contributor), Robert Warren (Contributor). Link carte aici.

Un punct de vedere strict tehnic, profesional: daca vrei sa vorbesti in numele pluralismului, democratiei si tolerantei in calitate de lider de opinie, de formator sau indrumator intelectual, atunci trebuie sa ai curajul sa le spui tinerilor avansati sau in curs de avansare pe care vrei sa ii indrumi sau incurajezi pe calea avansarii, adevarul strict tehnic, operational al institutiilor democratice si liberale pe care pretinzi ca le sustii.

...

Continue Reading

Cine ar fi fost un blogger bun si cine nu?

In opinia mea: as intra pe blogul lui Eminescu din cand in cand, la crize si evenimente, as intra insa zilnic sa vad ce mai zice Caragiale. Sadoveanu: nu. De fapt, nimeni nu ar intra pe blogul sau. Pastorel: absolut. Mircea Eliade: poate, desi probabil ar fi fost mai mult despre el si santierul sau interior. Gandindu-ma mai bine: nu. Ar deveni atat de obositor dupa o vreme. Creanga: nu. Dupa o saptamana n-ar mai fi avut ce sa posteze in afara de bancuri. Petrestii: Camil, da; Cezar, nu. Cioran: poate. Depinde de ce perioada a vietii sale vorbim. Dar oricum nu ar avea rezistenta. Ar renunta repede. Nae: da. Dar ar inchide repede conturile. Cameleonismul, sofistica si facatura i-ar fi amendate atat de drastic in noul tip de relatie cu cititorul ca nu ar rezista.

Ibraileanu: absolut! Va dati seama ce ar fi acolo?! “Iubirea, nebunia fiziologiei, nu se poate spune, totală, decât prin muzică, fiindcă durerea se exprimă prin ţipete, şi muzica e ţipătul perfecţionat.” Sau: “Ce păcat că omul în loc să se tragă din bunul şi blândul elefant se trage din lubrica şi sângeroasa maimuţă!” Sau “Fericirea este plăcerea sufletului.” Sau “Cu femeile jocul e pierdut întotdeauna. Ele privesc în sufletul bărbatului ca într-o vitrină.” Deci Ibraileanu: absolut!

...

Continue Reading

Dupa Auden. Publicistul: Ce diferenta poate sa aduca. Sau nu

 

Care este funcția publicistului, a comentatorului public in spatiul unei comuntati de limba, de cultura, de destin colectiv? Am gasit o modalitate foarte simpla de a raspunde la aceasta intrebare, pur si simplu parafrazand grosier pe W. H. Auden (“grosier”: adica in principal doar inlocuind ici si colo termenul “critic” cu cel de “publicist”, plus alte cateva substitutii similare, dar lasand in rest textul sa curga). Iata ce zice Auden:

...

Continue Reading
April 25, 2018

Macar de s-ar tine maghiarii si Biserica Catolica pe picioare pana atunci, ca sa preia ei toata pravalia si sa duca la capat treaba

Crizele, razboaiele, agitatia publica vin si trec. Uneori importante si pline de urmari dar intotdeauna ancorate si depinzand de forte, trenduri si elemente mult mai adanci si mai putin vizibile. Pe termen lung, pe lunga durata, in ordinea mare a lucrurilor capabilitatile economice, militare, politice, sociale ale unui popor, ale unei tari, se decid in lumea moderna intr-un loc si numai intr-un loc: in sistemul de educatie. Si mai precis, dupa al doilea razboi mondial, in sistemul de educatie superioara. Acolo este baza si structura de rezilienta si dezvoltare.

