• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu: Artele la control
Alexandru Călinescu: Artele la control
Home
Cultură

Alexandru Călinescu: Artele la control

January 25th, 2021 Redactia Marginalia Redactia Marginalia Cultură, Societate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol de Alexandru Călinescu, publicat inițial în România literară

New York 1993, Bienala de artă contemporană: toate operele expuse sunt însoțite de lungi texte explicative și au mesaje politico-societale clare, tratând chestiuni relative la gen, rasă, clasă, sărăcie, imperialism etc. Veneția 2017: Bienala își propune să condamne fără echivoc colonialismul, sclavagismul, tratamentul aplicat migranților, precum și modul în care exploatăm resursele planetei. Avignon 2015: directorul Festivalului, Olivier Py, anunță că această ediție va fi dedicată genului, comunității LGBT și în special transsexualilor. Londra 2018: Târgul de artă contemporană este consacrat feminismului (idem, Târgul de artă din același an de la Buenos Aires). Florența 2018: regizorul Leo Muscato pune în scenă opera Carmen și schimbă finalul, Carmen fiind aceea care îl ucide, împușcându-l, pe Don José (e o revanșă simbolică, spune regizorul, față de mileniile de patriarhat în care femeia a fost oprimată). Veneția, New York, Paris (1968 și în anii următori): argentinianul Nicolas Garcia Uriburu colorează în verde, grație unui pigment (în fapt, o substanță folosită de NASA), laguna, East River și Sena – mesajul ecologic este evident. Sunt doar câteva dintre evenimentele artistice recente pe care le amintește reputata profesoară de filozofie Carole Talon-Hugon într-o carte densă, excelând prin rigoarea argumentației, intitulată Arta sub control (L’art sous contrôle, PUF, 2019). E vorba, cum am văzut, de forme ale artei societale, o artă a conținuturilor cu mesaje puternice. Regăsim temele ideologice în vogă astăzi, puse în circulație mai ales de către universitățile americane. Tot de la americani vine (teoretizat de feminista Kimberlé Crenshaw) și principiul intersecționalității, adică al coprezenței temelor LGBT, feministe, ecologice, post-coloniale etc. Raporturile de dominare (cuvânt cheie, echivalent pentru „lupta de clasă”), spune Crenshaw, trebuie studiate dintr-o triplă perspectivă – a rasei, a sexului și a clasei. Un exemplu uimitor al acestei imbricări a fost oferit de Manifesta, Bienala europeană itinerantă din 2018 de la Palermo. Aflăm dintr-o cronică din prestigiosul Journal des Arts că grădina botanică a orașului, „loc prin excelență al experienței coloniale ce transferă forțat speciile străine pentru aclimatizarea lor în solul indigen (…) a fost reconvertit simbolic în loc al migrării naturale a semințelor și al metisajului lor la acest ceas al globalizării”.

Promovarea acestor modalități de exprimare artistică (în care, în realitate, ideologicul primează în fața artisticului) a fost și este însoțită de recrudescența cenzurii, o cenzură exercitată și ea în numele unor grupuri, al unor comunități. Carole Talon-Hugon citează câteva dintre cazurile notorii din ultimii ani: linșajul mediatic al unor personalități – Roman Polanski, Woody Allen (vizat aici fiind omul, nu opera), cenzurarea unor expoziții de pictură – Balthus la New York, Egon Schiele în Austria (în afișele expoziției „părțile rușinoase” ale nudurilor au fost acoperite cu benzi de hârtie albă). Mai puțin cunoscute, alte manifestări ale cenzurii ne cufundă și mai adânc în absurd: o pânză reprezentând Cele douăsprezece munci ale lui Hercule, comandată special pentru sediul Parlamentului statului Washington, a fost refuzată la inițiativa unor doamne deputate, pe motiv că Hercule și-a omorât soția și copiii, iar pictura în cauză sugera un viol. O avocată britanică a cerut ca povestea Frumoasa din pădurea adormită să nu mai fie recomandată copiilor, deoarece sărutul final pe care îl dă prințul nu este liber consimțit, povestea propunând astfel modelul unui prădător sexual. Universitatea Columbia din New York a scos din programă Metamorfozele lui Ovidiu, întrucât textul conține prea multe violuri și răpiri. Să notăm și situațiile tot mai frecvente când cenzura privește „uzurparea de identitate” – spectacole de teatru în care personaje de culoare sunt jucate de actori albi. Și așa mai departe – exemplele sunt, vai !, puzderie. Atât arta, prin urmare, cât și instituțiile culturale se fac în tot mai mare măsură ecoul revendicărilor identitare (etnice, sexuale etc.). Criteriile estetice devin secundare, când nu sunt respinse cu totul (ca o rămășiță parazitară a patriarhatului – a fost una din concluziile unui colocviu recent desfășurat on-line chiar în România…). Prioritate au criteriile morale, fapt ce nu ar trebui să ne mire: în definitiv, artei i s-au atribuit finalități morale încă din Antichitate. Ceea ce este nou acum e că avem a face nu cu o morală generală, ci cu morale particulare, specifice – cum spuneam – diferitelor comunități. În aceste condiții, cenzura – departe de a fi prost văzută – apare ca o necesitate, ca un act militant justițiar. Mișcările de avangardă urmăreau să transgreseze morala, să provoace, să scandalizeze. Acum, dimpotrivă, arta angajată tinde să se supună , cuminte, unor norme morale rigide. Iar Carole Talon-Hugon are perfectă dreptate să observe că, de fapt, această artă este elitistă și se adresează celor deja convinși. Nu numai că nu e provocatoare, așa cum s-ar dori, ci e de-a dreptul previzibilă. Este ceea ce o face neinteresantă și efemeră.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?
Previous article Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală?
Redactia Marginalia

Redactia Marginalia

Related Posts

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga
March 1st, 2021

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale
March 1st, 2021

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea
February 28th, 2021

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.