• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. Cum să călătoreşti în jurul camerei tale
Alexandru Călinescu. Cum să călătoreşti în jurul camerei tale
Home
ALTFEL

Alexandru Călinescu. Cum să călătoreşti în jurul camerei tale

March 25th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Contează, în fond, experienţa afectivă şi capacitatea de a-l implica pe cititor. Bine spunea Cendrars unui prieten care se arăta neîncrezător că scriitorul s-ar fi urcat în transsiberian: „Ce-ţi pasă, din moment ce v-am făcut pe toţi să călătoriţi cu el!”

Nu puteau lipsi, în această perioadă, trimiterile livreşti. Pe primele locuri se situează Ciuma lui Camus (care conduce detaşat), Decameronul lui Boccaccio („poetul Boccaccio ne povesteşte că…”, scrie o jurnalistă într-un prestigios săptămânal), Jurnalul lui Samuel Pepys (un inventar edificator al cărţilor cu acest profil face Marius Chivu într-un excelent articol cu titlul Lectura în vremea pandemiei, în Dilema veche numărul din această săptămână). Nu am văzut însă – exceptând articolul lui Chivu – să fie menţionată cartea lui Xavier de Maistre Călătorie în jurul camerei mele. Xavier de Maistre (1763-1852) a avut o viaţă extraordinară, cu nenumărate şi spectaculoase peripeţii: sunt tentat să vorbesc despre ea, dar nu asta e obiectul acestui text. În 1794, aflat la Torino, Xavier de Maistre a fost condamnat să stea închis în casă timp de 42 de zile (un mizilic, zicem noi astăzi) în urma unui duel. A rezultat o carte, de mici dimensiuni, cu – evident – 42 de capitole, câte unul pentru fiecare zi. Autorul vrea să demonstreze un fapt paradoxal: claustrarea forţată conduce la mai multă libertate. Altruist, împărtăşeşte cititorilor experienţa sa, încrezător în virtuţile ei pedagogice: „Sufletul meu încearcă o satisfacţie indicibilă atunci când mă gândesc că ofer, unui număr infinit de persoane nefericite, o resursă sigură împotriva plictisului şi un balsam pentru necazurile pe care ele le îndură”. Şi de Maistre enumeră avantajele recluziunii: călătoria în jurul camerei tale nu costă nimic, cei bolnavi vor fi la adăpost (!), fricoşii nu vor mai avea a se teme de hoţi etc. Demersul său e simplu, face turul camerei – ţinându-se cât mai aproape de perete – şi numără paşii ca să ne facem o idee despre dimensiunile încăperii, descrie mobilierul – fotoliul, patul, biroul, biblioteca, se opreşte insistent asupra stampelor şi tablourilor de pe pereţi, îşi aminteşte diverse întâmplări, evocă persoane din anturajul său etc. Ca să rezum: a sta închis între patru pereţi este pentru el un prilej perfect de – reiau o formulă binecunoscută – a bate câmpii cu graţie. Cartea a stârnit o anume emulaţie. De Maistre însuşi a scris (cu mai puţin succes) o continuare, Expediţie nocturnă în jurul camerei mele, Alphonse Karr ne-a propus o Călătorie în jurul grădinii mele (1845), un scriitor contemporan, Thomas Clerc, a publicat în 2013 Interior, carte în care ne înfăţişează, cu lux de amănunte, apartamentul său compus din două camere, baie, bucătărie. De unde se vede că şi traiul la bloc poate stimula imaginaţia.

