• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. Notaţii în zigzag
Alexandru Călinescu. Notaţii în zigzag
Home
Opinii

Alexandru Călinescu. Notaţii în zigzag

September 11th, 2019 [ Alexandru Călinescu ] [ Alexandru Călinescu ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

A căzut şi ideea că aceste trotinete ar fi economicoase: sunt fabricate la celălalt capăt al lumii, în China sau mai ştiu eu unde, au o durată de viaţă limitată la maximum trei luni, ceea ce nu permite amortizarea costurilor. În fine, argumentul ecologic e o iluzie: pentru încărcarea bateriilor, trotinetele sunt transportate la punctul de alimentare cu un vehicul care merge cu motorină…

Dintr-un articol al lui Pierre-Antoine Delhommais apărut în săptămânalul Le Point (15 august) aflăm concluziile interesante ce rezultă din ultimele statistici făcute publice de către UNESCO. În pofida unei opinii răspândite, care acuză societatea capitalistă de toate relele, inclusiv de proliferarea iletrismului, în 2016 doar 16% din populaţia globului era analfabetă. Spun “doar” întrucât procentul era de 30% în 1980, de 44% în 1950 şi de 90% (!) în 1850. Evident, în ţările industrializate numărul analfabeţilor este foarte scăzut (în Franţa ei reprezintă 1% din populaţie). Progrese spectaculoase s-au înregistrat însă şi în zone ce păreau condamnate la sărăcie şi la iletrism. Astfel. În Africa de Nord, populaţia analfabetă a scăzut, de la 36% în 1990 la 19%, în America latină de la 15% la 6%, în Asia de Sud de la 54% la 28% etc. Rămân câteva zone sensibile – sudul Asiei, evident, apoi Africa subsahariană, dar evoluţia generală îndreptăţeşte proiecţii optimiste. Mai sunt astăzi unii exaltaţi ce se obstinează să creadă în mitul “bunului sălbatic”. Realitatea arată altceva, şi anume beneficiile mondializării şi ale dezvoltării economice, fără de care ar fi fost imposibile victoriile asupra analfabetismului.

***

Olivier Guez publică o carte despre Secolul dictatorilor (editura Perrin). E vorba, se înţelege, despre secolul XX. Autorul începe, fireşte, cu Lenin (“inventatorul totalitarismului”, cum l-a numit Stéphane Courtois), continuă cu “cei mari” – Stalin, Hitler, Mao, nu-i uită pe Mobutu, Pinochet, Franco, Hodja, Stroessner etc. Dictaturile s-au născut fie în urma haosului provocat de o conflagraţie mondială, fie ca urmare a unei lovituri de stat, uneori deghizată în revoluţie, fie chiar la capătul unui proces electoral normal (Hitler, Mussolini). Mulţi dictatori au beneficiat, din varii motive, de un larg sprijin popular. Dictaturile se prăbuşesc atunci când liderii se aruncă în războaie aberante (Hitler, Saddam Hussein) sau când situaţia internaţională cunoaşte modificări radicale (prăbuşirea comunismului, de exemplu). Unii au abilitatea să facă anumite concesii ori să practice un joc dublu: Franco în Spania şi Pinochet în Chile au adus în ţările lor progresul economic.

O figură sinistră şi în acelaşi timp caricaturală a fost dictatorul albanez Enver Hodja. El a ordonat construirea miilor, sutelor de mii de bunkere în care locuitorii trebuiau să se adăpostească şi să respingă, cu foc de arme, asaltul “imperialiştilor” (am văzut eu însumi, acum vreo 15 ani, acele bunkere: spectacolul e halucinant). Ca să dea exemplu personal, Hodja se închidea, împreună cu familia, într-o astfel de cazemată şi stătea în ea câteva luni. Cu vârsta a avut mari probleme de sănătate; când mergea la casa de vacanţă de la Vlora, pe malul Adriaticii, nu mai avea putere să ajungă pe plajă aşa încât i s-a construit o piscină ce a fost umplută cu apă de mare. Fericit, Hodja ar fi exclamat atunci: “Trăiască Partidul!” Dictaturi caricaturale aflăm astăzi în mai multe dintre fostele republici sovietice.

