• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Adrian Miroiu: Lecturi triste: Despre calitate în învățământul superior
Adrian Miroiu: Lecturi triste: Despre calitate în învățământul superior
Home
Educație

Adrian Miroiu: Lecturi triste: Despre calitate în învățământul superior

June 13th, 2018 [ Adrian Miroiu ] [ Adrian Miroiu ] Educație comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Printr-un proiect european finanțat prin POCA, Banca Mondială a acordat asistență tehnică pentru ”consolidarea sistemului de asigurare a calității în învățământul superior din România”. Luna trecută Banca Mondială a prezentat, într-o a doua variantă, desigur dorită ca îmbunătățită, o propunere de metodologie de clasificare a instituțiilor de învățământ superior, care include și propuneri de ierarhizare a programelor de studii.

Ar trebui ca acest eveniment să ne bucure: în sfârșit Ministerul Educației și Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS) fac ceea ce trebuiau să facă încă de acum trei ani, fiindcă – lucru banal – așa cere legea (Legea Educației Naționale nr. 1/2011). Am citit documentul asumat de Banca Mondială. Dacă spun că sunt trist după lectură, e pentru că nu vreau să folosesc cuvintele dure care s-ar cuveni să fie rostite. E un document de o calitate foarte joasă, asumat însă de o instituție altminteri serioasă, care are în spate o concepție greu de susținut și, aș zice, chiar primejdioasă asupra modului în care poate fi gândită calitatea în învățământul superior românesc.

Cum este acest document? Chiar autorii, puțin jenați, admit că în conținutul lui acesta e mai curând rezultatul acceptării unor  cerințe impuse de ARACIS și Ministerul Educației. Impresia mea este că cerințele acelea au un obiectiv unic și evident: să facem în așa fel încât să conteze cât mai puțin, până la cvasi-dispariție, diferențele de calitate între universități. Universitatea București sau Babeș-Bolyai să fie după evaluare cam la fel ca orice altă universitate din orice colț al țării.

Ba chiar la un moment se oferă o indicație precisă cum să se facă așa ceva. Întrucât, oricât de mult nu vrem noi (adică Ministerul Educației și ARACIS), diferențele dintre universități în privința performanțelor în cercetare sunt foarte mari, atunci 1) în chip ”democratic” vom considera că nu contează decât numărul publicațiilor științifice, în niciun caz valoarea lor! (de ex., un articol publicat într-un jurnal de top va conta exact ca unul apărut în ziarul local); 2) atașăm indicatorului cercetare o pondere egală cu cea a oricărui alt indicator (de ex., indicatorul: evenimente artistice realizate de cadrele didactice); 3) introducem cât mai mulți alți indicatori care să privească orice altceva decât cercetarea, încât ponderea în evaluarea totală a acesteia să se diminueze cât mai mult. Consecința? Dacă o astfel de abordare ar fi pusă în practică, mai toate universitățile vor obține cam același punctaj. Iar, în consecință, stimulentul care li se va oferi va fi evident: fii mediocru! Și să nu-ți pese de faptul că ne uniformizăm, anume la nivelul cel mai de jos!

Metodologia propusă ar urma să producă o clasificare a universităților  românești. Dar nu ca cea făcută în 2011, pe care să ne amintim că actualul ministru al educației a atacat-o în justiție; ci una care să fie doar de formă și care să nu supere pe nimeni. Căci clasificarea ar fi să se facă nu doar în trei categorii, așa cum cere legea actuală – universități centrate pe educație, universități de educație și cercetare științifică sau universități de educație și creație artistică; și universități de cercetare avansată și educație – ci și pe tipuri de universități (iar, după unele propuneri, ar exista chiar nouă tipuri de astfel de universități). Or, atunci rezultatul ar fi că mai fiecare universitate va sta singură în clasa ei, bucuroasă că nu se compară cu nici o alta.

Mai mult, clasificarea, au cerut ARACIS și Ministerul Educației, ar urma să nu depindă de ceea ce se întâmplă efectiv într-o universitate:  căci ceea ce ar conta în principal ar fi indictorii de activitate și demografici, iar nu cei de performanță. Adică e important să pretinzi că vrei să faci ceva, nicidecum ce ai și făcut (sau nu ai făcut!).

Din păcate, dacă vrei să clasifici – și cu atât mai mult dacă trebuie să și încerci să ierarhizezi programele de studii – e nevoie să faci apel la niște indicstori și la niște proceduri de a-i agrega. Aici autorii documentului se încurcă făcă a mai reuși să fie cât de cât coerenți. Obiectivul principal era acela de produce o clasificare pe orizontală (adică în sensul că nu avem voie să spunem că o universitate e mai performantă decât alta). Dar metodologia propusă duce la o ierarhizare fermă și obligatorie a universităților (mai mult, o treime dintre ele ajung obligatoriu în clasa de jos).

Dar nu acesta este aspectul cel mai trist. Aș zice că autorii documentului sunt cel mult amatori în privința construcției și agregării de indicatori. Nu au nicio imagine asupra nevoii de a face apel la o perspectivă întemeiată și coerentă; propun formule naive de agregare, ca și cum niciodată nimeni nu a mai gândit asupra acelor chestiuni și nu dau niciun semn că ar înțelege că procedurile propuse de ei pot duce la consecințe stranii, dacă nu chiar în întregime de neacceptat. (Un singur exemplu: autorii par să se poziționeze uneori împotriva unor abordări scientometrice, de felul celor la care face azi apel Consiliul Național de Finanțare a Învățământului Superior (CNFIS). Ei critică folosirea așa-numitului indice Hirsch pe motivul că acesta avantajează autorii mai vârstnici. E adevărat – numai că acest indice are hibe mult mai mari, care nu sunt deloc chestionate. Și, lăsându-ne în suspans, ei propun un alt indice numit M. Mărturisesc că, deși am studiat domeniul, nu știu ce e acesta; de aceea, bănui că mulți alți cititori ai documentului sunt și mai nedumeriți. Vezi aici o analiză extinsă a acestor indici.)

Mă opresc în acest loc. Repet două dintre observațiile mele. Prima este că proiectul de metodologie nu respectă cerințe cât de minimale de coerență și de profesionalism. A doua e însă mai gravă: dacă propunerile din document se vor transforma în politici publice, atunci din nefericire învățământul superior românesc va fi împins pe un drum al autosuficienței și mediocrității. Și vreau să accentuez: cei care vor avea pe viitor de suferit nu sunt cei care acum conduc Ministerul Educației ori universitățile, ci cadrele didactice tinere și studenții de azi și de mâine.

 

O notă personală. Tristețea mea e legată și de faptul că singura procedură de evaluare a calității care merge astăzi – cea elaborată în vremea în care am condus CNFIS – e tratată cu o superioritate și o lipsăde înțelegere cărora nu le-am găsit niciun temei. (În capitolul 1 din documentul pe care îl puteți găsi aici am povestit pe larg cât de greu a fost să se aprobe iar apoi să se și aplice acea procedură.)

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Alexandru Vîjan. PSD: evenimentul și eșecul
Previous article Momentul Singapore
[ Adrian Miroiu ]

[ Adrian Miroiu ]

Related Posts

Chesterton și sensul educației
February 27th, 2021

Chesterton și sensul educației

Milan Kundera explica totul; si totul devine limpede si evident...
February 10th, 2021

Milan Kundera explica totul; si totul devine limpede si evident...

J. S. Mill: Libertatea de opinie şi libertatea exprimării opiniilor
February 7th, 2021

J. S. Mill: Libertatea de opinie şi libertatea exprimării opiniilor

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.