• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. Cafenelele pariziene: povestea continuă
Alexandru Călinescu. Cafenelele pariziene: povestea continuă
Home
ALTFEL

Alexandru Călinescu. Cafenelele pariziene: povestea continuă

October 10th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Îndrăgostitului de Paris, cartea îi prilejuieşte reîntâlnirea cu câteva din cafenelele emblematice ale oraşului. Iar „morala” pe care ne-o propune Didier Blonde este limpede: cine iubeşte cu adevărat Parisul iubeşte şi cafenelele pariziene.

Încă o carte despre cafenelele pariziene: are un titlu surprinzător, Cafenele, etc. (Cafés, etc., editura Mercure de France, 2019), iar autorul se numeşte Didier Blonde; e un scriitor discret, care a publicat însă mai multe romane şi eseuri la Gallimard şi a obţinut două premii literare importante. Noua lui carte e o combinaţie între eseu şi confesiune. De la bun început autorul ne avertizează că intră într-o cafenea ca într-un roman şi că descrierea „realistă” a locului e dublată de reverie şi de evadări în ficţiune. Trebuie spus de asemenea că marea majoritate a cafenelelor menţionate există şi astăzi (avem de altfel, la sfârşit, un indice foarte util), dar sunt pomenite şi cafenele dispărute ori care sunt doar rezultatul imaginaţiei unor romancieri. Acestea din urmă ajung, uneori, să pară mai „adevărate” decât bistrourile şi cafenelele reale: e cazul celebrei Braserii Dauphine pe care o frecventează comisarul Maigret şi care este invenţia lui Georges Simenon. Pentru Didier Blonde, cafeneaua trăieşte prin detaliile specifice, prin ceaşca de cafea de pe farfurioară (linii geometrice perfecte, „floare de porţelan” care agaţă reverberaţiile luminii), ziarele de pe colţul tejghelei puse la dispoziţia clienţilor, conversaţiile consumatorilor care stau în picioare la „comptoir”, oglinzile de pe pereţi („palat al mirajelor în care mă pierd şi mă multiplic”), nişa acum goală, dar unde se afla odinioară cabina telefonică etc. Scriitorul îşi asumă rolul de „grefier al efemerului”, observă şi notează imagini, secvenţe, schiţează tipologii umane. Pentru un romancier, e un câmp de observaţie privilegiat şi, practic, infinit. Una dintre cafenelele preferate se cheamă Au rêve (Visul); e în cartierul Montmartre şi pe acolo au trecut Cendrars, Jean Marais, Jacques Brel, Simenon, Marcel Aymé, Au rêve apare apoi în romanele lui Céline şi Modiano, iar într-un film al lui Guy Gilles avem această replică extraordinară: „Dacă visul găseşte un suport în cafenele atunci Parisul este oraşul în care se visează cel mai mult”.

Sigur, nu sunt uitaţi scriitorii care au făcut din cafenele biroul lor de lucru. Sartre şi Simone de Beauvoir scriau la Select, la Dôme (ambele în cartierul Montparnasse), iar în timpul războiului mai ales în Saint-Germain-des-Prés, la Flore. Nathalie Sarraute cobora în fiecare dimineaţă şi se instala la o masă la cafeneaua Marceau, aflată la parterul imobilului în care locuia („Lucrez întotdeauna la cafenea, spunea romanciera. Acolo mă simt complet izolată. Zgomotele din cafenea şi prezenţa unor oameni ce îmi sunt străini îmi creează posibilitatea să mă concentrez în mult mai mare măsură decât ca atunci când sunt singură la mine acasă.”). Ar mai fi Bernanos, ar mai fi Aragon, ar mai fi cu siguranţă şi alţii, dar, observă Didier Blonde, numărul celor care scriu în cafenele este, totuşi, redus. El însuşi, mărturiseşte autorul, notează idei, frânturi de frază, titluri, imagini dar fără a merge mai departe; rezultă de aici un material brut care, eventual, va fi folosit ulterior.

Loc de întâlnire, dar şi loc de rupturi amoroase; spaţiu al convivialităţii, dar şi, în circumstanţe speciale, loc al dramelor şi chiar al crimelor (Jean Jaurès a fost asasinat, pe 31 iulie 1914, la Café du Croissant; protagoniştii altor crime, mai ales pasionale, sunt mult mai puţin celebri). Didier Blonde imaginează apoi un roman, romanul unei cafenele, care s-ar petrece într-un singur loc (real, de preferinţă) şi într-o singură zi, un roman în care naratorul ar nota indicii, unele minuscule, ar „pândi invizibilul”, un roman în care nu s-ar întâmpla nimic: ar fi un jurnal de bord al vieţii făcute din bucăţi. Capitolele finale ne dau o idee despre cum ar putea arăta o asemenea carte şi despre potenţialul ficţional al cafenelelor. Sunt pagini foarte frumoase, de real rafinament.

Îndrăgostitului de Paris, cartea îi prilejuieşte reîntâlnirea cu câteva din cafenelele emblematice ale oraşului. Iar „morala” pe care ne-o propune Didier Blonde este limpede: cine iubeşte cu adevărat Parisul iubeşte şi cafenelele pariziene.

Text publicat în premieră în Ziarul de Iași. 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article C. Pătrășconiu. Interviu Mirel Bănică. Religia romilor – sau cum se culege sacrul de pe icoane
Previous article Mircea Mihăieș. Interdicții și anateme
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos
April 21st, 2021

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury Cultură

Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury

Apr 22nd, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge

Apr 22nd, 2021
Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin Cultură

Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin

Apr 21st, 2021
Pandemia Covid între știință și politică Debate

Pandemia Covid între știință și politică

Apr 21st, 2021
Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Apr 21st, 2021
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.