• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. Nimic să nu mai fie ca înainte?
Alexandru Călinescu. Nimic să nu mai fie ca înainte?
Home
Debate

Alexandru Călinescu. Nimic să nu mai fie ca înainte?

May 8th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Ar fi o foarte grea, probabil insuportabilă pedeapsă şi pentru noi, şi pentru generaţiile viitoare. Şi ar mări pericolul, aşa cum ne avertizează Mario Vargas Llosa într-un recent interviu, reîntoarcerii omenirii la stadiul tribal.

Şi la noi, ca şi în alte ţări, decizia de intra într-o primă fază a relaxării era previzibilă şi necesară: criza economică risca să se agraveze şi să ia dimensiuni catastrofale, presiunea psihică pe care o suportam cu toţii începea să devină, pentru mulţi, intolerabilă. La această presiune a contribuit din plin şi mass-media, prin insistenţa cu care a difuzat statistici macabre şi a imaginat scenarii apocaliptice. Câţiva “experţi” (printre care şi un clovn de la Iaşi, Tudor Ciuhodaru) au monopolizat televiziunile şi, deşi n-aveau nimic concret de spus (pentru că nici nu ştiau mare lucru despre pandemia actuală), ne-au împărţit sfaturi preţioase, unele dintre ele bătându-se cap în cap (ba că vom avea încă un val în toamnă, ba că vom avea încă două, ba că nu vom avea niciunul ş.a.m.d.). Când secretarul de stat Horaţiu Moldovan a spus dăunezi că mare parte dintre decese au fost probabil provocate de comorbidităţi grave, unele suflete sensibile au protestat energic faţă de o asemenea blasfemie; e curios că aceste suflete sensibile n-au avut nimic de spus când, la jumătatea lui aprilie, ziarele româneşti au reprodus declaraţia medicului legist german Klaus Püschel care a susţinut că infecţia cu coronavirus este doar “relativ periculoasă”, că germanii ar trebui să înveţe să convieţuiască cu această boală şi că toate victimele coronavirusului pe care le-a autopsiat “oricât de crud ar suna, oricum ar fi murit în cursul acestui an”. A avut, de asemenea, un puternic ecou o declaraţie a întotdeauna sumbrului Michel Houellebecq, în legătură cu statisticile funebre şi cu ideea că o serie de persoane foarte în vârstă erau, într-un fel, victime aproape sigure: “Niciodată – zice romancierul – nu s-a spus cu atâta neruşinare că viaţa tuturor nu are aceeaşi valoare”. Ei bine, Houellebecq se înşală: în 1968-69, când a izbucnit epidemia cu aşa-zisa “gripă Hong-Kong”, în Franţa au murit peste 31000 de persoane, în indiferenţa totală a autorităţilor şi a presei; Le Monde publica atunci un articol în care se afirma că “epidemia nu e nici gravă, nici nouă” (apatia mediatică se explică, pare-se, prin aceea că majoritatea victimelor aveau peste 65 de ani).

E foarte bine că acum, la noi cel puţin, s-au luat măsuri de protecţie şi s-au limitat efectele pandemiei. Personal, nu mi-am făcut un titlu de glorie că “stau acasă” şi asta din decenţă, gândindu-mă la toţi aceia, mulţi, de la personalul medical până la casieriţele de la supermarket şi de la şoferii de TIR până la măturătorii de pe străzi care s-au dus la datorie şi s-au expus pentru ca noi “să stăm acasă”. Nu am agreat nici predicile celor care au ţinut să ne asigure că e foarte bine să trăim în singurătate, că liniştea de acasă e de departe preferabilă hărmălaiei citadine: cred, dimpotrivă, că suntem făcuţi să trăim în comunitate, convivialitatea fiind starea care ne asigură echilibrul psihic. Este adevărat că societatea a fost pusă în faţa unor dileme redutabile. Una dintre ele ar fi dificultatea de a opta între riscul asumat şi punerea între paranteze a libertăţii şi a drepturilor civice. Este ceea ce l-a determinat pe un eseist francez, Michael Sadoun, să pună această întrebare tulburătoare: “Ne vom opri oare să trăim ca să nu murim?” Până unde putem merge pentru a proteja (chiar şi fără a avea certitudinea reuşitei) viaţa? Până când ne vom putea lipsi de teatre, de sălile de cinema, de cafenele, de restaurante, de întrecerile sportive de pe stadioane, de întâlnirile cu prietenii? Să adăugăm dezastrului economic un dezastru uman? Am văzut primele propuneri care s-au făcut în Franţa în vederea redeschiderii teatrelor şi cinematografelor: ele sunt inaplicabile. Ni se mai spune să evităm avionul şi trenul şi să folosim maşinile personale: ecologiştii vor fi în culmea fericirii. De ce să fie deschise hotelurile, dar să rămână închise terasele cafenelelor? De ce să fie deschise fabricile dar să fie închise plajele? De ce au fost, la Paris şi la Bucureşti, închise cimitirele, dar metroul a continuat să circule?

Mulţi români – dar e valabil nu numai pentru români – sunt prizonierii clişeului “era mai bine înainte”. Această nostalgie se explică prin faptul că, deşi epoca evocată a fost sinistră, noi o asociem cu perioada tinereţii noastre, vârstă de care ne amintim – de regulă – cu plăcere. Acum circulă un alt clişeu: “Nimic nu va mai fi ca înainte”. Nu e un clişeu inedit: a fost folosit şi după atentatele din 11 septembrie, şi după atentatele din Paris etc. Din fericire, clişeul s-a dovedit mincinos. Sigur, după 11 septembrie s-au înăsprit controalele în aeroporturi, dar s-a circulat în continuare cu avionul, după atentatele din Paris nu s-au desfiinţat terasele cafenelelor, nu s-au închis sălile de concert şi nici nu s-a interzis apariţia revistei Charlie Hebdo. Acelaşi Michel Houellebecq, consecvent cu sine însuşi, ne asigură că totul va fi ca înainte, dar mai rău. Mă despart iarăşi de el (bine cel puţin că nu ştie că îl contrazic…). Vor fi, evident, nişte schimbări, se va impune – pentru o perioadă – un plus de prudenţă, dar nimic nu va putea distruge tot ceea ce face farmecul vieţii cotidiene (mizantropii, pesimiştii şi depresivii nu intră în calcul). Ar fi bine ca politicienii, economiştii, industriaşii, antreprenorii să tragă din această criză învăţămintele care i-ar putea ajuta în viitor să depăşească mai uşor încercări similare. Vor trebui privilegiate cercetarea, inovaţia, educaţia, tehnologia, va trebui regândit sistemul medical. Rolul nefast pe care l-a jucat China în răspândirea virusului va trebui să determine democraţiile să se unească şi mai puternic pentru a face faţă regimurilor dictatoriale şi “democraturilor”. Nimic să nu mai fie ca înainte? Ar fi o foarte grea, probabil insuportabilă pedeapsă şi pentru noi, şi pentru generaţiile viitoare. Şi ar mări pericolul, aşa cum ne avertizează Mario Vargas Llosa într-un recent interviu, reîntoarcerii omenirii la stadiul tribal.

Notă: text publicat în premieră în Ziarul de Iași

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Lavinia Bălulescu: Steinhardt. Bughi mambo rag
Previous article Emanuel Conțac. Despre „separația dintre Biserică și stat consacrată în Europa în ultimii 250 de ani”
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept
March 4th, 2021

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

A fi sau a nu fi liber
March 3rd, 2021

A fi sau a nu fi liber

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional
March 3rd, 2021

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.