Romania moderna -atat cata a fost ea – a fost ridicata in doua generatii din nimic, dintr-un popor agrar de analfabeti de la periferia Europei- de niste oameni educati care au pornit un program national de educare. Au creat institutii in acest sens, au creat o traditie, au creat din nimic universitati, savanti, profesori universitari, oameni de stiinta, carturari, intelectuali, publicisti astfel incat la mai putin de 100 de ani de la smulgerea spatiului romanesc din imbecilitatea agrara si despotismul asiatic, copiii romanilor aveau o limba, o pregatire intelectuala, o cultura si o educatie perfect compatibile cu cele ale copiilor popoarelor care au avut universitati de la 1200 si care au dat lumii Renasterea si Reforma.

...

Continue Reading

DESPRE CAPITALISM, CAPITALISTI SI AVUTIILE LOR

Cand Warren Buffet  locul doi in topul miliardarilor americani la vremea aceea a anuntat cum ca doneaza aproape 90% din averea sa, estimata la 44 miliarde de dolari, sustinerii unor cauze filantropice, anuntul a produs un soc globalIar socul a fost dublu: cea mai mare parte a banilor mergeau la fundatia condusa de Bill Gates locul intain  topul miliardarilor , creata si ea exact in ideea promovarii unor astfel de cauze. In pofida surprizei, initiativele si atitudinile celor doi nu erau nici unice, nici excentrice. Dar lumea uitase ce e cu ele… In fapt ele se aliniaza la o traditie americana inaugurata inca din secolul XIX. Odata scos de sub semnul surprizei si excentricului si privit atent, evenimentul deschide o fereastra speciala spre o traditie ce ilustreaza ce poate sa fie capitalismul, atunci cand un mod de asumare a rolului de capitalist face ca acesta sa depaseasca stadiul de mecanica institutionala si sa inspire o mentalitate cu o culturspecifica.

Exercitiul este cu atat mai necesar cu cat perceptia capitalismului in discursul public romanesc este inca dominata de sintagme precum capitalism salbatic sau acumulare primitiva de capital  reziduurile mitologiei marxist-socialiste. In comunism, functia sintagmelor era sdiscrediteze capitalismul ca o ordine inumana, a exploatarii omului de catre omIn tranzitie, sintagmele au capatat o noua functie: aceea de a scuza si legitima rapacitatea si impostura profitorilor tranzitiei  ingineri financiari si oligarhi  deveniti peste noapte mari capitalisti.

...

Continue Reading
April 24, 2018

Nassim Taleb: Anti-fragilitate, Romania, Outremer

Am fost aseara la inregistrarea unei discutii a lui Tyler Cowen (in seria Conversations with Tyler) cu Nassim Taleb. Cand editarea si podcastul vor fi gata, am sa dau linkurile aici. S-au zis multe lucruri interesante, nu e o surpriza. Doua note semnificative sub aspect romanesc:

1. Evident ca Taleb a fost intrebat despre rezilienta si antifragilitate: Care tari/societati crede el ca sunt reziliente/anti-fragile si care nu sunt. Raspuns: pe baza precedentului si prin extrapolare, tari ca Romania, Bulgaria etc. -adica tarile est europene ale socialismului si tranzitiei- sunt. Sa supravietuiesti si sa iti revii dupa asa serie de socuri presupune o capacitate de adaptare si o antifragilitate profunda, adanc fixata in matricea lor sociala. “Cred ca Romania ar rezista la un nou soc. Nu stiu insa Franta cum ar raspunde unui soc similar… Nimeni nu stie…”.

...

Continue Reading

Experimentul Finlandez cu Venitul Minim Garantat ia sfasit. Lovitura de Teatru

Notati regretul celor de la CBS News care spun ca “nu e clar ce ar putea motiva decizia de a intrerupe acest program” cunoscut si sub numele “bani pe degeaba” (money for nothing). Chiar asa: Ce?! Mister. Se insinueaza delicat (echidistant-jurnalistic) ideea ca rata somajului a ramas neschimbata intre momentele de evaluare t1 si t2: in jur de 8-9%. Adica, nu s-a schimbat nimic si totusi, iata, experimentul se inchide. Un pic, nedrept si prematur, nu?; e lasat subtil cititorul sa concluzioneze singur…  Dar asta e: mergem mai departe…

Fiind cineva care studieaza si preda sisteme alternative economice si de guvernanta, simt si eu un oarecare regret. Era totusi un experiment care spre deosebire de socialismele si stangismele tipice (Vezi cazul Venezuela) nu presupunea nici abuz profund, nici foamete, nici abolirea libertatilor, nici criminalitate politica… Doar un abuz marunt asupra banilor contribuabililor, facut in conditii de oarecare control si monitorizare stiintific-experimentala.

