• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. Minciuna ca politică de partid şi de stat
Alexandru Călinescu. Minciuna ca politică de partid şi de stat
Home
Opinii

Alexandru Călinescu. Minciuna ca politică de partid şi de stat

October 9th, 2018 [ Alexandru Călinescu ] [ Alexandru Călinescu ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Nu la recentele dezbateri din Parlamentul European am aflat că Partidul Social Democrat a dus arta minciunii pe cele mai înalte culmi, dar nu e mai puţin evident că audierile de miercuri au servit drept revelator, prin prestaţia Vioricăi Dăncilă şi a câtorva eurodeputaţi ai puterii.

Prestaţie pregătită, în ultima vreme, prin salve repetate de minciuni, aşa cum, într-o bătălie, artileria şi aviaţia pregătesc terenul pentru ofensiva decisivă. Ni s-a spus, spre exemplu, că protestatarii din 10 august au fost „drogaţi” şi că, în vederea acţiunilor lor subversive, contestatarii efectuează stagii de antrenamente în munţi. Ni s-a repetat până la saţietate (din februarie 2017 încoace) că schimbările în legile justiţiei sunt făcute pentru a le pune de acord cu legislaţia europeană şi în respectul nesmintit al directivelor Comisiei de la Veneţia. Cine credeţi că a revocat-o pe Codruţa Kovesi ? Ministrul Toader ? A fost cumva la mijloc o decizie (dubioasă) a Curţii Constituţionale ? Nici vorbă: a destituit-o preşedintele Iohannis. De ce se înverşunează partenerii occidentali să vorbească despre problemele statului de drept în România? Aici sunt (cel puţin) două şcoli de gândire: una susţine că suntem astfel pedepsiţi că organizăm un referendum în favoarea familiei tradiţionale, cealaltă arată cu degetul în special către Olanda, ţară care nu numai că trăieşte în desfrâu, dar mai vrea şi să ne ia cu japca portul Constanţa (teză susţinută, cu acea suficienţă proprie prostiei autentice, de deputatul-mitralieră Rădulescu).

Minciuna se poate manifesta pe trei paliere: avem aşadar minciuna individuală, minciuna de partid şi minciuna de stat (iar când partidul se doreşte, precum PSD-ul, partid-stat, minciuna devine politică oficială de stat). Minciuna individuală trebuie să arate devotamentul faţă de cauza partidului: militanţii repetă minciunile de partid dar îşi permit uneori şi anumite manifestări personale. Liderii, desigur, au o mult mai mare libertate în acest sens. Liviu Dragnea, de pildă, are dreptul să spună că e fost pe punctul de a fi suprimat de patru asasini nemiloşi. Femeie cu simţire şi cu imaginaţie, Olguţa Vasilescu a vorbit în cazul ei de doisprezece criminali gata să treacă la fapte. Tot Dragnea este cel care a dezvăluit opiniei publice că tenebroşii conspiratori fac antrenamente în munţi. Minciuna individuală are un rol decisiv în ce priveşte creionarea imaginii publice: de câte ori a avut ocazia, Dragnea a declarat că e sărac şi că nu are niciun fel de bunuri materiale. Preşedintele social-democrat alege întotdeauna momentul oportun când trebuie să se pună în slujba unei cauze nobile – vezi afirmaţia sa, în prag de referendum, că există ţări în care s-a legalizat căsătoria între un om şi un animal.

Minciuna de partid este necesară în situaţiile în care e absolut imperioasă atingerea unui scop. Astfel, PSD a declarat solemn că nu va face campanie pentru referendum dar realitatea dovedeşte, ca să reluăm o vorbă dragă lui Ion Iliescu, că lucrurile stau exact pe dos. PSD se implică vârtos în campanie şi le indică oamenilor ce trebuie să voteze, iar pentru următoarele două zile trebuie să ne aşteptăm la o fraudă electorală de proporţii, făcută la lumina zilei şi în dispreţul oricăror exigenţe ale bunului simţ.

