• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. Râsul ca şansă de supravieţuire
Alexandru Călinescu. Râsul ca şansă de supravieţuire
Home
Focus

Alexandru Călinescu. Râsul ca şansă de supravieţuire

June 19th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Focus comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Pagini de o vervă irezistibilă ne reamintesc ce dimensiuni demente luase cultul personalităţii lui Ceauşescu, cum proliferase practica „telegramelor de felicitare” care umpleau paginile ziarelor, cum „geniul Carpaţilor” a ajuns şi un mare ecologist, interzicând iarna circulaţia automobilelor, dând ordine să se taie curentul electric şi să se dea apă caldă cu ţârâita etc., etc. De o claritate şi de o precizie istorică ireproşabile, consideraţiile lui Ioan T. Morar au şi avantajul că sunt „ilustrate” cu întâmplări amuzante şi cu bancuri memorabile.

Înainte de 1989 Ioan T. Morar îşi câştigase o binemeritată celebritate (chiar dacă, prin forţa lucrurilor,numai în anumite cercuri) prin darul – ce zic: harul cu care imita discursurile lui Nicolae Ceauşescu. Am avut şi eu şansa să asistla un (din păcate prea) scurt recital: Morar venise la Iaşi, ne-am întâlnit întâmplător (era pe la mijlocul anilor’80, cred) şi, pe treptele de la Casa Studenţilor, mi-a ţinut un mic discurs, din care nu a lipsit una din piesele de rezistenţă, diatriba împotriva capitalismului în putrefacţie, cu exemplul Acropolei care „e o ruină, nu s-a mai construit nimic de două mii de ani, tovarăşi…”. A urmat un discurs mobilizator, în care mă stimula să mă iau la întrecere cu G.Călinescu şi, dacă se poate, „să mă situez chiar pe locul întâi !…”; era clişeul cu care„cel mai iubit fiu” îşi încheia discursul la adunările populare din oraşe sau la vizitele în întreprinderi. Pe lângă faptul că îl imita fabulos în voce, în intonaţie, în bâlbe şi în stâlcirea cuvintelor, Morar dovedea şi o imaginaţie narativă deosebită, pe care a fructificat-o în parodiile şi în „exerciţiile de stil” risipite în acei ani prin reviste şi la care voi reveni puţin mai încolo.

Au trecut de atunci peste trei decenii, Ioan T. Morar a devenit un scriitor cunoscut, poet şi romancier, s-a stabilit în sudul Franţei, în localitatea provensală La Ciotat (experienţă care i-a inspirat o foarte interesantă carte), şi – slavă Domnului! – şi-a păstrat nealterat simţul umorului, după cum se vede din savuroasa lui carte, proaspăt apărută, Fake news în Epoca de aur: amintiri şi povestiri despre cenzura comunistă (Polirom). Volumul are un caracter autobiografic, autorul subliniind în mai multe rânduri, că nu a fost un erou, nu a fost un disident, dar că a reuşit să nu facă compromisuri, să nu compunăpoezii despre Partid ca să-i apară plachetele de versuri, să nu scrie (după ce a început să lucreze în presa studenţească) editoriale despre Ceauşescu, să nu cedeze presiunilor Securităţii şi, mai mult, ori de câteoria avut ocazia, a reuşit să joace farse politrucilor, securiştilor şi cenzorilor.