...

Continue Reading

O informatie mai mult decat educativa, utila si interesanta:

Cat costa si care e structura de cheltuieli a Universitatii Harvard (sursa: Bloomberg Businessweek). Asta ca sa clarificam o neintelegere nationala romaneasca despre cum se face treaba:

Costuri totale de operate: 4.7 miliarde dolari (MILIARDE!)
Din astia:
Salarii: 1,8 miliarde dolari (MILIARDE!)
Beneficii: 530 milioane dolari
Achizitii de servicii (securitate, catering): 583 milioane dolari

...

Continue Reading

Ernst Junger, Pe Falezele de Marmura

Este formidabil dar cand te gandesti ca este scris in Germania anilor 1937-38, restul este tacere:

“…Asa sunt beciurile deasupra carora se inalta mandrele castele ale tiraniei…: vagauni imputite, ingrozitoare, iar in ele o stransura osandita pe veci, care se defata vazand cum sunt pangarite demnitatea omeneasca si libertatea omeneasca. Atunci muzele tac si adevarul incepe sa palpaie gata sa se stinga, ca un felinar pe vreme de furtuna.

...

Continue Reading

Iar o dam cu intelectualii, Romania, sa vezi si sa nu crezi. Noi n-am avut un Havel…

Facem ce facem si iar o dam cu intelectualii, Romania, sa vezi si sa nu crezi. Noi n-am avut un Havel, intelectualii, aia si aialalta, nu au fost dizidenti…

Uite cum sta treaba: Da, n-am avut un Havel dar nici cehii nu au avut un Ceausescu, un Nicolski, o Ana Pauker, un fenomen Pitesti…… Si nu au avut cehii altceva: un N. Steinhardt, un I. D. Sarbu sau un Arsavir Acterian. Nu ne mai frecati cu “literatura de sertar”, ca asta dovedeste atat: ca nu ati inteles nimic din ce e aia viata intelectuala si care e relatia intre persecutie si arta gandirii si scrisului. 

...

Continue Reading

Niste date demografice: O rasturnare formidabila in numai un ciclu de viata, 60 de ani

Niste date demografice pentru linistea noastra: In 1980, acum 30 de ani, populatia Europei inca era cu 15% mai mare ca populatia Africii. Azi, populatia Africii e cu 75% mai mare ca populatia Europei. In 30 de ani populatia populatia Africii va fi de trei ori mai mare ca populatia Europei!!!

Afganistan -un stat esuat azi- avea in 1980 o populatie de 20 de milioane. In 2040 va ajunge la 50 de milioane. Un stat esuat plin de razboaie. Yemen, stat in razboi civil, avea 17 milioane in 2000. In 2014 va ajunge la aproape 40 de milioane, desi rezervele de apa estimate sunt problematice. Nigeria, avea 160 de milioane in 2010. Proiectat pentru 2040: 350 de milioane! Adica exact cat este proiectata sa fie TOATA populatia tarilor UE combinate.

...

