• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Adrian Miroiu
Adrian Miroiu
Home
Biografii

Adrian Miroiu

May 15th, 2018 [ Dragoș Paul Aligică ] [ Dragoș Paul Aligică ] Biografii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Adrian Miroiu este una dintre cele mai putin cunoscute, cele mai putin transparente, cele mai putin recunoscute ca atare figuri intelectuale majore ale Romaniei contemporane. E o situatie paradoxala. Pe de o parte, numele sau este familiar publicului: a avut functii publice si s-a facut cunoscut ca activ membru in tabara reformatorilor in nenumaratele si nesfarsitele batalii din razboiul de uzura dat in jurul sistemului universitar din Romania. (Intr-o vreme, prin anii 90, cand tensiunile sale cu ceea ce tehnic si popular se numeste “mafia din invatamant” atinsesera un punct critic, mi-a marturist ca il batea gandul sa isi ia permis de port arma si daca nu ma insel, a si facut-o). Apoi este cunoscut ca profesor universitar. Decan; şef de Catedră; preşedinte al SNSPA.  Asta dupa ce fusese Profesor universitar si decan al Facultatii de Filozofie de la Universitatea din Bucuresti. Deci, in principiu: o entitate relativ cunoscuta.

Mai putin cunoscuta, as zice deloc cunoscuta, este insa fascinanta sa opera. A inceput in filosofie fundamentala pura si dura -logica filosofica si filosofia logicii- cu studii precum World-Indexed Sentences and Modality, in Logique et Analyse, Actuality and World-Indexed Sentences, in Studia Logica, A Modal Approach to Sneed’s Theoretical Functions, in Philosophia Naturalis, Constructe formale, la Editura Trei, si Introducere în logica filosofică, la Editura Universităţii din Bucureşti.

De acolo a evoluat apoi spre metafizica, metafizica lumilor posibile (Worlds Within Worlds, Nordic Journal of Philosophical Logic) si -mai intersant si mai spectaculos- a patruns la granita intre metafizica si teologie cu o serie de lucrari fara egal si precedent in contextul romanesc Ce nu e existenţa, Editura Şansa,  Metafizica lumilor posibile şi existenţa lui Dumnezeu, Editura All, Argumentul ontologic, Editura All. In toate acestea Adrian Miroiu reconsidera intre altele celebrul argument al lui Anselm privind existenta lui Dumnezeu abordandu-l insa cu mijloacele moderne ale logicii simbolice si tehnicile analizei formale dezvoltate in ultima suta de ani de filosofia analitica anglo-saxona. Cele de mai sus erau suficiente pentru implinirea fara rest nu doar a unei cariere academice ci a doua cariere.

Dar Adrian Miroiu avea alte planuri. Dupa o perioada de tranzitie in care se ocupa de filosofie morala aplicata si scrie pentru publicul larg o apologie a filosofiei ca practica si disciplina (Filosofie fără haine de gală, Editura All) schimba linia majora a preocuparilor sale. Pornind de la deja consolidatele sale investitii in logica modala se extinde in directia teoriei deciziei si teoriei optiunilor rationale si de acolo intra direct in inima tematicii pentru care aceste instrumente formale sunt atat de importante: teoria politica si teoria institutionala. In mai putin de 2-3 ani, Adrian Miroiu se reinventeaza drept cel mai important exponent roman al teoriei optiunilor rationale si al teoriei normative a optiunilor sociale (Characterizing majority rule: from Profiles to Societies, Economics Letters).

In aceste conditii ii va fi simplu ca in mod aproape spontan sa redefineasca felul in care este facuta si gandita teoria politica in Romania, aducand-o aproape de unul singur din secolul 19 in secolul 21, prin lucrarie Fundamentele politicii. I. Preferinţe şi alegeri colective, Polirom, si  Fundamentele politicii. II. Instituţii şi acţiune colectivă.  Cine vrea sa inteleaga atat forta cat si limitele acestui mod de a face teorie si filosfie politica, nu are decat sa se uite pe Fundamentele politicii. I. Preferinţe şi alegeri colective, in special partea a doua unde se rupe zagazul formalismului si pagina dupa pagina curg teoremele rationalitatiii politice intemeietoare si demostratiile lor, o ultima razbunare a logicianului asupra politologului ce l-a detronat.  In paralel il regasim pe Adrian Miroiu, punand umarul la consolidarea domeniului aplicat al politicilor publice Politici publice (coautor), Editura Politeia; prima ediţie (autor unic): Introducere în analiza politicilor publice, Editura Punct. Iarasi: cele de mai sus erau suficiente pentru implinirea fara rest nu doar a unei cariere academice ci a doua cariere.

