• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Adrian Miroiu: Trei note despre decizia Curții Constituționale
Adrian Miroiu: Trei note despre decizia Curții Constituționale
Home
Uncategorized

Adrian Miroiu: Trei note despre decizia Curții Constituționale

June 3rd, 2018 [ Adrian Miroiu ] [ Adrian Miroiu ] Politică, Uncategorized comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În discuțiile contradictorii din aceste zile despre decizia Curții Constituționale privind refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a șefei DNA există însă câteva puncte comune între cei care sunt fericiți și cei îngrijorați. Iar aceste puncte comune indică, după mine, problemele profunde ale situației date.

Primul este presupunerea că persoana care conduce o instituție (în cazul de față DNA) este atât de importantă pentru instituție încât înlăturarea ei poate să schimbe radical felul în care aceasta funcționează. Un deputat cunoscut (Florin Iordache) a avut reacția directă: ”Codruța, go home”. Iar pericolul pe care îl văd cei care se află pe cealaltă parte e că la conducerea DNA ar putea fi numită de către ministru o persoană care să impună o cu totul altă orientare; și, mai mult, cum decizia Curții Constituționale este general valabilă, ministrul va putea apoi decide cu privire la orice procuror.

Probabil că toți au dreptate: ei sunt de acord că în prezent de fapt nu am reușit să avem instituții care să funcționeze după reguli, să fie îndeajuns de rutinizate încât persoanele care sunt în diverse funcții să nu fie capabile să determine felul în care funcționează ele dincolo de regulile, normele instituțiilor respecctive. Nu am construit mecanisme obiective, transparente și nearbitrare (care deci țin de ceea ce se cheamă statul de drept sau ”domnia legii”), ci producem personalizarea activităților și, ca un corolar, instaurarea dependențelor personale, a clientelismului ca principiu al jocului politic.

Or, astfel ne îndepărtăm de cadrul general în care funcționează societățile moderne democratice. Problema nu este doar că președintele este exclus din procesul numirii unor procurori șefi, ci că se pun sub semnul întrebării mecanismele instituționale definitorii ale unei democrații, bazate pe ”checks and balances” – de control reciproc și de echilibru care să asigure imparțialitatea actului juridic.

Al doilea punct comun este acela că se presupune că pentru a înțelege întemeierea deciziei Curții Constituționale trebuie doar să ne uităm la articolele din Constituție care sunt citate – și, mai apoi, să vedem în ce fel le interpretează Curtea. Cred că mai important e însă altceva. Problema nu constă în validitatea unei astfel de interpretări, ci în ceva mult mai profund: în modul în care, în decizia luată, judecătorii Curții Constituționale s-au raportat la valorile fundamentale în baza cărora sunt legitimate prevederile constituționale; aceleași valori care stau la baza construcției Uniunii Europene. Cred că a restrânge interpretarea unei situații doar la considerații privind forma unui text de lege, fără a te raporta la principiile, idealurile, valorile care îl întemeiază este o mare greșeală. Constituționalitatea unei norme nu se determină exclusiv prin raportare la un text constituțional, ci și prin luarea în considerare a principiilor din spatele acestuia, a ceea ce numim principii meta-constituționale. (În paranteză fie zis, când cineva, ajuns profesor de drept la o universitate timișoreană, susține în mod serios că menționarea președintelui în textul Constituției, în procedura de  numire a procurorilor șefi, e făcută doar așa, ca sa fie frumos, ”din rațiuni de protocol”, înseamnă că pe viitor am putea să ne așteptăm la orice interpretare posibilă a textului constituțional.)

Spun aceasta ca un om ce consideră că instituțiile de bază ale societății democratice moderne nu pot fi construite și dezvoltate decât dacă au la temelia lor valori fundamentale, între care desigur că se  află și cea a independenței justiției și cea a asigurării egalității în fața legii a tuturor cetățenilor. Și mi-aș fi dorit ca actualii membri ai Curții Constituționale să treacă de la măruntul argument și de la interpretarea preferată (din motivele lor proprii) a unui text la invocarea principiilor care trebuie să ghideze parcursul României.

Al treilea punct comun este acela că se uită o cerință esențială a unui comportament rațional, în cazul în care sunt în discuție prevederi normative care vor afecta societatea pe termen mediu și lung; adică, de-a lungul mai multor mandate electorale. Azi avem un guvern controlat de PSD și un Președinte provenit din actuala opoziție. Sunt fericiți cei de la putere că decizia se concentrează în mâinile guvernului; și sunt deprimați cei din opoziție că președintele devine tot mai decorativ. Dar să judecăm pe termen mediu sau chiar lung. Dacă România va rămâne democrație, e posibil ca la un moment dat să avem o situație inversă: cu un guvern al actualei opoziții si cu un președinte venind dinspre PSD. Va mai exclama atunci un ins precum Florin Iordache la fel de bucuros când i se va aminti decizia din 30 mai 2018 a Curții Constituționale? Ar putea face astfel numai dacă va putea să considere că o astfel de decizie  i-ar fi favorabilă chiar dacă se găsește în opoziție.

În politică decizia rațională este aceea de a te pune în situația cea mai proastă și de a susține acele legi care te protejează atunci, nicidecum în a te închipui ca mereu învingător. A eluda acest mod de a raționa  este un mod de a nu-ți apăra propriile interese și, până la urmă, o formă de sinucidere politică.

Voi rezuma în felul următor punctul meu de vedere: 1) cu referire la principiile și valorile unei societăți democrate, prevederile constituționale ar trebui interpretate astfel încât să stimuleze respectul pentru reguli imparțiale, impersonale, nicidecum personalizarea comportamentelor și  favorizarea clientelismului; 2) ar trebui să cerem mereu să evaluăm orice schimbare cu implicații majore asupra societății în raport cu valorile fundamentale pe care le-am acceptat și cu măsura în care aceste schimbări ne conduc sau nu înspre obiectivele cardinale pe care ni le-am propus; 3) ar trebui să nu uităm nicio clipă să ținem seamă de implicațiile pe termen mediu și lung ale funcționării instituțiilor importante ale societății. Or, ce am văzut? – decizia Curții Constituționale dărâmă în mare măsură exact principiul imparțialității; apoi, nu spune direct, ci doar implică punerea sub semnul întrebării a unor valori fundamentale ale statului de drept; și este excesiv de mioapă, căci pare să accepte mai degrabă o maximă de tipul: după noi poate urma orice, inclusiv potopul.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Adrian Papahagi: „Mărturii încrucișate: Teodor Baconschi în dialog cu Răzvan Bucuroiu”
Previous article Valentin Ionescu: 6 contra 19 milioane
[ Adrian Miroiu ]

[ Adrian Miroiu ]

Related Posts

Minunile limbajului obișnuit
February 25th, 2021

Minunile limbajului obișnuit

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie
February 21st, 2021

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Matei Vişniec in dialog cu Andrei Şerban la RFI: Ești scos din societate dacă nu ești de acord cu ideile comitetelor neo-bolșevice formate în universități
February 14th, 2021

Matei Vişniec in dialog cu Andrei Şerban la RFI: Ești scos din societate dacă nu ești de acord cu ideile comitetelor neo-bolșevice formate în universități

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.