Ioan T. Morar are nu numai umor, dar şi – cum să-i spun? – metodă. Deşi a fost doar câţiva ani profesor, el imprimă cărţii sale un anume caracter didactic, explicând pe îndelete, cu răbdare, tinerilor de astăzi ce anume se ascundea în spatele unor „principii” şi a unor lozinci ale societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Dreptul la călătorie? Era inexistent, atâta vreme cât cetăţeanul nu avea voie să posede acasă un paşaport, iar obţinerea acestuia era o aventură teribilă, cu final incert (şi, adaugă autorul, „pot spune că dreptul la călătorie ne-a fost îndeajuns de respectat prin reprezentantul nostru suprem, Nicolae Ceauşescu, omul care a călătorit foarte mult ca să nu mai fim nevoiţi să o facem noi”). Impostori au fostaşa-zişii eroi ai clasei muncitoare, Lazăr de la Rusca, I.C. Frimu, Filimon Sîrbu etc. Un mit cu largă şi tenace circulaţie a fost pretinsa „iradiere” a lui Gheorghiu-Dej de către sovietici. O minciună gogonată, prezentată într-un ambalaj „ştiinţific”, a fost „alimentarea raţională” a populaţiei, teză lansată de Ceauşescu pentru a masca penuria de alimente şi care însemna de fapt înfometarea oamenilor. Pornind de la prea bine cunoscuta „cafea cu înlocuitori”, autorul arată că totul era falsificat în societate, că eram condamnaţi la o viaţă „cu înlocuitori”. Un alt mit – „înainte” se făcea carte, şcoala era şcoală etc.; da’ de unde, e replica lui Morar, analfabetismul era în floare, profesorii şi elevii făceau naveta în condiţii groaznice, învăţământul seral şi la fără frecvenţă produceau rebuturi etc. Tot din categoria miturilor: Ceauşescu „a făcut metroul”, Ceauşescu „a făcut blocurile” etc.: bineînţeles că nu el le-a făcut şi, pe de altă parte, toate astea s-ar fi realizat, foarte probabil în condiţii mult mai bune, dacă am fi trăit într-o societate normală. De tot hazul sunt povestirile despre modestul Trabant care ajunsese un fel de simbol al puterii (al „învârtelii”, mai bine spus) sau despre amestecul Partidului în campionatul de fotbal, ceea ce a făcut ca o echipă să înscrie goluri şi după ce se încheiase meciul. Ioan T. Morar prezintă unele dintre aceste istorisiri drept „legende urbane”: printre ele, aiuritoarea păţanie cu cele două căciuli ale lui Ceauşescu, atunci când a venit în vizită Giscard d’Estaing, păţanie ecranizată admirabil de Hanno Höffer într-un scheci din filmul Amintiri din Epoca de Aur. Pagini de o vervă irezistibilă ne reamintesc ce dimensiuni demente luase cultul personalităţii lui Ceauşescu, cum proliferase practica „telegramelor de felicitare” care umpleau paginile ziarelor, cum „geniul Carpaţilor” a ajuns şi un mare ecologist, interzicând iarna circulaţia automobilelor, dând ordine să se taie curentul electric şi să se dea apă caldă cu ţârâita etc., etc. De o claritate şi de o precizie istorică ireproşabile, consideraţiile lui Ioan T. Morar au şi avantajul că sunt „ilustrate” cu întâmplări amuzante şi cu bancuri memorabile.

În a doua parte a anilor ’80 autorul a lucrat în presa studenţească, unde era o oarecare – foarte relativă – libertate de mişcare. Dar şi înainte de asta îşi permisese fantezii destul de riscante, inventând poezii ala faimosului Cassius Clay, publicând false traduceri (sub genericul „poezii pentru pace”!) din poeţi cunoscuţi sau pur şi simplu inventaţi. A ţinut la revista „Viaţa studenţească” o rubrică intitulată „Lumi paralele” cu „ştiri” false şi, pe deasupra, abracadabrante. Cenzura a lăsat să treacă aceste enormităţi şi mă întreb dacă cenzorii (atenţie, nu mai exista instituţia cenzurii ca atare, locul ei îl luaseră diferitele „foruri” ale UASCR sau ale PCR) mai citeau respectivele texte care, dacă s-ar fi străduit să le înţeleagă, le-ar fi dat – la propriu – dureri de cap.

O carte inteligentă, captivantă, care ne restituie, cu maximă fidelitate, oepocă în care râsul putea fi o modalitate de supravieţuire.

Text publicat în premieră în Ziarul de Iași. 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Alexandru Lăzescu. Cum se raportează Germania la Europa de Est, Rusia, China și relațiile transatlantice
Previous article Virgil Iordache. Două feluri de a fi procapitalist: câteva observații practice
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

D.P. Aligica: Problema este mai profunda decat incompetenta manageriala sau deprofesionalizarea
January 29th, 2021

D.P. Aligica: Problema este mai profunda decat incompetenta manageriala sau deprofesionalizarea

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...
January 25th, 2021

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Petiție la Harvard pentru anularea diplomelor unor absolvenți simpatizanți ai administrației Trump
January 19th, 2021

Petiție la Harvard pentru anularea diplomelor unor absolvenți simpatizanți ai administrației Trump

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Uncategorized

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.