• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. De la Proust la „minunata lume nouă”
Alexandru Călinescu. De la Proust la „minunata lume nouă”
Home
Opinii

Alexandru Călinescu. De la Proust la „minunata lume nouă”

February 13th, 2021 [ Alexandru Călinescu ] [ Alexandru Călinescu ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Mă mir că în România cartea lui Nimigean nu a stârnit un scandal asemănător celui provocat, în 2002, de Omul recent al lui Patapievici, când a avut loc un adevărat linşaj mediatic. De data aceasta, progresiştii noştri nu s-au simţit vizaţi. Sau (mai curând) n-au citit cartea. Îi îndemn să o facă.

O apariţie de zile mari este cartea lui Ovidiu Nimigean intitulată (titlul e necomercial, foarte probabil în mod deliberat necomercial) O ureche de om pe o spinare de şoarece, Polirom, 2020. E greu de definit formula cărţii care este şi jurnal, şi eseu, şi exegeză critică, şi analiză politologică, şi confesiune, şi pamflet. Este o construcţie pe mai multe paliere între care se stabilesc legături nu o dată surprinzătoare. Un prim nivel ar fi acela al strălucitelor comentarii consacrate romanului proustian. Nimigean cunoaşte în profunzime opera lui Proust şi o întoarce pe toate feţele, iar când e vorba de referinţe critice nu se limitează la inconturnabilii Tadié şi Compagnon. Al doilea nivel este reprezentat de Franţa contemporană, despre care vorbeşte cu o luciditate şi o francheţe exemplare. Autorul trăieşte în Franţa de câţiva ani (opt, dacă nu mă înşel) şi dovedeşte o cunoaştere uimitoare a realităţilor de acolo. Refuză orice complezenţă: Franţa e „o ţară eşuată letal în vulgaritate după Revoluţie”, o ţară în care s-au amestecat „frivolitatea aristocraţiei şi le côté canaille al iacobinismului”. Preşedintele Macron e o ţintă favorită, cu atât mai mult cu cât îi oferă „muniţie” prin declaraţiile lui aberante de genul: „Nu există o cultură franceză”, Franţa fiind nereformabilă „propunem transformarea ei completă” (Macron, comentează Nimigean, vorbeşte aici, „cu un elan maoist, de revoluţie culturală”); de un comic (un tragicomic?) enorm este trecerea în revistă a reacţiilor din mass-media cu ocazia preluării puterii de către Macron. Ajungem astfel la al treilea palier care este denuţarea vehementă, fără concesii, a corectitudinii politice şi a conformismului ideologic.

