• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. Proiecte cu ţintă precisă
Alexandru Călinescu.  Proiecte cu ţintă precisă
Home
Opinii

Alexandru Călinescu. Proiecte cu ţintă precisă

January 12th, 2019 [ Alexandru Călinescu ] [ Alexandru Călinescu ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

„Proiect“ este unul dintre cuvintele cele mai uzitate ale noului limbaj de lemn (alături de – voi da doar câteva exemple – „provocare“, „oportunita­te“, „locaţie“, „versatil“, „epic“ etc.). Orice poate fi „proiect“.

Un scriitor riscă să pară depăşit, anacronic, dacă spune că lucrează la o carte: astăzi, un scriitor care se respec­tă pregăteşte „un proiect“. La fel, „proiec­te“ sunt şi spectacolul pentru un regizor, sculptura pentru un sculptor, tabloul pentru un pictor, simfonia pentru un compozitor. Un ziarist, dacă face un reportaj mai ambiţios sau un comentariu mai cu pretenţii, le va numi, fireşte, proiecte (şi, numindu-le astfel, are şi şansa de a primi o finanţare de la vreun organism european).

Dar nu trebuie numaidecât să urcăm în sfere atât de înalte: la şcoală, elevilor li se cer „proiecte“, ce tind a lua locul banalelor, răsuflatelor extemporale, teze şi lucrări de laborator. În viaţa de toate zilele ne izbim de tot felul de proiecte: proiectul de a scăpa de gropile din oraş, proiectul de a mări ca­pacitatea unui aeroport, proiectul de a-i de­termina pe funcţionarii statului să vorbeas­că politicos, proiectul de a oferi o alimen­taţie sănătoasă etc., etc. În viaţa politică – nu mai spun: eşti asediat de proiecte din toate părţile (de unele dintre ele va fi vorba puţin mai încolo). Cum, în aceste condiţii, să nu dau curs invitaţiei de a colabora la proiectul Ziarului de Iaşi, participând la dezbaterea despre „proiectul de ţară“ ?

În momentul de faţă, cel mai vizibil proiect de ţară este cel urmărit cu tenacitate de către o liotă de politicieni, în frunte cu liderii celor două partide aflate la guver­nare, iar el poate fi rezumat în patru cuvin­te: a scăpa de puşcărie. Acestui nobil proiect major îi sunt subordonate o serie întreagă de alte proiecte, după cum toate fac parte din Proiectul cu majusculă, şi anume acapararea puterii de către PSD pe o perioadă de timp nelimitată. Pentru ca in­fractorii trecuţi, prezenţi şi viitori să scape de închisoare era nevoie, bineînţeles, de mutilarea legilor justiţiei şi de subordona­rea sistemului judiciar, proiecte care au fost farul călăuzitor al guvernării din ultimii doi ani. A trebuit, în acest scop, ca un ministru obedient să purceadă, cu obstinaţie maniacală, la evaluarea şefilor Parchetelor şi la înlocuirea lor cu nişte marionete.

Aici, proiectele de ţară sunt la vedere. Alteori, ele sunt învăluite în mister. În ceea ce pare a fi ultima sa prestaţie televizată pe 2018 (deşi nu putem fi siguri că e ultima), liderul „celui mai mare partid din România“ a declarat că proiectul său de ţară de maximă urgenţă este anihilarea generalului Pahonţu. Nu ştiţi cine e generalul Pahonţu ? Este, ne-o spune tot Liviu Dragnea, adevăratul şef al Statului Paralel. Iar distrugerea Statului Paralel este un proiect de anvergură, va lua timp până când toate uneltele lui vor fi înlocuite cu pesedişti cinstiţi şi patrioţi. Acestea sunt adevăratele mize şi nu, spre exemplu, combaterea flagelului plagiatului.

Da, pentru noul (vechiul) ministru al educaţiei Ecaterina Andonescu plagiatul e o problemă minoră. Cum să fie altfel, din moment ce pentru partidul pe care îl slujeşte de atâţia ani furtul e o problemă minoră, doar duşmanii ţării fac din ţânţar armăsar în aşa fel încât să ne creeze o imagine de ţară coruptă.

Halucinant e că astfel de „proiecte“ sunt prezentate ca fiind expresia voinţei noastre (cunoaşteţi placa: „românii ne-au votat“, „românii doresc“ ş.a.m.d.). Acceptându-le, devenim părtaşi la o penibilă cacealma.

Textul a fost publicat în premierul în ”Ziarul de Iași”, aici!

  • Tags
  • evaluare
  • ievaluare
  • proiect

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Newsweek. Cristian Preda. CUVÂNTUL SĂPTĂMÂNII: Sputnik
Previous article Melania Cincea. Lecţia Tusk pentru România
[ Alexandru Călinescu ]

[ Alexandru Călinescu ]

Alexandru Calinescu (n. 1945, Iasi) este profesor de literatura franceza la Universitatea „Al.I. Cuza”, Iasi, si director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iasi. Are rubrici permanente in revista Dilema veche si in cotidianul Ziarul de Iasi. Distinctii: Premiul Uniunii Scriitorilor (1972), Premiul Academiei Romane (1990), Premiul „Ateneu” de critica si istorie literara, Medalia Jubiliara a Universitatii din Angers – Franta (1991), Ordinul „Meritul Cultural” (2000), Ordinul „Palmes Académiques” conferit de guvernul francez (2000), „L’Ordre National du Merite” conferit de presedintele Frantei (2004). Volume publicate: Caragiale sau virsta moderna a literaturii (Albatros, 1976), Perspective critice (Junimea, 1978), Biblioteci deschise (Cartea Româneasca, 1987). La Editura Polirom a mai publicat volumul Interstitii (1998).

Related Posts

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze
March 1st, 2021

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români
March 1st, 2021

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă
March 1st, 2021

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.