Dar lucruile nu se termina aici. Pe drumul retragerii din activitatea publica si didactica revine la vechile sale preocupari logico-metafizico-teologice si produce una dintre cele mai ciudate si sofisticate lucrari din istoria intelectuala romana post-comunista si  –tind sa cred– din intreaga istorie intelectuala romaneasca, Lumea lui Anaxagora:

Adrian Miroiu argumenteaza ca intelegerea pe care o avem despre lume se realizeaza, in situatii extrem de semnificative, intr-o modalitate specifica: nu prin indicarea a ceea ce este legic ori general, ci prin evidentierea existentei unor „entitati reflexive”. Acestea joaca un dublu rol, aparent paradoxal: atit de fundament ori principiu, cit si de faptura comuna. Noùs-ul lui Anaxagora intre celelalte homoiomerii, proprietatea existentei intre celelalte proprietati ale lucrurilor, lumea actuala in raport cu celelalte lumi posibile sau divinitatea intrupata sint citeva dintre exemplele analizate. Adrian Miroiu detecteaza acest model de conceptualizare si in analiza societatii – a institutiilor ei economice, politice si morale. Teoriile noastre, argumenteaza autorul, pot aspira mai indreptatit sa atinga adevarul atunci cind fac apel la entitati reflexive.

M-am intins sa fac acesta prezentare pentru ca imi face pur si simplu placere sa urmaresc si sa interpretez sau sa traduc traiectoria intelectuala a lui Adrian Miroiu. Am o placere intrinseca sa repovestesc ce a facut si face omul asta. Este un spectacol in sine. Este ceva la care te uiti pierdut in admiratie, perplexitate si curiozitate. Acest om este un spectacol intelectual. Din pacate, in primul rand datorita lui insusi, un spectacol jucat mereu cu sala aproape goala. De ce datorita lui insusi? Un amestec de orgoliu si modestie care il tine mereu in afara interfetei cu publicul. Apoi -fie ca din motivul de mai inainte, fie din alt motiv- nu a investit niciodata serios in publicistica.

Iata de ce, din clipa in care mi-a zis ca vrea sa o lase mai moale cu catedra si activitatile si responsabilitatile publice, primul meu gand a fost acesta: sa-l conving sa dea o sansa publicisticii. Marginalia ofera o oportunitate unica. I-am spus. Si spre bucuria mea, a acceptat.

Imi face o deosebita bucurie sa anunt asadar ca Adrian Miroiu ni se va alatura aici, pe Marginalia!

PS

Uitasem. Intr-o lume a statusului si prestigiului care este lumea academica, trebuie sa mentionez ca intre diferitele puncte de reper ale carieriei sale au fost Oxford University, Universita degli Studi “La Sapienza”, Cornell University, Warwick University si Indiana University Bloomington – unde eram si eu pe vremea aceea si unde am avut ocazia sa-i combat punct cu punct toate erorile de filosofie politica, toata gama lor in intrega ei diversitate, incepand de la Rawls si terminand cu Ralws, ca la el asa vine treaba cand e vorba de asta: in cerc. Ca suntem toti egal departati de un punct fix.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Cele două Românii
Previous article Teodor Baconschi
[ Dragoș Paul Aligică ]

[ Dragoș Paul Aligică ]

DRAGOS PAUL ALIGICĂ - publicist roman avand afilieri academice la Universitatea din Bucuresti in Romania si George Mason University in SUA. Mai multe despre el la: www.aligica.com

Related Posts

Claudiu D. Tufiș
June 7th, 2018

Claudiu D. Tufiș

Georgeta Condur
June 4th, 2018

Georgeta Condur

Marian Zulean
June 2nd, 2018

Marian Zulean

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop Debate

Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală? ALTFEL

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Feb 15th, 2021
Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani Opinii

Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani

Feb 15th, 2021
Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel Cultură

Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel

Feb 15th, 2021
Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea? Debate

Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea?

Feb 15th, 2021
Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice Opinii

Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice

Feb 15th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.