Continue Reading

In sfarsit, consens: Ce se intampla in tara romaneasca e kafkian

E kafkian ce se intampla in tara romaneasca si cu poporul care o…populeaza. Poate ca Dragos Galgotiu o sa mai adauge un vis….Are Kafka o poveste in care unuia abulic i se intampla tot felul de chestii urate, si intra in ele nauc si aerian si este abuzat, si este pacalit, si este umilit si cititorul innebuneste ca vede ce se intampla si stie in ce directie merge de fiecare data si ala, personajul principal are toate datele sa evite, sa invete din greseli, dar nu reactioneaza, si chestiile nasoale i se tot intampla, si cititorul turbeaza asistand la atata impotenta si inadecvare. Iti vine sa strigi: Baaiii, te fura ala, ai grija!!! Bai, o sa-ti dea in cap, ce naiba, nu vezi?! Si culmea e ca personajul ala e si baiat bun, ti-e si mila de el… Dar e atat de slab, impotent si abulic ca pana la urma lasi cartea jos, n-o mai termini, dai naiba si pe Kafka si pe mama lui Kafka…

Bine, realitatea e ca si Kafka a facut la fel. E o opera neterminata. Nici el n-a mai rezistat, n-a mai facut fata la ce-i produsese imaginatia…

...

Continue Reading

David Noble: Religia Tehnologiei. Divinitatea Omului si Spiritul Inventiei

“Bună ziua, d-le profesor. Am o rugăminte la dvs: acum câțiva ani ați publicat un articol în care ați arătat că în materie de istorie și morfologie culturală, Creștinismul este paradigma care a providențiat apariția Modernității. Și ați citat în articolul respectiv, un istoric sau istoric al culturii care e un profesor titrat la una dintre universitățile americane prestigioase. Îmi amintesc că ați descris opera sa academică drept cea a unui autor clasic predat pe acest subiect la materia istoriei europene și a istoriei culturii europene. Ați putea să-mi reamintiți numele acestui distins autor sau să-mi trimiteți, dacă o posedați, adresa web a articolului? Nu reușesc că-l mai găsesc Parcă a fost publicat pe hotnews. Nu mai sunt sigur. Vă mulțumesc anticipat. Și îmi cer scuze pentru orice nepotrivire sau caracter intempestiv al rugăminții mele.”

Nu aveti de ce sa va cereti scuze. Daca nu as raspunde la asa rugaminti, prezenta mea publica nu ar mai avea vreun rost. Din pacate nu imi amintesc articolul respectiv si din experienta trecuta stiu ca sunt incapabil -n-am rabdare- sa caut si identific lucruri pe care le-am publicat in trecut. Cel mai probabil insa nu eu sunt autorul articolului.

...

Continue Reading

NU sursa e problema. Problema e Filtrul prin care sursele sunt interpetate. Nu-i lasati pe ei sa va impuna filtrul

Cu privire la povestea interminabila cu manipularea mediatica si rolul publicistului:

NU este nevoie de analizele mele pentru a compara ceea ce se spune in sursele respective cu ceea ce se intampla in realitate. Asta e toata frumusetea situatiei: De luni de zile, de ani de zile cele mai autorizate surse si varfuri mediatice spun ceva cu privire la: terorism, refugiati, sondaje, alegeri, Brexit, Siria, Rusia, universitati, mass media etc etc etc. In mod sistematic se pare insa ca realitatea se releva la cea mai simpla investigatie sau in evolutia ei altfel decat este prezentata. Asta e tot.

...

Continue Reading

De unde si cum au pornit serviciile de informatii si spionaj moderne? Plus, Morala: Noblesse Oblige

De unde si cum au pornit serviciile de informatii si spionaj moderne? De la varf: Erau constitutite din clasa de sus, elita sociala-politica, din ofiterii de extractie aristocratica sau inalt burgheza din armate si din varfuri intelectuale, in speta academice, ale societatii. In Marea Britanie relatia dintre aristocratie, Oxford, Cambridge si serviciile de inteligence este notorie. In Franta traditia ca serviciile sa opereze in extensia nobilimii de spada si a celei de roba este un dat. Marchizul Alexandre de Marenches, mort in 1995 e o recenta aducere aminte a ce si cum.