Nimigean se sprijină îndeosebi pe un autor pe care îl admiră mult (pe bună dreptate): e vorba de filozoful Philippe Muray, cel care a radiografiat necruţător „societatea festivă” şi „imperiul binelui”. Deschid o paranteză ca să spun că a fost o reală satisfacţie pentru mine să regăsesc, printre lecturile lui Ovidiu Nimigean, autori pe care şi eu îi preţuiesc la superlativ, unii mai cunoscuţi – Simon Leys, Allan Bloom – alţii cu care publicul românesc e mai puţin sau deloc familiarizat: Mathieu Bock-Côté, Chantal Delsol, Bérénice Levet, Élisabeth Lévy etc. Cu toţii sunt critici ai „progresismului” o ideologie pe care şi Nimigean o detestă. „Progresiştii”, scrie el, sunt – structural – talibani, propunându-şi să distrugă civilizaţia (şi aici, iarăşi, trimitere la ororile din timpul Revoluţiei Franceze). Stânga culturală, omnipotentă în Occident, confirmă zicala că iadul e pavat cu bune intenţii („A asculta un discurs korekt politic e ca şi cum ai asculta Oda bucuriei interpretată de o brigadă de agitprop. Simţi că ţi se apleacă de toate cauzele bune”). Comisarii (sau, în grafia autorului, „komisarii”) noii ideologii progresiste decretează ce există şi ce nu există: nu există rase (cuvântul rasă e interzis în textele oficiale), nu există sexe şi oricum, nu două şi nu naturale, ci rezultat al unor „constructe sociale”, nu există mamă şi tată, ci „părinte 1” şi „părinte 2” ş.a.m.d. Tot ei cer ca o serie întreagă de filozofi, de la Platon la Kant, să fie eliminaţi din programe „fiindcă sunt albi” sau să se introducă principiul „diversităţii” în orchestrele simfonice, la operă, în teatru, în filme etc., etc. Multiculturalismul e în strânsă relaţie cu fantasma egalitaristă şi cu promovarea minorităţilor (Mathieu Bock-Côté: „În acest spirit se va petrece mutaţia terapeutică a statului social, cu obiectivul afişat de a transforma atitudinile culturii majoritare şi ale societăţii faţă de diversitate. Se va urmări reeducarea naţiunilor occidentale, mai ales a categoriilor de populaţie mefiente în faţa acestei transformări radicale”). Cine se împotriveşte proiectului progresist va fi acuzat că practică un „discurs al urii” sau pur şi simplu că e „fascist”. Nimigean nu-i uită nici pe „khmerii verzi” (Greta!), nu le uită nici pe neo-feministele de o agresivitate patologică şi nici pe militanţii fanatici ai cauzei persoanelor trans (vd. la paginile 205-206 o reinterpretare în cheie gender a poveştii lui Romeo şi Julieta; e de un comic enorm, dar care începe să nu mai poată fi perceput drept un comic absurd…). Ce m-a mai uns la inimă: săgeţile la adresa „neomarxismului de fiţe” (Badiou etCnie), etichetarea revistei Charlie Hebdo drept „obiect de adoraţie orwelliană”, fraza memorabilă despre eolienele care distrug peisajul („şi peste tot vor apărea eoliene. Ca iepurii lui Cortázar”) şi multe altele, pe care nu am cum să le semnalez aici.

Sigur, în unele puncte Nimigean mi se pare excesiv, prea pătimaş în polemici cu miză mică. Dar sunt de acord cu el în atâtea privinţe încât dezacordurile sunt cu totul secundare. Ar mai trebui spus că vehemenţa lui nu îl împiedică să se simtă bine în ţara în care trăieşte (o spune el însuşi), are drept refugiu lecturile şi drept „aliaţi” pe toţi cei care rezistă ofensivei conformismului şi îşi păstrează independenţa spirituală. El şi-ar găsi locul printre acei „neo-reacţionari” pe care îi denunţa acum ceva ani, cu mânie proletară, un „komisar” ideologic pe nume Daniel Lindenberg. Mă mir că în România cartea lui Nimigean nu a stârnit un scandal asemănător celui provocat, în 2002, de Omul recent al lui Patapievici, când a avut loc un adevărat linşaj mediatic. De data aceasta, progresiştii noştri nu s-au simţit vizaţi. Sau (mai curând) n-au citit cartea. Îi îndemn să o facă.

Dincolo de asta, O ureche de om pe o spinare de şoarece (of, ce titlu!) e o carte pasionantă, sclipitor de inteligentă şi admirabil scrisă.

text publicat în premieră în ”Ziarul de Iași”

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Teodor Baconschi. ”Diviziunea geopolitică a muncii”
Previous article Cristinel Trandafir - prefață: Ludwig von Mises - Haosul planificat
[ Alexandru Călinescu ]

[ Alexandru Călinescu ]

Alexandru Calinescu (n. 1945, Iasi) este profesor de literatura franceza la Universitatea „Al.I. Cuza”, Iasi, si director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iasi. Are rubrici permanente in revista Dilema veche si in cotidianul Ziarul de Iasi. Distinctii: Premiul Uniunii Scriitorilor (1972), Premiul Academiei Romane (1990), Premiul „Ateneu” de critica si istorie literara, Medalia Jubiliara a Universitatii din Angers – Franta (1991), Ordinul „Meritul Cultural” (2000), Ordinul „Palmes Académiques” conferit de guvernul francez (2000), „L’Ordre National du Merite” conferit de presedintele Frantei (2004). Volume publicate: Caragiale sau virsta moderna a literaturii (Albatros, 1976), Perspective critice (Junimea, 1978), Biblioteci deschise (Cartea Româneasca, 1987). La Editura Polirom a mai publicat volumul Interstitii (1998).

Related Posts

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze
March 1st, 2021

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români
March 1st, 2021

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă
March 1st, 2021

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.