• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. Când nici alţii nu stau pe roze…
Alexandru Călinescu. Când nici alţii nu stau pe roze…
Home
Debate

Alexandru Călinescu. Când nici alţii nu stau pe roze…

March 31st, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Urmaşii personajelor lui Caragiale sunt astăzi mai activi ca oricând şi au la îndemână mijloace de manifestare la care Mitică şi ai lui nici nu visau, în speţă reţelele de socializare, în special Facebook, unde poţi pune, nestânjenit de nimeni, ţara la cale şi îi poţi face zob pe cei care îţi sunt antipatici.

Românul, se ştie, are – de regulă – convingeri neclintite, e iute la mânie şi devine foarte vocal atunci când i se oferă ocazia (iar când nu i s-a oferit ocazia, în comunism de pildă, şi-a păstrat opiniile pentru sine). În lumea lui Caragiale, adică în zorii democraţiei noastre, aflăm minunate exemple în acest sens. Iată, în schiţa Atmosferă încărcată, înflăcăratul discurs ţinut de un cunoscut al naratorului: „eşti un om, care va să zică, mai instruit, şi ai datoria, mă-nţelegi; fiindcă, dacă unul ca dumneata stă indiferent şi nu se interesează, atunci să-mi dai voie să-ţi spui… (…) vai de biata ţara asta! O s-ajungă rău, domnule! o s-ajungă rău! fiindcă nu mai este patriotism şi totul se vinde, şi sunt oameni, mă-nţelegi, cari ar merita” etc., etc. Sau, cum perorează alt amic, în Situaţiunea: „Dumneata nu vezi cum se încurcă lucrurile în politică, care nu poţi pentru ca să ştii de azi pe mâine cum poate pentru ca să devie o complicaţiune… Dumneata nu vezi ce se petrece în China (…), şi toată Europa nu poate pentru ca să se-nţeleagă…”. Profetice cuvinte!… Urmaşii personajelor lui Caragiale sunt astăzi mai activi ca oricând şi au la îndemână mijloace de manifestare la care Mitică şi ai lui nici nu visau, în speţă reţelele de socializare, în special Facebook, unde poţi pune, nestânjenit de nimeni, ţara la cale şi îi poţi face zob pe cei care îţi sunt antipatici.

Multe s-au spus şi se spun despre felul în care a fost gestionată la noi criza coronavirusului şi fără îndoială că destule dintre criticile exprimate sunt îndreptăţite. Se pot totuşi remarca regretabile înclinaţii masochiste, în urma cărora prestaţia guvernării actuale apare excesiv de înnegrită. În ideea că ne-ar putea ajuta să avem opinii mai echilibrate voi aminti aici, foarte pe scurt, evoluţia situaţiei din Franţa (Franţa, „sora noastră mai mare”, cum i se spunea odinioară, până când ne-am descoperit alte legături de rudenie, unele din ele impuse cu forţa…).

În 16 februarie doamna Agnès Buzyn, ministru al Sănătăţii, demisiona la cererea lui Emmanuel Macron pentru a candida, din partea partidului prezidenţial, la primăria Parisului (asta după ce, cu două zile înainte, anunţase că exclude orice candidatură la municipale din cauza „agendei foarte încărcate a ministerului”). Era o soluţie de avarie deoarece domnul care îşi asumase până atunci candidatura, Benjamin Griveaux, fusese obligat să se retragă în urma difuzării, pe reţelele de socializare (!), a unor filmuleţe cu caracter pornografic în care era protagonist. Pe 4 martie, ca să arate că viaţa decurge normal, soţii Macron merg la teatru. O săptămână mai târziu, pe 11 martie, evocând atentatele teroriste, Macron declară că francezii nu vor renunţa niciodată la sălile de concert, la terasele cafenelelor şi bistrourilor, la serbările estivale în aer liber. A doua zi, pe 12 martie, se închid creşele, şcolile, universităţile. Pe 14 martie se închid restaurantele, cafenelele, bistrourile, terasele, teatrele etc. Pe 15 martie, în dispreţul unei logici elementare, se desfăşoară primul tur al alegerilor locale! Indiferent ce opinie a avut un politician sau altul despre oportunitatea scrutinului în condiţiile date, decizia finală îi revenea lui Macron. Fireşte, participarea a fost foarte slabă, mai ales persoanele în vârstă au rămas acasă, iar rezultatele primului tur au fost, cu siguranţă, viciate din această cauză. A doua zi, luni 16 martie, Macron decretează restrângerea drastică a libertăţii de circulaţie.

Nu pot să nu mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă Iohannis şi Orban ar fi practicat acest balet iresponsabil: ar fi fost, cu certitudine, tăiaţi bucăţele. Dar n-au fost singurele surprize pe care ni le-a servit Franţa.

În 24 ianuarie, Agnès Buzyn, încă ministru al Sănătăţii, declara (ştiind că minte, veţi vedea de ce puţin mai încolo): „Riscul de a importa virusul din Wuhan este astăzi practic nul”. Pe 24 februarie, noul ministru al Sănătăţii, Olivier Véran, întărea: „ În acest moment nu are loc o circulaţie a virusului pe teritoriul naţional”. Or, în urmă cu o săptămână, surpriză! – Agnés Buzyn face revelaţii senzaţionale: declară că, văzând ce se petrece în China, i-a trimis pe 11 ianuarie un mesaj preşedintelui în care îl avertiza asupra pericolului iminent, că la sfârşitul lui ianuarie a înaintat un raport primului ministru în care îi cerea să amâne primul tur al localelor şi că, în fine, a părăsit ministerul în lacrimi pentru că ştia că urmează o catastrofă. De ce nu a făcut publice atunci aceste temeri? Întrebarea şi-au pus-o, bineînţeles, şi alţii. Urmarea: o organizaţie a cadrelor medicale a depus plângere împotriva premierului Edouard Philippe şi a lui Agnès Buzyn pentru minciună de stat.

Arătăm cu degetul, pe bună dreptate, slăbiciunile sistemului sanitar de la noi şi privim cu admiraţie către Coreea de Sud (apropo: un „detaliu” complet trecut sub tăcere de mass-media din România este că în Coreea de Sud sistemul medical este aproape în întregime privatizat). Iată însă că şi francezii reclamă că n-au măşti, echipamente de protecţie, ventilatoare, suficiente paturi de spital. În Strasbourg 200 de cadre medicale sunt infectate cu coronavirus, 500 sunt în regiunea pariziană.

Să înmulţesc exemplele? N-are rost. N-a fost în intenţia mea ca, arătând carenţele altora, să scuz erorile şi bâlbâielile noastre. Cred, dimpotrivă, că trebuie să primeze luciditatea, asumarea matură a unei situaţii complicate ce poate fi, sunt convins, depăşită: dar fără meschine calcule politice, fără lamentări isterice şi fără băşcălie ieftină. Vom mai vorbi despre toate astea. Avem timp.

text publicat în premieră în ZIARUL DE IAȘI.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Daniel Uncu. Vela Militiei se umfla in vantul pandemiei peste corabia liberala?
Previous article Lucian Mândruță. Dincolo de lașitate
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.
February 28th, 2021

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ
February 25th, 2021

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)
February 23rd, 2021

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.