In Germania, chiar pana spre sfarsitul regimului revolutionar proletar-plebeu al lui Hitler, care si-a creat o structura de informatii paralela statului, serviciile erau o intreprindere aristocratic-militara. In SUA arhitectura de intelligence si counterintelignce era un cvasi-monopol al WAPS din establishment iar numele de “Yale men” insemna ambiguu nu doar absolvent de Yale ci om din penumbra secreta a puterii. Nu e o intamplare ca pana recent, in filme, cand un mare boss de inteligence aparea prin scena, era un tip cu pipa, cu jacheta din tweed caruia ceilalti i se adresau cu “domnule Profesor”.

...

Continue Reading

Victor Rebengiuc despre tineri, vocatie si profesionism

M-a impresionat Victor Rebengiuc vorbind despre tineri, arta actorului, talent si profesorat in actorie.

“Cât despre tineri, nu trebuie să existe nicio panică. Există tineri foarte buni, foarte talentați, joc cu ei, repet cu ei. …. Cantitatea de talent este aceeași….Sigur că e o nenorocire că sunt sute de absolvenți în fiecare an. Dar ei nu sunt absolvenți, cea mai mare parte dintre ei sunt oameni care și-au cumpărat niște diplome. Institutele astea private de teatru nu țin seama de talent, țin seama de cine plătește. Și UNATC la fel. Pentru că a intrat în nenorocirea asta de sistem Bologna, care nu e valabil pentru o școală vocațională, care se bazează pe talent și unde trebuie să lucrezi cu un singur student de dimineața până seara. În sistemul acesta universitar, vine profesorul, ține o prelegere două ore, pe urmă pleacă… Or, un student la actorie are nevoie să lucrezi cu el tot timpul….”

...

Continue Reading

Churchill şi şerveţelul împărţirilor geopolitice

Apare regulat tema asta: Estul, Romania, abandonate pe un servetel. E o discutie serioasa si lunga asta. Si merita avuta: Stalin, Hitler si responsabilitatea Occidentala pentru ce s-a intamplat in Estul Europei in secolul 20, in ceea ce David Mitrany numea “The Middle Zone”. Dar nu se face in termenii propagandistici bulevardieri cu servetelul si alte povesti…

Ceea ce pot sa spun pe moment este ca am avut acces in arhive la documentele interne ale organizatiilor rezistentei romane in Occident, inclusiv ale structurilor politice ale exilului romanesc si ale reprezentantilor oficiali si legitimi ai Romaniei anticomuniste pe langa Marile Puteri Democratice.

...

Continue Reading

Aviezer Tucker, The Legacies of Totalitarianism: A Theoretical Framework

O carte si un autor despre care veti mai auzi. Am sa incerc sa facilitez si organizez traducerea ei in limba romana: Aviezer Tucker, The Legacies of Totalitarianism: A Theoretical Framework (Cambridge UP, 2015). Iata aici o idee extrasa de acolo, care explica nu doar aprecierea mea pentru carte si autor (se intampla ca am avut placerea sa-l cunosc personal) ci si natura concluziilor si comentariilor mele de etapa din ultima vreme:

In vreme ce neo-totalitarianismul managerialist al elitei Europene a distrus libertatea academica, standardele academice si intelectuale precum si utilitatea profesorilor si expertilor universitari ca repere critice si contrabalans la adresa statului si concentrarilor si monopolurilor de putere, este de datoria neo-dizidentei sa regrupeze si sa preia sarcina de a confrunta in lumina ratiunii si adevarului noile puteri politice, economice, ideocratice neototalitare. 

...

Continue Reading

Washington Post, o idee noua, brilianta: Dati o sansa Socialismului! Dar tot New York Times bate orice imaginatie

Washington Post a avut de curand o idee noua, brilianta: A venit vremea sa se dea o sansa Socialismului! Este Primavara, 2018. Secolul 21.

