• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. Nostalgii
Alexandru Călinescu. Nostalgii
Home
Opinii

Alexandru Călinescu. Nostalgii

July 16th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Toată zona – cartierul se numeşte La Goutte d Or – e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti – dacă mergi la Gara de Nord – să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper…

A stârnit multe ecouri şi regrete, acum câteva săptămâni, închiderea uneia din cele două librării Boulinier de pe bulevardul Saint-Michel din Paris. Era o librărie cu cărţi de ocazie, unde găseai cam de toate, dar mai ales cărţi în format de buzunar şi romane poliţiste. Am intrat foarte rar acolo şi de fiecare dată am plecat dezamăgit pentru că nimic interesant nu-mi atrăgea privirile. Am rămas, în schimb, un fidel al librăriei Gibert Joseph, situată puţin mai sus, tot pe bulevardul Saint-Michel, unde am făcut multe achiziţii preţioase. Adaug că m-a mirat oarecum vâlva provocată de dispariţia – parţială, oricum – librăriei Boulinier (fondată, e drept, în 1938) când în zonă, în ultimii treizeci de ani, au tras definitiv obloanele mari librării. Mă gândesc, mai întâi, la Presses Universitaires de France, aflată la doi paşi de Sorbona, fără rival în ce priveşte fondul de cărţi din ştiinţele umane, apoi, în Saint-Germain-des-Près, librăriile Le Divan şi La Hune, fiecare cu personalitatea şi cu farmecul ei inconfundabil. Principala cauză a dispariţiei acestor librării (nu sunt singurele în această situaţie)? Creşterea exorbitantă a chiriilor, încât în spaţiile respective s-au instalat firme care îşi permit astfel de extravaganţe, precum Louis Vuitton sau Cartier. Cine e în locul lui Boulinier? Nu ştiu, se zice că va fi un fast-food.

Iar pandemia continuă să facă victime economice: cea mai recentă este magazinul Tati de la staţia de metrou Barbès-Rochechouart. Deşi, la fel ca în cazul librăriei Boulinier, nu e un loc pe care să-l fi frecventat, am o strângere de inimă la dispariţia acestei adevărate instituţii pariziene, aşa cum o consideră toată lumea. Povestea magazinului şi de fapt a grupului Tati este pasionantă. Magazinul de pe bulevardul Barbès a fost fondat în 1948 de Jules Ouaki, un evreu tunisian. Se întindea, la început, doar pe 50 de metri pătraţi. Ouaki a găsit un slogan care a prins repede: „Tati, les plus bas prix” („Tati, cele mai mici preţuri”). A reuşit să impună şi imaginea mărcii, faimoasele carouri roz. S-a extins, a cumpărat spaţiile din jur, încât în 1978 magazinul avea 2800 de metri pătraţi! Se adresa unei clientele modeste (a fost supranumit, de altfel, „Galerile Lafayette ale săracului”). Strategia lui Ouaki a fost pe cât de simplă pe atât de eficientă: clientul îşi alege singur produsele, marfa e expusă şi în exterior, pe trotuare, în cutii de lemn unde puteai „cotrobăi” în voie. Magazinul se specializase în îmbrăcăminte, lenjerie de pat, încălţăminte. Era realmente fascinant spectacolul multicolor al femeilor care se îngrămădeau în jurul cutiilor şi scotoceau după sutiene sau căutau să reconstituie perechile potrivite de pantofi. Un reportaj apărut în noiembrie 1987 în Le Figaro arăta că magazinul fusese vizitat, într-un an, de 35 de milioane de persoane, mai mult decât turiştii ce urcaseră în Turnul Eiffel! Încurajat de succes, Jules Ouaki deschide noi magazine, în Paris (în Place de la République şi pe Rue de Rennes), în provincie – Nancy, Lille, Rouen, Marsilia, Lyon…

Ouaki moare, la 68 de ani, în aprilie 1982. Cei cinci fii ai lui îşi dispută moştenirea, încep certurile. Un eveniment tragic marchează istoria grupului Tati: atentatul islamist din faţa magazinului de pe Rue de Rennes, soldat cu 7 morţi şi 55 de răniţi. În 1991 fiul cel mic, Fabien Ouaki, preia conducerea firmei. Are ambiţii mari, se lansează într-o spectaculoasă diversificare a activităţilor: bijuterii – Tati Or, turism – Tati Vacances, telefonie – Tati Phone, delicatese – Tati Bonbons, rochii de mireasă – Tati Mariage. Vrea să se lepede de eticheta de „magazin pentru săraci” şi creează o colecţie de modă pretenţioasă, dar preţurile sunt prea mari şi iniţiativa e un eşec. Explorează pieţe noi – Africa de Sud, Statele Unite (se deschide un magazin Tati Mariage chiar pe Fifth Avenue, în New York!), Polonia, ar fi urmat alte ţări din est, printre care şi România. Însă cifra de afaceri scade încontinuu, datoriile se acumulează, falimentele se ţin lanţ, în 2004 Ouaki e obligat să vândă întreprinderea grupului Eram, acesta încearcă o redresare, vinde la rândul lui altui grup (Gifi) care menţine doar fosta „navă-amiral”, magazinul de la Barbès. Iar acesta e obligat acum să închidă pentru că, din cauza pandemiei, şi-a pierdut jumătate din clientelă.

O clientelă foarte amestecată şi care a evoluat şi ea de-a lungul anilor. Erau turiştii din estul Europei, în căutare de haine ieftine (nenumăraţi români au făcut „pelerinajul” obligatoriu la Tati). Apoi clientela săracă, imigranţii, mamele cu copii mulţi, muncitorii de pe şantiere etc. Toată zona – cartierul se numeşte La Goutte d Or – e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti – dacă mergi la Gara de Nord – să pierzi trenul. La suprafaţă, în faţa staţiei de metrou, se face trafic de droguri şi de ţigări, locul pare nesigur chiar dacă se încearcă o schimbare a imaginii de ansamblu – a fost renovat un vechi şi superb cinematograf (Louxor), s-a deschis o braserie cochetă etc. Întreg cartierul rămâne însă o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris.

O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper…

Text publicat în premieră în Ziarul de Iași

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Melania Cincea. Pete pe obrazul Justiţiei
Previous article Melania Cincea. Covidul roșu
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor Debate

Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor

Mar 29th, 2021
Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane Artă

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Mar 28th, 2021
Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane” Cultură

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Mar 28th, 2021
Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă Economie

Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă

Mar 28th, 2021
Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin? Cultură

Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin?

Mar 28th, 2021
Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului Focus

Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului

Mar 27th, 2021
Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii” Cultură

Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii”

Mar 26th, 2021
Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână Debate

Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână

Mar 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.