Miercuri, la Strasbourg, Viorica Dăncilă a prezentat un tablou apocaliptic al abuzurilor la care au fost supuşi cetăţenii români de către o justiţie nedreaptă. S-au înregistrat încălcări grave ale drepturilor omului, mii ne nevinovaţi au fost aruncaţi în închisori. Jumătate dintre magistraţi (!) ar fi avut dosare la DNA şi foarte probabil au fost şantajaţi. A mai spus dna Dăncilă că milioane, repet: milioane de români au fost monitorizaţi în anii din urmă de serviciile secrete. O europarlamentară social-democrată, Ţapardel se numeşte, a completat dramaticul bilanţ spunând că e vorba de 50%, hai poate nu 50 dar cel puţin 30% din populaţia României care a fost urmărită şi interceptată. Un alt parlamentar, Dan Nica, şi-a adus şi el obolul la minciuna de partid şi de stat pretinzând că 98% dintre cei trimişi în judecată de procurori ar fi fost achitaţi ! Se pare că omul nu citise corect cifra: era vorba de fapt de 9,8% ! Sau poate că indicaţia de la partid era tocmai să o citească greşit… În fine, altcineva a declarat că votul din decembrie 2016 arată că poporul a vrut să scape de un „sistem odios” şi de o „justiţie politizată” (a vorbi în numele poporului e unul din alibiurile minciunii de partid şi de stat).

Dl. Florea Ioncioaia remarca pertinent, într-o postare pe Facebook, atracţia PSD pentru „minciuna absolută”. S-ar zice, continua domnia-sa, „că un partid care nu mai are niciun fel de doctrină s-a decis să trăiască în ficţiunea cea mai pură. Cu noi, cu tot”. Speră acele doamne şi acei domni care servesc drept releu al minciunilor de partid şi de stat că năzbâtiile pe catre le debitează vor fi credibile ? Da, dar cu o condiţie: să nu existe alte surse de informare şi alte versiuni ale faptelor. De aici, vehementa campanie împotriva parlamentarilor opoziţiei care „defăimează” ţara la Bruxelles şi, fireşte, împotriva ziariştilor şi comentatorilor politici care au alte opinii sau vor să fie pur şi simplu obiectivi. Se vântură tot mai insistent cuvintele „dezinformare”, „denigrare”, cuvinte prin care regimul comunist stigmatiza orice voce contestatară. Regăsim, astfel, fantasma „unanimităţii” (că nu degeaba pesediştii vorbesc în numele poporului), o unanimitate graţie căreia minciuna, oricât de sfruntată, poate trece drept adevăr. Unanimitate, cenzură, ostracizare a oricăror opozanţi – sunt semne, care nu înşeală, ale tentaţiei totalitare. Tentaţie firească în cazul partidului-stat.

  • Tags
  • DNA
  • minciună
  • Politica
  • PSD

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Iuliu Maniu şi reabilitarea demnităţii umane, astăzi
Previous article Melania Cincea. PSD, marele perdant al referendumului pentru familie
[ Alexandru Călinescu ]

[ Alexandru Călinescu ]

Alexandru Calinescu (n. 1945, Iasi) este profesor de literatura franceza la Universitatea „Al.I. Cuza”, Iasi, si director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iasi. Are rubrici permanente in revista Dilema veche si in cotidianul Ziarul de Iasi. Distinctii: Premiul Uniunii Scriitorilor (1972), Premiul Academiei Romane (1990), Premiul „Ateneu” de critica si istorie literara, Medalia Jubiliara a Universitatii din Angers – Franta (1991), Ordinul „Meritul Cultural” (2000), Ordinul „Palmes Académiques” conferit de guvernul francez (2000), „L’Ordre National du Merite” conferit de presedintele Frantei (2004). Volume publicate: Caragiale sau virsta moderna a literaturii (Albatros, 1976), Perspective critice (Junimea, 1978), Biblioteci deschise (Cartea Româneasca, 1987). La Editura Polirom a mai publicat volumul Interstitii (1998).

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.