Pana acum ideea era asta: Desigur, orice e binevenit, numai Socialism sa fie. Avem democratie socialista, liberalism socialist, piata socialista si socialism de piata, proprietate socialista si socialism al proprietatii, etc etc orice, dar orice -pluralism la maxim- doar Socialist sa fie. Mai putin un lucru: Nu stim cum se face dar cand e vorba de National Socialism, Socialismul de la coada se pierde si ramane doar Nationalul sa incaseze nota de plata…

...

Continue Reading

Spirite Malefice bantuie Occidentul si produc Rele versus Cealalta Teorie

Daca vrem sa intelegem ce se intampla cu democratiile liberale in aceste momente dramatice, avem doua optiuni, doua ipoteze. Prima este ca niste Spirite Malefice bantuie Occidentul si produc Rele. De aici lucruri negative. Este teoria favorita a establishmentului si date fiind conditiile, de ce ne-am indoi de justetea ei?!

Dar acum daca tot ne-am apucat, sa mentionam si o posibila teorie alternativa. Asa e stiintific. Sa te faci ca ai si o teorie challenger desi stim ca aia prima, de mai sus, e 100% corecta – e data si la ziar si TV zilnic. Asadar:

...

Continue Reading

Occupied: idee buna executata atat de prost ca nu poti nici sa te superi

 Doar daca aveti timp pierdut. Preferabil insa: nu. Ceea ce pare initial o idee curajoasa (UE agresor pervers operand cu Rusia ca instrument al poftelor antiecologice europene, pune mana pe petrolul Norvegian – da, ati citit corect UE este “raul”, este “anti-ecologicul”,  este mai rea ca SUA intr-un film produs in ziua de azi, Rusia ocupa Norvegia, iata un scenariu care trebuie explorat, incredibil ce inovator, ce interesant, asa zic toti la primul episod…) asadar ceea ce pare o idee curajoasa in episodul unu, se loveste de obstacole majore incepand cu episodul doi. Lasa ca de la primul incep sa se vada hibele…Continui sa vizionezi doar daca te amuza confuzia juvenila generala (scenaristi, regizori, actori, osteni, curteni si indispensabilul Duprick omul norvegian universal fara de care cunoscuta si indragita social-democratie scandinava s-ar prabusi chiar mai jos de starea de ocupatie in care se afla deja de la episodul prim ).

Dar deja alocam prea multa atentie. Pe scurt:  o idee buna executata atat de prost ca nu poti nici sa te superi…In aceasi categorie cu panglicarii precum House of Cards. Politicul adus dupa si la mintea lor si a publicului lor tipic. Dar si mai penibil.

...

Continue Reading

Dileme academice la zi in Universitatile Occidentale: E Australia tara sau nu?

Disputa student-professor in invatamantul superior american. Southern New Hampshire University. Student picat pe motiv ca trebuia sa scrie o lucrare pe tema “Comparati o norma sociala din SUA cu o norma din alta tara”. Studentul a ales Australia. Dupa cum relateaza pe larg presa americana, a fost o decizie fatala. Profesorul sociolog pica studentul. Motivul: toata lumea stie ca Australia nu e o tara. E un continent. Se aduc argumente pro si contra. Internet, google, wikipedia…tot retetarul scolastic contemporan. Profesorul nu se poate lasa convins ca Australia e o tara…Studentul insista… Cititi povestea aici. Si aici.

Si in alte parti. Dileme academice la zi in Universitatile Occidentale.

...

Continue Reading

Aveti dreptate: Chiar se intampla, nu e doar o parere

Indiferent de lozincile sub care are loc, rezultatul a ceea ce vedeti si nu va vine sa credeti si va scuturati capul si intrebati in jur daca numai dumneavoastra vi se pare, este unul singur. Aveti dreptate: asistam la un proces accelarat de subminare si delegitimare a democratiei occidentale de catre clasele conducatoare. Ironia este ca aceasta are loc in numele democratiei si este executata prin institutiile politice si mediatice occidentale, faruri si bastioane ale… democratiei.