În definitiv, de ce nu? Chiar e musai să fugim de colo-colo, să facem lungi călătorii obositoare, să ne înghesuim în avioane, să ne batem capul cu rezervările la hotel ş.a.m.d.? Am comentat, la timpul potrivit, sclipitorul eseu al lui Pierre Bayard Cum să vorbeşti despre locurile în care n-ai fost (2012). Exemplele pe care le invocă Bayard ne îndeamnă la reflecţie: mulţi consideră că Marco Polo n-a călătorit niciodată în China, se pare de asemenea că Chateaubriand n-a fost în multe din locurile din America pe care le descrie atât de frumos, nici Cendrars n-ar fi călătorit cu transsiberianul, călătorie ce este materia poemului din 1913 Prose du Transsibérien. Dar parcă numai scriitorii… E notoriu cazul ziaristului (un fel de Caracudi american) Jayson Blair de la New York Times care a publicat mai multe „reportaje” de succes, toate scrise în timp ce stătea, tihnit, în apartamentul său, înşelătorie ce a fost, într-un final, descoperită. Din astfel de exemple, Bayard deduce că există o categorie aparte, aceea a călătorilor sedentari, care mizează pe imaginaţie şi, de regulă, pe o solidă documentaţie… Contează, în fond, experienţa afectivă şi capacitatea de a-l implica pe cititor. Bine spunea Cendrars unui prieten care se arăta neîncrezător că scriitorul s-ar fi urcat în transsiberian: „Ce-ţi pasă, din moment ce v-am făcut pe toţi să călătoriţi cu el!”

Vă asigur însă că nu voi aluneca în demagogie ieftină şi să laud avantajele izolării. Aş fi, într-adevăr, bucuros dacă aş şti că, forţaţi de împrejurări, copiii şi preadolescenţii (şi nu numai) s-ar apuca să citească Cei trei muşchetari (despre care Valeriu Gherghel a scris recent o recenzie, spirituală ca de obicei), Contele de Monte-Cristo, Insula misterioasă – nu mai lungesc lista – cărţi extraordinare pe care publicul tânăr le evită, fiindcă nu mai are răbdare şi nici curiozitate. Chiar dacă sunt convins de beneficiile lecturii, evident că suntem, în aceste zile, privaţi de foarte multe alte lucruri. Mă simt frustrat, de pildă, că nu mai pot să merg ca înainte, dimineaţa, de trei-patru ori pe săptămână, pe Lăpuşneanu, la Cafeneaua veche. Dar frustrarea mea nu contează faţă de pericolele cumplite care ameninţă toată această zonă a convivialităţii, a apropierii (şi nu a distanţării) sociale – restaurante, cafenele, baruri etc. Ce să mai zicem de industria turismului, de companiile aeriene, de magazinele mici nealimentare etc.,etc. Ne pândeşte un dezastru economic. Mă crispează afirmaţiile unor imbecili cu nostalgii comunistoide care ne fac morală că ne-am hrănit cu iluzii despre capitalism şi ne spun că, fireşte, salvarea vine de la stat. În primul rând, suntem într-o situaţie limită şi e normal ca statul să intervină. În al doilea rând, toate înlesnirile pe care le acordă guvernele vor fi decontate ulterior, iar greul va apăsa tot pe umerii sectorului privat. Nu trebuie în nici un caz să uităm că China, stat comunist, a ascuns, în mod criminal, vreme de cel puţin două luni, existenţa coronavirusului, iar acum, după metode consacrate, desfăşoară o mizerabilă campanie de propagandă, aruncând vina pe alţii.

Ei poftim, de unde am plecat şi unde am ajuns… Dai politicul afară pe uşă şi el intră pe fereastră!… Încerc să mă reabilitez terminând într-o notă mai veselă. După discursul lui Macron, când acesta a repetat de şase ori că „suntem în război” (ceea ce nu l-a împiedicat să accepte desfăşurarea primului tur al alegerilor locale), minunata publicaţie satirică Le Canard enchaîné a scris că preşedintele francez a decretat „(i)mobilizarea generală”. Şi a titrat pe prima pagină: „Ca să ieşim (din criză) trebuie să ne închidem (la noi acasă)”. Când dai astfel de sfaturi cu zâmbetul pe buze, parcă pilula e mai puţin amară.

Text publicat în premieră în Ziarul de Iași.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Alexandru Lăzescu. Lumea după pandemie
Previous article Virgil Iordache. Moartea sacrificiului înseamnă moartea societăţii
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020
March 31st, 2021

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.