• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. O imagine nefardată a Chinei
Alexandru Călinescu.  O imagine nefardată a Chinei
Home
Opinii

Alexandru Călinescu. O imagine nefardată a Chinei

August 12th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Ziua a şaptea este al patrulea roman semnat de Yu Hua pe care îl publică editura Humanitas. Yu Hua (născut în 1960) e acum un nume consacrat pe plan internaţional.

După două dintre romanele sale s-au făcut filme de succes, e tradus în multe limbi străine, colaborează la reputate publicaţii occidentale, călătoreşte în întreaga lume. Ziua a şaptea e o carte tulburătoare, originală atât ca formulă narativă cât şi prin amestecul de lirism şi stranietate. Regăsim câteva dintre temele favorite ale scriitorului – dramele individuale din timpul Revoluţiei Culturale, mercantilismul şi corupţia din societatea chineză contemporană, după cum regăsim obsesia morţii, prin intermediul unei alegorii care este scoasă din zona macabrului graţie oniricului şi umorului.

Apariţia acestui roman îmi oferă prilejul de a spune câteva cuvinte despre două cărţi de eseuri publicate recent tot de Humanitas: China în zece cuvinte (2018) şi Mânia lui Mao. China de astăzi văzută prin ochii unui scriitor (2019). Prima dintre ele este o excepţională radiografie a ultimelor patru-cinci decenii din istoria Chinei. Să reamintim că Beijingul a exercitat, ciclic, o irepresibilă fascinaţie asupra multor occidentali, chiar şi în anii cei mai negri ai represiunii şi îndobitocirii ideologice. Astăzi, e de bonton să te extaziezi în faţa „miracolului chinez” şi să repeţi o placă binecunoscută: „China e altceva”. Yu Hua vorbeşte insistent, în paginile cărţii, despre aşa-numita „Revoluţie Culturală” (1966-1976), cu toate aberaţiile şi atrocităţile ei. Vedem, astfel, teribile şedinţe de „demascare” ce se desfăşoară inclusiv în …clasele primare, apoi hăituirea persoanelor care au comis adulter şi stigmatizarea lor publică, insolenţa elevilor „revoluţionari” care îşi umilesc dascălii şi denunţă „demnitatea profesorului”, considerată un privilegiu (orice asemănare cu fenomene din zilele noastre nu este întâmplătoare). “Duşmanii poporului” erau executaţi fără ezitare de comitetele de „revoluţionari”, nu existau tribunale, nu se putea face apel, nu existau avocaţi. Mizeria era cruntă – majoritatea familiilor mâncau carne o dată pe an ! Toate lucrurile erau raţionalizate, se distribuiau pe bază de cartelă. Traumele individuale au fost incalculabile, s-au înregistrat nenumărate sinucideri, oameni care nu mai suportau lipsurile sau cedau psihic în faţa terorii exercitate de Gărzile Roşii. Toată această nebunie a fost provocată şi întreţinută de Mao, cel foarte priceput, notează Yu Hua, în a instiga masele. Nu era prima ispravă sinistră a maoismului: în 1958 Conducătorul a iniţiat Marele Salt Înainte, vizând industrializarea forţată a ţării: după doi ani, consecinţele au fost dezastruoase – foamete îngrozitoare, catastrofă economică şi umană, un număr uriaş de victime, între 30 şi 55 de milioane de morţi. După ce Mao se dezice de Revoluţia Culturală (pe care nu mai reuşea să o controleze) şi după episodul tragi-comic cu „Banda celor patru”, la putere vine Deng Xiaoping, cel ce iniţiază reformele care vor transforma China într-o mare putere. Dar, după Marele Salt şi după Revoluţia Cuturală, un al treilea eveniment sângeros jalonează istoria Chinei contemporane: reprimarea, în iunie 1989, a manifestaţiilor democratice din piaţa Tian’anmen. Este evenimentul pe care comuniştii chinezi încearcă să-l şteargă din memoria colectivă şi adesea, constată cu tristeţe Yu Hua, chiar reuşesc, mai ales în rândul tinerilor.