In mod sistematic, din Berlin si Bruxelles pana la Londra si Washington, vointa populara este tinta unor eforturi de manipulare, distorsionare si subminare. Cand nu se reuseste, intreaga procedura liberala de functionare a partidelor si institutiilor publice este distorsionata, corupta si eludata pentru a impune deciziile si preferintele claselor dirigente.

...

Continue Reading

Sa NU dea Dumnezeu sa ti se indeplineasca optiunile pe care le sustii isteric de ani de zile

Sa NU dea Dumnezeu sa ti se indeplineasca optiunile pe care le sustii isteric de ani de zile, in absenta gandirii pana la capat a ce vrei si de ce. Ca Puterea lui Dumnezeu e Mare:

Va aduceti aminte? Erau impotriva globalizarii si libertatii schimbului si tipau, spumegau si se dadeau cu capul de pereti impotriva acestor rele. Acum fac acelasi lucru, disperati ca au auzit ca NU mai e deschidere si globalizare si comert liber.

...

Continue Reading

Milan Kundera, o autoritate mondiala in domeniul analizei tehnice a prostiei structurale, ne vine in ajutor

Ce am invatat din Marele Episod Cantitativist al clickurilor si masificarii publicului cu pretentii intelectuale, adus la cel mai mic numitor comun ideologizant, episod in care a fost tarata publicistica de azi de catre revolutia IT si a retelelor sociale? Pentru a explica am sa ma folosesc de cercetarile cunoscutului savant francez de origine ceha, Milan Kundera, o autoritate mondiala in domeniul studierii prostiei, mai mult, nu un generalist; vorbim de cineva specializat in domeniul foarte delicat al prostiei de varf, prostiei cu pretentii si aspiratii ideologice si intelectuale.

Iata ce spune el si cred eu ca aceste observatii pot deschide noi directii de cercetare, spre noi orizonturi, mai profunde, mai fructuoase in acest semnificativ program de cercetare, aflat in plina desfasurare:

...

Continue Reading

Care sînt 3 evenimente esenţiale/performanţe majore pentru cultura română în ultimii 10 ani

Am fost intrebat mai demult “care sînt 3 evenimente esenţiale/ performanţe majore pentru cultura română în ultimii 10 ani; la limită – care sînt 3 cele mai importante evenimente/performanţe ale culturii române în ultimii 10 ani?”. Am raspuns atunci urmatoarele si daca as fi intrebat azi, as raspunde la fel:

“Din punctul meu de vedere cel mai mare eveniment e un non-eveniment. De ani de zile, Fronda Intelectuală, Anti-Elita Intelectuală, Salonul Refuzaţilor, Adevărata Rezistenţă Moral-Culturală şamd, toţi aceşti revoluţionari cultural-artistici aspiranţi la glorie culturală (împiedicaţi pînă acum cîţiva ani să se manifeste şi să-şi ocupe locul binemeritat de către Liiceanu, Pleşu, Tismăneanu, Patapievici, Cărtărescu şi Regimul lor de Tristă Amintire), îşi tot iau avînt cu tenacitate. Şi promit. Promit ceva. Şi noi tot aşteptăm ceva de la ei. Şi tot aşteptăm. Şi ei tot îşi iau avînt să sară de la guerrilla culturală la producţie culturală. Şi nimic. Şi uite aşa trece timpul. Ei promit şi noi aşteptăm.

...

Continue Reading

Analiza de politica externa la analistii romani, de la inceputuri pana azi. Principii

Teorema: “Pentru un roman care stie citi, cel mai greu lucru e sa nu scrie.”
I.L. Caragiale

Corolar: “Planul de bătaie al oastei ruseşti are de scop să bată pe Turci – precum desigur planul Turcilor e să biruie pe Ruşi. Dacă nu s’o întâmpla cea d’întâi, are să se întâmple cea d’a doua,… şi dacă nu s’or întâmpla niciuna nici alta, atunci o să se întâmple altceva – că ceva tot are să se întâmple.”
I.L. Caragiale

...

