• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu în Le Figaro. (text integral) Bolnavul Europei nu este Polonia sau Ungaria, ci România
Alexandru Călinescu în Le Figaro. (text integral)  Bolnavul Europei nu este Polonia sau Ungaria, ci România
Home
Politică

Alexandru Călinescu în Le Figaro. (text integral) Bolnavul Europei nu este Polonia sau Ungaria, ci România

August 19th, 2018 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Politică comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Precizare. Titlul articolului a fost dat de redacția ziarului. Articolul a apărut în numărul din 18 august al ziarului Le Figaro.

 

    Nicăieri în Uniunea Europeană, nici în Polonia, nici în Ungaria, atacurile asupra justiției nu sunt atât de violente, încălcările libertăților atât de numeroase și de grave și nici politicienii de la putere atât de corupți ca în România. Ceea ce se petrece acum la București este mult mai grav decât ceea ce focalizează atenția mass media europene la Varșovia sau la Budapesta.

    În seara zilei de 10 august românii au avut impresia că trăiesc un coșmar. Erau, în acea zi, 110000 de manifestanți la București. Or, ceea ce se vedea pe ecranele TV semăna în chip straniu cu actele de violență comise de mineri acum 28 de ani, în iunie 1990, când „gulerele negre” – la instigarea președintelui Iliescu și a acoliților săi – au venit la București să-i maltrateze și să-i disperseze pe manifestanții adunați în Piața Universității și să devasteze sediile partidelor de opoziție, care existau doar de câteva luni. Numai că de data aceasta rolul minerilor a fost jucat de către jandarmi. Aceștia au rivalizat în zel și brutalitate cu sălbăticia „gulerelor negre” din 1990. Rezultatul – mai mult de 400 de răniți.

    Manifestația din 10 august care se desfășura, la început, în liniște în Piața Victoriei, în fața guvernului, nu era o manifestație obișnuită, precum acelea care au avut loc, cu sutele, din ianuarie 2017 încoace. Acest miting avea o înaltă valoare simbolică: era, anunțată în urmă cu câteva luni, manifestația diasporei. Exodul românilor a devenit un fenomen endemic. Câți se află astăzi în străinătate ? 4 milioane ? 5 Milioane ? Imposibil să avem cifre precise. Sunt importante comunități românești în Italia, în Spania, în Franța, în Germania. Mulți români din străinătate au călătorit special în țară pentru a se reuni, pe 10 august, în Piața Victoriei. Mulți au fost și bucureștenii veniți să-i susțină.

    Cum să explicăm atunci hotărârea autorităților de a ordona o represiune de o violență extremă ? Partidul de la putere, Partidul social-democrat (dar care doar cu numele e social-democrat) trebuia să-și ia o revanșă: diaspora a jucat un rol decisiv în alegerile prezidențiale din 2104, care au consacrat victoria lui Klaus Iohannis în detrimentul candidatului social-democrat. Dorința de răzbunare a fost, cu siguranță, una dintre motivații. Dar ceea ce a șocat în desfășurarea represiunii a fost recrudescența practicilor fostei Securități și ale „Miliției populare”: insulte, amenințări, rețineri abuzive, lovituri cu bastoanele aplicate sălbatic. Și, pentru ca tabloul să fie complet, diversiunea clasică: grupuri de „huligani” și-au făcut apariția la țanc (ceea ce a furnizat un alibi pentru reprimarea tuturor manifestanților), o punere în scenă menită să creeze o emoție puternică (s-a pretins că o tânără jandarmeriță a fost omorâtă în bătaie – ceea ce era fals), propagarea unor zvonuri mincinoase ce anunțau că sediul guvernului va fi atacat etc. Înainte de evenimentele din 10 august, la manifestațiile care au reunit chiar și 600000 de oameni, nu s-a văzut picior de „huligan”. Cum să nu ne gândim atunci că represiunea a fost premeditată și pregătiră ? Momentele îngrozitoare prin care au trecut românii adunați în piață trebuiau să servească drept exemplu și avertisment.

    PSD repetă până la sațietate că a câștigat alegerile din 2016 și că, astfel, își poate permite orice; omite însă să spună că la acel scrutin s-a înregistrat o masivă neparticipare și că, în realitate, partidul a obținut voturile a doar 18% din cei înscriși pe liste. Și, oricum, democrația presupune respectarea drepturilor opoziției și a libertăților, care astăzi sunt amenințate în România.

    De un an și jumătate, PSD nu are decât un unic scop: să-și salveze liderul, Liviu Dragnea, președinte al Camerei deputaților și condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală. Dragnea a mai fost condamnat, în primă instanță, la trei ani și jumătate de închisoare pentru fapte de corupție. Din ianuarie 2017, așadar, partidul se înverșunează să mutileze legile justiției și să-i elimine pe toți cei care sunt susceptibili să se opună asaltului împotriva statului de drept.   Revocarea Laurei Kovesi, care a condus cu o mână de fier DNA, a fost salutată de partid și de susținătorii lui ca o mare victorie. Președintele Iohannis, care nu-și drămuiește cuvintele când e vorba să denunțe corupția, este atacat cu violență.

    Cu Dragnea, revine fantoma lui Ceausescu. De o ambiție bolnavă, el vrea să controleze întreaga țară, înconjurat de o nouă nomenklatură care dorește să-și păstreze privilegiile cu orice preț. Într-un an și jumătate, Dragnea a schimbat trei prim-miniștri. Ultimul, Viorica Dăncilă, este marioneta lui. Gafele ei enorme, dificultățile ei în a articula un discurs coerent sunt subiectul a nenumărate glume. „O, țară tristă, plină de umor”, spunea poetul. Guvernul este perceput ca o amestecătură fortuită de amatori și de ignoranți. În aceste condiții, cum va putea România să asigure, începând cu 1 ianuarie 2019, președinția Consiliului Uniunii Europene ?

    Să nu uităm însă că și pe 10 august, la fel ca la manifestațiile trecute, protestatarii au clamat atașamentul lor la valorile justiției și ale democrației, au fluturat steagul Uniunii Europene, și-au reafirmat hotărârea de a bara drumul autoritarismului precum și de a alunga fantomele trecutului. Lupta va fi aspră. Confruntați cu o putere abuzivă și coruptă, românii așteaptă gesturi de solidaritate din partea Uniunii Europene și a guvernelor celor 27 de state.

Mulțumim domnului Alexandru Călinescu pentru versiunea în limba română a acestui editorial și pentru permisiunea de a-l reproduce. (Marginalia)

  • Tags
  • Alexandru Călinescu
  • Le Figaro

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Răzvan Luca. 'Ceaușescu ne-a plătit datoria externă' – scurte lămuriri
Previous article Adrian Miroiu. Despre moderație și luciditate
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie
February 21st, 2021

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Cum au reușit catolicii americani să facă din America un loc sigur pentru integrism
February 13th, 2021

Cum au reușit catolicii americani să facă din America un loc sigur pentru integrism

Time publică un articol incredibil despre „cabala” și „campania din umbră” care l-au ajutat pe Biden să câștige
February 9th, 2021

Time publică un articol incredibil despre „cabala” și „campania din umbră” care l-au ajutat pe Biden să câștige

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni ALTFEL

Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni

Mar 6th, 2021
Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept Societate

Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept

Mar 6th, 2021
Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română Opinii

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română

Mar 6th, 2021
Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze Filozofie

Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze

Mar 5th, 2021
Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken Filozofie

Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken

Mar 5th, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.