Transformările pe care le-a cunoscut China în ultimii 40 de ani sunt uriaşe. Pentru Yu Hua avem a face tot cu un act de violenţă, în spiritul maoismului. S-a trecut la piaţa liberă cu febrilitatea cu care se dorea industrializare forţată în timpul Marelui Salt, după cum fervoarea revoluţionară a Gărzilor roşii a fost înlocuită de fuga după bani. Decalajul dintre sat şi oraş rămâne enorm, sărăcia este în continuare o problemă gravă, peste o sută de milioane de chinezi trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi. Se construieşte în neştire, cu preţul demolării arbitrare a nenumărate locuinţe (alte drame umane), se construiesc porturi unul lângă altul şi autostrăzi pe care nu circulă maşini. Cifrele produsului intern brut sunt impresionante dar în ce priveşte venitul mediu individual China e doar pe locul 100 în lume. Birocraţia e omniprezentă (extraordinare sunt paginile în care scriitorul prezintă caracterul pur şi simplu sacru al ştampilei !), la fel corupţia. Şi în această carte, şi în Mânia lui Mao, Yu Hua ne înfăţişează cazuri uluitoare de corupţie, ai căror protagonişti dovedesc, în dosirea banilor, o inventivitate pe care Darius Vâlcov are de ce să fie invidios.

Reticent faţă de mercantilismul care se insinuează peste tot, scriitorul subliniază totuşi că principala contradicţie a Chinei de astăzi este aceea dintre mecanismul economic performant şi sistemul politic osificat. Ar fi multe lucruri de comentat pornind de la eseurile lui Yu Hua. Sper să pot reveni asupra lor dar ţin, deocamdată, să semnalez în mod deosebit două texte din China în zece cuvinte: cele despre „imitaţie” şi despre „cacealma”. Acesta din urmă se referă la minciunile, înşelătoriile, zvonurile false, trucurile prin care cetăţenii ocolesc legile şi „fentează” statul. „Imitaţia” e consubstanţială societăţii chineze: dezvoltarea economică s-a făcut nu numai prin furt de tehnologie ci şi prin imitarea produselor occidentale. China e „ţara falsurilor”, nu ezită să spună Yu Hua. S-a mers atât de departe cu voga imitaţiilor încât există o mulţime de sosii ale lui Mao, aşa cum până nu demult unii se dădeau în vânt după sosiile lui Elvis Presley. Şi fiindcă, amintind de cântecele patriotice foarte apreciate, de ziua naţională, în cluburile de karaoke, Yu Hua citează melodia cu titlul Noi suntem chinezi, mă întreb dacă nu cumva, în frenezia lor mimetică, chinezii au imitat şlagărul nostru naţional Noi suntem români.

Text publicat în premieră în Ziarul de Iași

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Gabriel Giurgiu. Pacea în Orientul Mijlociu va începe la mall
Previous article Martin S. Martin. Statele Unite. Cu bune, cu rele... Președintele Kamala?
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.
February 17th, 2021

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție
February 17th, 2021

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie
February 16th, 2021

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop Debate

Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală? ALTFEL

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Feb 15th, 2021
Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani Opinii

Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani

Feb 15th, 2021
Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel Cultură

Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel

Feb 15th, 2021
Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea? Debate

Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea?

Feb 15th, 2021
Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice Opinii

Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice

Feb 15th, 2021
Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ? Debate

Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ?

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Izolarea și social-media Opinii

Teodor Baconschi. Izolarea și social-media

Feb 14th, 2021
Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni Opinii

Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni

Feb 14th, 2021
C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul Debate

C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul

Feb 14th, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul arhipelag (2) Opinii

Mircea Mihăieș. Eternul arhipelag (2)

Feb 14th, 2021
Matei Vişniec in dialog cu Andrei Şerban la RFI: Ești scos din societate dacă nu ești de acord cu ideile comitetelor neo-bolșevice formate în universități Artă

Matei Vişniec in dialog cu Andrei Şerban la RFI: Ești scos din societate dacă nu ești de acord cu ideile comitetelor neo-bolșevice formate în universități

Feb 14th, 2021
Teodor Baconschi. ”Diviziunea geopolitică a muncii” Opinii

Teodor Baconschi. ”Diviziunea geopolitică a muncii”

Feb 14th, 2021
Alexandru Călinescu. De la Proust la „minunata lume nouă” Opinii

Alexandru Călinescu. De la Proust la „minunata lume nouă”

Feb 13th, 2021
Cristinel Trandafir - prefață: Ludwig von Mises - Haosul planificat Societate

Cristinel Trandafir - prefață: Ludwig von Mises - Haosul planificat

Feb 13th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.