• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Adrian Papahagi: Demonul teoriei și simțul comun
Home
Cultura

Adrian Papahagi: Demonul teoriei și simțul comun

May 10th, 2020 [ Adrian Papahagi ] [ Adrian Papahagi ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Adrian Papahagi: Demonul teoriei și simțul comun
În facultățile de profil, teoria literară a cam sufocat gustul pentru liteartură și interesul pentru uman. Ea fascinează tinerii fiindcă pare riguroasă și sofisticată, capabilă să explice orice – deși în realitate nu explică mai nimic, ci reduce la o grilă (inevitabil ideologică și totalitară) tot ce e transcendență, mister, infabil, geniu, ambiguitate a naturii umane și idiosincrasie creatoare.
 
(Post)structuraliștii reduc totul la structuri și jocuri semantice; jungienii și alți psihanaliști își văd peste tot arhetipurile, ego/id, umbra, individuație, animus-anima și diversele obsesii sexuale; materialiștii (feminism, post-colonialism, varii declinări de marxism) reduc totul la lupta de clase/sexe/rase, la violență și putere, emancipare și opresiune, subversiune și control; mitologizanții văd peste tot fertilitate, eterne reîntoarceri, tinerețe (cu sau fără) bătrânețe; iar mitologizanții psihanalizanți aplică la orice tragedie și comedie principiul dorinței mimetice și al țapului ispășitor. E destul să stăpânești cele câteva concepte și poți deschide orice ușă cu acest passe-partout.
 
Nu contează dacă obiectul e Shakespeare sau George Wilkins, rezultatul e același. Concluziile sunt cuprinse în premise, ele nu pot varia prea mult, fiindcă structura mentală e ideologică, rigidă, totalitară. Rămâne doar de stabilit dacă Shakespeare ținea cu patriarhatul sau cu femeile.
 
Catedrala unică de forme și idei a fiecărei opere majore se năruie; dicție, stil, gust, introspecție, imaginație, geniu, epocă, modă, mimesis, personaj, acțiune, gen literar, convenții și inovație, forța câte unui cuvânt, adierea câte unui gând, vertijul unei intuiții sau frumusețea inefabilă a unui vers se scurg printre barele grilei. La sfârșit, rămâne doar un hamburger prefabricat, cu dungi paralele, simetrice, regulate – produsul fad al teoriei.
 
Un critic azi uitat, John Danby, scria în 1952 cu bun simț englez (uitat și el, între timp), că “unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poate semnifica un măr este el însuși”.
 
Cum, nu sexul? Nu fructul oprit din Eden sau Grădina Hesperidelor? Nu fertilitatea? Nu lupta de clase între cei care au acces la mere și cei care nu își pot permite mere? Nu dominația fructelor europene asupra celor native în America, sau africane? Nu europenitatea asupritoare? Nu feminitatea regenerativă, victimă a masculinității toxice, ucigașe și confiscatoare? Nu rezultatul violenței și exploatării umane a naturii?
 
Aceasta nu e o pledoarie împotriva simbolurilor și alegoriei, nici negarea faptului că există pe lume și violență sau asuprire. Mintea noastră, deși a fost educată de moderni să elimine transcendența, nu a suprimat și modul alegoric de percepere a realității. Nu denunț deci in corpore teoria ca inutilă (ea a furnizat și instrumente simpatice), ci absolutizarea ei ca periculoasă.
 
Sunt bucuros că m-am lecuit de fascinația pentru eșafodajele spectaculoase, dar precare, ale teoriei literare prin anul I sau II de facultate. Astăzi, le găsesc mai degrabă dăunătoare pentru tineri, care nu au gustul bine format și nici o înțelegere mai largă a istoriei spiritului european. La cursurile mele, ne rezumăm adesea la lectura naivă și sentimentală a marilor opere. Ignorăm în mare teoria și discutăm despre temele umane perene: dragoste, ambiție, ură, invidie, prietenie, orbire, grabă, eroism, sacrificiu. Citim versuri perfecte și încercăm să înțelegem de ce sunt memorabile. Analizăm operele literare ca opere de ficțiune, care totuși vorbesc despre o anume realitate, dar nu ca manifeste ideologice (anti)progresiste/emancipatoare avant-la-lettre.
 
Corectivul pe care îl aduc acestei neglijențe teoretice este rigoarea filologului, adică a literatului care știe încă ce e un anacolut, cum se produce un homoioteleuton, cine a introdus pentametrul iambic în versul englez, de ce mai aliterează Sir Gawain and the Green Knight, de ce se mută volta din octavă în distihul final între sonetul petrarchesc și cel elizabetan, cum devine wyrd din engleza veche Weird Sisters în Macbeth, care e ordinea unor poeme în manuscrisul din sec. X, Exeter Book, și ce ne spune asta despre înțelegerea anglo-saxonă a genurilor, prin ce intermediari ajunge la Shakespeare povestea lui Apollonius din Tyr, cum îl modifică Chaucer pe Boccaccio, sau de ce apar cuvinte noi între prima ediție in quarto din King Lear și ediția in folio din 1623.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Invitație la dezbatere: 10 Mai ar trebui să fie, din nou, Ziua Națională ?
Previous article D. P. Aligica: Evolutii halucinante, conspirationism si o misiune aproape imposibila
[ Adrian Papahagi ]

[ Adrian Papahagi ]

Filolog medievist, conf. dr. la UBB Cluj.

Related Posts

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”
February 19th, 2021

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Despre nefericire în era digitală
February 13th, 2021

Despre nefericire în era digitală

Robert Musil: Nimic mai deplorabil decat acei predicatori seculari-liberali si universitari...
February 9th, 2021

Robert Musil: Nimic mai deplorabil decat acei predicatori seculari-liberali si universitari...

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop Debate

Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală? ALTFEL

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Feb 15th, 2021
Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani Opinii

Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani

Feb 15th, 2021
Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel Cultură

Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel

Feb 15th, 2021
Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea? Debate

Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea?

Feb 15th, 2021
Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice Opinii

Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice

Feb 15th, 2021
Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ? Debate

Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ?

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Izolarea și social-media Opinii

Teodor Baconschi. Izolarea și social-media

Feb 14th, 2021
Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni Opinii

Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni

Feb 14th, 2021
C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul Debate

C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul

Feb 14th, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul arhipelag (2) Opinii

Mircea Mihăieș. Eternul arhipelag (2)

Feb 14th, 2021
Matei Vişniec in dialog cu Andrei Şerban la RFI: Ești scos din societate dacă nu ești de acord cu ideile comitetelor neo-bolșevice formate în universități Artă

Matei Vişniec in dialog cu Andrei Şerban la RFI: Ești scos din societate dacă nu ești de acord cu ideile comitetelor neo-bolșevice formate în universități

Feb 14th, 2021
Teodor Baconschi. ”Diviziunea geopolitică a muncii” Opinii

Teodor Baconschi. ”Diviziunea geopolitică a muncii”

Feb 14th, 2021
Alexandru Călinescu. De la Proust la „minunata lume nouă” Opinii

Alexandru Călinescu. De la Proust la „minunata lume nouă”

Feb 13th, 2021
Cristinel Trandafir - prefață: Ludwig von Mises - Haosul planificat Societate

Cristinel Trandafir - prefață: Ludwig von Mises - Haosul planificat

Feb 13th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.