Dictaturi în adevăratul înţeles al cuvântului sunt, comparativ vorbind, mai puţine în zilele noastre, dar nu putem şti ce ne rezervă secolul XXI. Unii cred că liberalismul politic va triumfa, alţii deplâng deja declinul democratic. Exemplele sunt, vai, la îndemână.

***

Moda trotinetelor electrice face, în multe locuri ale lumii, ravagii. În Paris ar fi 15000 de trotinete pe care primăria le pune la dispoziţie celor amatori, dar alte estimări avansează cifre mult mai mari, 37000 spre exemplu. Considerată iniţial un mijloc foarte practic de deplasare în aglomerările urbane, trotineta electrică s-a dovedit a fi periculoasă, provocând accidente numeroase, unele chiar mortale. S-a văzut, apoi, că îşi găseşte cu greu locul în peisajul urban: merge prea repede pe trotuar şi prea încet pe stradă. A căzut şi ideea că aceste trotinete ar fi economicoase: sunt fabricate la celălalt capăt al lumii, în China sau mai ştiu eu unde, au o durată de viaţă limitată la maximum trei luni, ceea ce nu permite amortizarea costurilor. În fine, argumentul ecologic e o iluzie: pentru încărcarea bateriilor, trotinetele sunt transportate la punctul de alimentare cu un vehicul care merge cu motorină…

“Ecologie” pe buzunarul contribuabilului…

***

Luana Maroja, de origine braziliană, este profesoară de biologie şi genetică la Williams College, Massachusetts, USA. De o bucată de vreme, dna Maroja începe să aibă probleme din cauza corectitudinii politice. Studenţii protestează când ea vorbeşte despre coeficientul de inteligenţă, încercând să o convingă că această noţiune a fost inventată de către albi pentru a-şi consolida supremaţia şi pentru a ostraciza minorităţile. Diferenţele sexuale sunt alt subiect sensibil. În colegiu a început să circule formula “persoană umană gravidă” în loc de “femeie gravidă”, expresie socotită ofensatoare. Un student a înlocuit într-o intervenţie la un seminar cuvântul “bărbat”, cu formula “individ fără uter”. În fine, din toamnă studenţii au cerut cămine speciale pentru a “proteja” minorităţile etnice şi sexuale. În faţa acestei ofensive a prostiei, Luana Maroja se gândeşte serios să-şi caute de lucru în altă parte…

text publicat și în Ziarul de Iași

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Petrișor Peiu. Toate dosarele de pe masa presedintelui Romaniei. O perspectiva pur financiara asupra serviciilor secrete
Previous article Vladimir Tismăneanu. „Jos intelectualii!”
[ Alexandru Călinescu ]

[ Alexandru Călinescu ]

Alexandru Calinescu (n. 1945, Iasi) este profesor de literatura franceza la Universitatea „Al.I. Cuza”, Iasi, si director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iasi. Are rubrici permanente in revista Dilema veche si in cotidianul Ziarul de Iasi. Distinctii: Premiul Uniunii Scriitorilor (1972), Premiul Academiei Romane (1990), Premiul „Ateneu” de critica si istorie literara, Medalia Jubiliara a Universitatii din Angers – Franta (1991), Ordinul „Meritul Cultural” (2000), Ordinul „Palmes Académiques” conferit de guvernul francez (2000), „L’Ordre National du Merite” conferit de presedintele Frantei (2004). Volume publicate: Caragiale sau virsta moderna a literaturii (Albatros, 1976), Perspective critice (Junimea, 1978), Biblioteci deschise (Cartea Româneasca, 1987). La Editura Polirom a mai publicat volumul Interstitii (1998).

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor Debate

Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor

Mar 29th, 2021
Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane Artă

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Mar 28th, 2021
Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane” Cultură

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Mar 28th, 2021
Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă Economie

Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă

Mar 28th, 2021
Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin? Cultură

Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin?

Mar 28th, 2021
Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului Focus

Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului

Mar 27th, 2021
Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii” Cultură

Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii”

Mar 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.