Continue Reading

Ce faci aici, Aligica? Trag prostia de coada, Prietene, trag Prostia de coada…

Notez asta aici, am s-o folosc intr-un articol mai tarziu, in mod sigur. Gasesc in Jurnalul lui Witold Gombrowicz nenumarate pasaje cu al caror spirit este greu sa nu te identifici:

„Un nivel ingrozitor… Ce se poate face ca Universitatile sa inceteze cu fabricarea de ciurucuri, sa nu mai strice atat de cumplit atmosfera in lumea noastra civilizata? In jur se inghesuie tot mai multi tineri cretini de fabricatie universitara, spalati chimic de inteligenta lor naturala… incepe sa fie mare imbulzeala de studenti care stiu doar ce li se vara in cap si care… au pierdut imponderabile cum ar fi caracterul, ratiunea, poezia, farmecul. Uratenia ordinara a acestora… incepe sa faca ravagii… Imi place sa-i scot din sarite pe acesti prostanaci inestetici sau sa-i zapacesc… Ma amuz starnind neincrederea lor primitiv-taraneasca…”

...

Continue Reading

UN INTERVIU-DIALOG CU CRISTIAN PĂTRĂŞCONIU

Cristian Pătrăşconiu: Dragos, tu ai la descrierea ta de profil de pe Facebook un indicator care înseală multă lume: Liceul Silvic din Brăneşti. Cei care au răbdare şi curiozitate să ştie cu adevărat unde eşti şi ce faci vor putea descoperi pe net, din puţine click-uri că, stînd de ani buni în capitala SUA, eşti înşurubat la vîrful vîrfului în mediul academic de acolo.  Ce ai fi fost dacă nu ai fi plecat din România?

Cred că am mai spus asta cititorilor tăi, într-un dialog precedent. Aşa că mă repet: sunt publicist prin vocație. Fapt e însă că nu am putut să-mi câștig existența din publicistică în țara mea și că a trebuit să mă ocup de chestii academice în emigrație. Dar eu sunt publicist de limba română prin vocație. Sau cel puţin aşa am ajuns să cred. N-am putut să-mi găsesc un loc în publicistică în țară unde aș fi vrut -şi am şi încercat- să construiesc instituțional în mass media, nu doar să scriu – și atunci am înțeles că trebuie să emigrez. Îmi cîştig existenţa predând şi făcând cercetare la interfaţa dintre ştiinţele sociale aplicate şi filosofie. Iniţial, asta a fost doar plasa mea de siguranţă, cînd credeam că voi putea face publicistică românească şi cariera academică era doar o modalitate de a-mi asigura independenţa. Din plasă de siguranţă, s-a transformat, sub forţa împrejurărilor, în altceva.

...

Continue Reading

De aici de unde ne-au adus aceste evolutii, sunt doar doua directii posibile

Am traversat si traversam o perioada bulversanta pentru practica, meseria, vocatia de publicist. Totul este ravasit, bulversat, totul e in aer, nimic nu e clar si nu se stie daca vom mai reveni vreodata la “normal”. Adica la ceva care sa semne cu acel sistem in care au stralucit publicistii de mai jos -Caragiale, Mencken, Kraus-  si altii ca ei – sa-l numim “sistemul clasic”.

Totul a fost bulversat de revolutia IT, de retelele sociale, oligarhii din Silicon Valley si imitatorii lor de aiurea, etc etc… De la procesul editorial la relatia cu cititorii, de la finantare la filtrele si standardele profesionale, totul a fost aruncat in aer.

...

Continue Reading
  • 1
  • 2
Close Menu