• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. O bătălie literară de acum un secol
Alexandru Călinescu. O bătălie literară de acum un secol
Home
Cultura

Alexandru Călinescu. O bătălie literară de acum un secol

December 30th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Povestea acestei bătălii este reconstituită de Thierry Laget într-o remarcabilă şi pasionantă carte, Proust, premiul Goncourt (Gallimard, 2019), unde vedem ce pasiuni, ce duşmănii, ce invidii, ce intrigi a stârnit un simplu premiu literar, care nici măcar nu avea atunci prestigiul pe care l-a câştigat ulterior.

Pe 10 decembrie se împlineşte un secol de când Marcel Proust a primit premiul Goncourt pentru La umbra fetelor în floare, al doilea volum din monumentala sa construcţie romanescă În căutarea timpului pierdut. Primul volum al ciclului, Swann, fusese tipărit în 1913 şi puţini au fost atunci cei care au pariat pe geniul autorului. A izbucnit apoi războiul, care a reprezentat pentru Franţa o cumplită traumă, atât prin numărul victimelor, cât şi prin suferinţele populaţiei civile. Premiul Goncourt, acordat prima oară în 1903, era menit – ca şi astăzi – să încununeze cel mai bun roman al anului. Încă se mai respectau două clauze testamentare pe care le prevăzuseră fraţii Goncourt, cei care întemeiaseră premiul: se înmâna laureatului o sumă de bani destul de consistentă, cinci mii de franci, iar câştigătorul trebuia să fie, în principiu, un scriitor tânăr.

Cinci ediţii la rând, premiul Goncourt mersese către romancieri care relatau experienţa războiului, unii dintre ei foşti combatanţi (să nu uităm că, printre victimele căzute pe câmpul de luptă în primul război, s-au numărat nu mai puţin de 560 de scriitori francezi!). În 1919, principalul concurent al lui Proust era Roland Dorgelès, erou de război, autor al unui roman de succes, Crucile de lemn, inspirat – evident – tot de atrocităţile de pe front. Dorgelès era sigur de victorie, iar când, în mod neaşteptat, balanţa a înclinat în favoarea lui Proust, a izbucnit o adevărată bătălie literară, de o intensitate şi de o complexitate pe care cu greu le putem astăzi imagina. Povestea acestei bătălii este reconstituită de Thierry Laget într-o remarcabilă şi pasionantă carte, Proust, premiul Goncourt (Gallimard, 2019), unde vedem ce pasiuni, ce duşmănii, ce invidii, ce intrigi a stârnit un simplu premiu literar, care nici măcar nu avea atunci prestigiul pe care l-a câştigat ulterior.

Dorgelès, aşadar, era favorit, iar împotriva lui Proust jucau mai mulţi factori. Avusese parte de o serie de cronici negative, în care era considerat un caz clinic suferind de mai multe boli, printre ele figurând şi memoria excesivă (!). Era, apoi, socotit bătrân (avea 48 de ani!) şi i se atribuia o situaţie materială confortabilă (deşi, de o extremă generozitate fiind, Proust îşi risipise resursele financiare). Sigur de victorie, Dorgelès anunţă că nu concurează la celălalt premiu literar important decernat aproape concomitent, Femina, tocmai pentru a nu-şi compromite şansele la Goncourt (din fericire, doamnele din juriul Femina s-au dovedit înţelepte şi au amânat decizia, aşteptând să vadă ce se întâmplă pe 10 decembrie). În fapt, ca la o cursă atletică de viteză, Proust a atacat pe ultimii metri. Şi aceasta graţie unuia din cei zece membri ai Academiei Goncourt, Léon Daudet (fiul lui Alphonse), mare admirator al lui Proust; Daudet, polemist temut, om de dreapta, a desfăşurat o excepţional de viguroasă campanie de susţinere reuşind ca, în final, Proust să obţină şase voturi, iar Dorgelès patru. Era însă doar începutul scandalului.

Trebuie spus că, în urmă cu o sută de ani, presa franceză era de o bogăţie şi de o varietate uluitoare. Dosarul de presă pe care l-a alcătuit Thierry Laget numără vreo şapte sute de pagini! Proust e atacat, foarte adesea violent, din toate direcţiile. Ziarul L’Humanité, încă socialist (în anul următor va deveni oficiosul Partidului comunist) publică un articol vitriolant cu titlul „Faceţi loc bătrânilor!”. Avangardiştii, în frunte cu Aragon, nu se lasă nici ei mai prejos şi îl insultă în toate felurile. Proust şi volumul proaspăt premiat devin subiecte privilegiate ale publicaţiilor satirice. Scriitorul, care e mai tot timpul claustrat în micul lui apartament din strada Hamelin, încearcă să facă faţă atacurilor, trimiţând spre exemplu ziarelor fotografii de când era… tânăr! Léon Daudet rămâne un susţinător devotat, la fel editorul Gaston Gallimard precum şi câţiva critici şi scriitori de renume.

Şi Roland Dorgelès? Ei bine, cum presa e indignată că nu a luat premiul Goncourt, doamnele de la Femina îi acordă premiul lor, gest aplaudat de publicaţiile ostile lui Proust. Albin Michel, editorul lui Dorgelès, găseşte o formulă comercială ingenioasă: însoţeşte romanul Crucile de lemn cu o banderolă pe care e scris cu litere mari, PREMIUL GONCOURT, şi dedesubt, cu caractere mici, „patru voturi” (Gallimard îl va da în judecată pe Albin Michel care va trebui să plătească o amendă). E adevărat că tirajele lui Dorgelès cresc spectaculos pentru moment, dar Proust îşi ia revanşa – şi ce revanşă! – în postumitate. El moare în 1922, ultimul volum din În căutarea timpului pierdut apare în 1927, iar câteva decenii mai târziu Proust intră definitiv în conştiinţa publicului drept unul dintre fondatorii romanului modern. Din această perspectivă, bătălia din 1919 pentru premiul Goncourt poate fi socotită o piatră de hotar.

P.S. Aparent fără legătură cu subiectul: marţi, celebrul Bernard Pivot a anunţat că demisionează din Academia Goncourt, al cărei membru era din 2004 şi pe care o prezida din 2014. Justificându-şi gestul, Pivot a declarat că acum, ajuns la vârsta de 84 de ani, vrea ca nicio o constrângere să nu-i mai afecteze timpul liber. Doreşte, prin urmare, să citească doar de plăcere şi nu şi din obligaţie.

notă: text publicat în premieră în Ziarul de Iași

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Andrei Ursu , Roland O. Thomasson , Mădălin Hodor: Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989
Previous article Documente CIA. După 22 decembrie 1989, Ion Iliescu nu a sunat numai la Moscova...
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Ce exprimă muzica?
April 4th, 2021

Ce exprimă muzica?

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane
March 28th, 2021

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Despre amintire şi uitare  în era digitală: câteva rânduri nostalgice
March 17th, 2021

Despre amintire şi uitare în era digitală: câteva rânduri nostalgice

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor Debate

Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor

Mar 29th, 2021
Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane Artă

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Mar 28th, 2021
Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane” Cultură

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Mar 28th, 2021
Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă Economie

Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă

Mar 28th, 2021
Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin? Cultură

Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin?

Mar 28th, 2021
Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului Focus

Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului

Mar 27th, 2021
Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii” Cultură

Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii”

Mar 26th, 2021
Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână Debate

Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână

Mar 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.