• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. Ieșirea din scenă
Alexandru Călinescu. Ieșirea din scenă
Home
Opinii

Alexandru Călinescu. Ieșirea din scenă

November 13th, 2019 [ Alexandru Călinescu ] [ Alexandru Călinescu ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

De Ionesco şi de teatrul absurdului mi-am amintit de multe ori în aceşti din urmă ani, graţie – să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului – succesivelor guvernări pesediste. Ultima dintre ele (sper din suflet că e ultima!) s-a încheiat în cel mai autentic spirit ionescian.

Când a scris piesa Cântăreaţa cheală (1950) – piatră de hotar în ceea ce s-a numit “teatrul absurdului” – Eugène Ionesco a imaginat mai mult versiuni posibile pentru finalul spectacolului. În una dintre aceste versiuni, actorii părăsesc scena care rămâne goală mult timp, spectatorii dau semne tot mai vădite de enervare, atmosfera degenerează până în momentul în care vreo zece figuranţi, vociferând şi urlând, năvălesc pe scenă înarmaţi cu măciuci, iar atunci când aceştia vor să intre în culise (să-i bată, probabil, pe interpreţi) încep să răpăie nişte puşti mitralieră, ucigându-i pe atacatori. Cum Ionesco precizează, în mai mult rânduri, că piesa sa trebuie jucată cât mai “realist”, e limpede că deznodământul cu cadavrele înşirate pe scenă nu putea fi transpus artistic fără a produce mari pagube… umane: aşa că s-a optat pentru finalul pe care îl ştiu toţi iubitorii lui Ionesco, cu replicile de la început rostite însă acum nu de soţii Smith, ci de soţii Martin. Încă o dovadă, aşadar, că personajele sunt interşanjabile.

De Ionesco şi de teatrul absurdului mi-am amintit de multe ori în aceşti din urmă ani, graţie – să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului – succesivelor guvernări pesediste. Ultima dintre ele (sper din suflet că e ultima!) s-a încheiat în cel mai autentic spirit ionescian. Textul citit luni seara de Viorica Dăncilă, intonaţia vocii, arătau că de fapt partidul şi-ar fi dorit o ieşire din scenă sângeroasă, cu rafale care să-i culce la pământ pe neaveniţii ce urmau să se instaleze la palatul Victoria. Cu câtă voluptate ar fi ţinut armele în mâini Olguţa Vasilescu, Codrin Ştefănescu ori Rădulescu Mitralieră (aşa cum numele – mă rog, porecla – ne-o sugerează). Neavând cum organiza un astfel de masacru, partidul s-a mulţumit, în locul răpăiturilor de gloanţe, cu răpăiturile verbale. Dăncilă a zugrăvit un tablou sinistru, a arătat ce urmări dezastroase va avea guvernarea liberală, ce nenorociri fără număr îl vor strivi pe bietul român, ce beznă se va lăsa peste întreaga Românie. E o tragedie, a declarat melodramatic ex-premierul, continuând cu nişte afirmaţii aiuritoare: ceea ce s-a întâmplat, învestirea guvernului Orban, este nelegitim şi antidemocratic.

Am crezut, mai întâi, că nu aud bine sau că Dăncilă citeşte greşit de pe foaie (n-ar fi fost prima dată). Dar nu, Viorica Dăncilă a confirmat că s-a petrecut un atentat la democraţie (nu e de mirare, a adăugat, din moment ce avem în fruntea ţării un dictator). Pentru orice om cu capul pe umeri, este de domeniul evidenţie că, dimpotrivă, am avut a face cu un exerciţiu nu se poate mai democratic: un guvern a fost demis în parlament, un alt guvern a fost învestit tot cu votul parlamentarilor. S-a respectat jocul democratic, indiferent că în culise s-au purtat negocieri şi că rezultatul final a fost determinat de cei care s-au decis să nu respecte “linia partidului”. De unde vine, atunci, îndârjirea oarbă din discursul lui Dăncilă? Din grija pentru binele poporului, din devotament faţă de ideologia partidului? Să fim serioşi. E vorba de faptul că PSD nu concepe să nu fie la putere, se consideră singurul îndreptăţit să se afle la conducerea ţării. Exact aşa gândea şi partidul comunist.

Aş fi putut să dau exemple de “ieşiri din scenă” demne, de preşedinţi, prim-miniştri, miniştri care, când au lăsat locul altora, s-au comportat civilizat, au găsit cuvintele potrivite, fără să jignească şi fără să prezică apocalipsa. N-are rost. Partidul lui Dăncilă şi Şerban Nicolae, partidul Olguţei şi al lui Codrin Ştefănescu nu e capabil de dialog şi este, fără dubii, nereformabil. Cu atât mai imperioasă e necesitatea ca Viorică Dăncilă să nu intre în turul doi. Şi nu e vorba de ea, persoană insignifiantă, ajunsă din greşeală într-o poziţie incompatibilă cu posibilităţile ei intelectuale. E vorba de partidul pe care ea îl reprezintă (şi încă îl conduce) şi care merită, cu prisosinţă, o lecţie usturătoare.

text publicat în premieră în Ziarul de Iași.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Adrian Papahagi. Pro-dezbatere
Previous article Adrian Papahagi. E vorba de principii!
[ Alexandru Călinescu ]

[ Alexandru Călinescu ]

Alexandru Calinescu (n. 1945, Iasi) este profesor de literatura franceza la Universitatea „Al.I. Cuza”, Iasi, si director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iasi. Are rubrici permanente in revista Dilema veche si in cotidianul Ziarul de Iasi. Distinctii: Premiul Uniunii Scriitorilor (1972), Premiul Academiei Romane (1990), Premiul „Ateneu” de critica si istorie literara, Medalia Jubiliara a Universitatii din Angers – Franta (1991), Ordinul „Meritul Cultural” (2000), Ordinul „Palmes Académiques” conferit de guvernul francez (2000), „L’Ordre National du Merite” conferit de presedintele Frantei (2004). Volume publicate: Caragiale sau virsta moderna a literaturii (Albatros, 1976), Perspective critice (Junimea, 1978), Biblioteci deschise (Cartea Româneasca, 1987). La Editura Polirom a mai publicat volumul Interstitii (1998).

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury Cultură

Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury

Apr 22nd, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge

Apr 22nd, 2021
Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin Cultură

Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin

Apr 21st, 2021
Pandemia Covid între știință și politică Debate

Pandemia Covid între știință și politică

Apr 21st, 2021
Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Apr 21st, 2021
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.