• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. Un intelectual dintr-o specie tot mai rară: Marc Fumaroli
Alexandru Călinescu. Un intelectual dintr-o specie tot mai rară: Marc Fumaroli
Home
ALTFEL

Alexandru Călinescu. Un intelectual dintr-o specie tot mai rară: Marc Fumaroli

June 30th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

„Timpurile sunt grele, dar rămâne o societate, mai numeroasă decât credeţi, care rezistă şi care gândeşte raţional. Nu e totul pierdut. În marile universităţi, în bibliotecă încă putem fi la adăpost de piaţă, de zgomot, de corectitudinea politică. Spiritul liber şi critic nu a dispărut şi cred că nu va dispărea. Istoria nu şi-a spus ultimul cuvânt.”

Prin moartea lui Marc Fumaroli dispare un strălucit reprezentant al acelei intelectualităţi franceze (tot mai marginalizată) care rămânea fidelă marilor tradiţii culturale şi se opunea tiraniei modelor efemere. Fumaroli s-a născut în 1932, la Marsilia. A avut o strălucită carieră universitară: a predat la Sorbona, apoi – din 1986 – la Collège de France, a fost profesor invitat în mari universităţi anglo-saxone, în 1995 a fost ales în Academia Franceză, pe fotoliul lui Eugen Ionesco (a rostit, conform tradiţiei, la ceremonia de primire un magnific discurs în care îl omagia pe predecesorul său). A făcut parte din consiliul de redacţie al excelentei reviste Commentaire, fondată de Raymond Aron. Printre prietenii lui apropiaţi s-au numărat Jean d’Ormesson, Ionesco şi Cioran.

A publicat cărţi de referinţă despre literatura secolelor XVII şi XVIII, despre Chateaubriand, despre retorică şi despre Republica literelor etc. În 2001 i-a apărut un superb eseu intitulat Când Europa vorbea franţuzeşte, pe care l-am comentat la momentul respectiv. Fumaroli arăta acolo că în secolul al XVIII-lea forţa de iradiaţie a limbii franceze era atât de mare încât putem vorbi de un adevărat „câmp magnetic” francofon. Multă lume participa la acest „comerţ” intelectual: monarhi, prinţi, mareşali, diplomaţi, oameni de litere, artişti, filosofi etc. Primau eleganţa, politeţea şi blândeţea manierelor, ceea ce, spune autorul, părea să prefigureze o lume unde „libertatea fiecăruia ar fi reuşit să se acomodeze cu egalitatea tuturor şi unde vivacitatea pasiunilor particulare n-ar fi perturbat bucuria de a fi împreună” (un fapt e cert: suntem tot mai mult, astăzi, la antipodul acestui ideal). Saloanele aristocratice erau spaţii de cultură, conversaţia era o artă, avea substanţă şi strălucire, filosofii câştigaseră prietenia şi încrederea capetelor încoronate. Ideile circulau graţie cărţilor şi presei, publicaţii în limba franceză se tipăreau şi la Londra sau Amsterdam, inima Europei bătea la Paris. Limba franceză, subliniază Fumaroli, convine perfect acestui climat „al bunelor maniere, al inteligenţei competente şi al gustului rafinat”. Şi încă: franceza secolului al XVIII-lea era esenţialmente o fermecătoare „retorică a dialogului”. Reţeaua diplomatică, autoritatea instituţiilor academice, influenţa şi prestigiul Curţii, circulaţia cărţilor au avut un rol major: Parisul devenise un centru de atracţie, nu era nevoie să se elaboreze „politici culturale” şi „programe francofone”, franceza se impunea în chip natural. Fumaroli ilustrează acest fenomen prin zeci de portrete ale unor personaje, unele ilustre, altele de plan secund, toate având drept numitor comun iubirea pentru Franţa şi pentru limba franceză. Astăzi, adaugă autorul, jocurile sunt făcute de către „apostolii comunicării”, limba e socotită un vehicul utilitar, engleza – o engleză rudimentară, bazică – a luat locul francezei, pe care Fumaroli o defineşte – splendid – drept „limba modernă a clandestinităţii spiritului”. În aceeaşi arie de preocupări se situează şi volumul Trei instituţii literare (1994), în care Fumaroli se ocupă de Academia Franceză, de arta conversaţiei şi de geniul limbii – trei eseuri briliante, modele ale genului.

Marc Fumaroli a fost şi un polemist redutabil. A stârnit vâlvă cartea din 1991 Statul cultural, în care ia atitudine critică faţă de politica dusă, ca miniştri ai culturii, de André Malraux şi mai ales de Jack Lang. Nu e vorba de a respinge investiţiile statului în cultură, ci de a dirija aceste subvenţii către creatorii autentici şi nu către artiştii specializaţi în excentricităţi şi provocări, cum ar fi Jeff Koons şi Damien Hirst. Când denunţă impostura, Fumaroli e necruţător, după cum ironia lui face ravagii atunci când intervine în nişte dezbateri „fierbinţi”. Astfel, a susţinut că feminizarea excesivă a numelor de meserii duce la rezultate ridicole şi absurde; în 2015, a polemizat cu ministrul Educaţiei de atunci, Najat Vallaud-Belkacem, când aceasta a decis eliminarea din programe a limbilor clasice, latina şi greaca veche: cele două limbi, a scris Fumaroli, sunt victimele „fanatismului egalitarist”.

Dar şi în polemică Fumaroli rămâne de o eleganţă ireproşabilă. Ce distanţă între acest mod de a purta o discuţie şi atât de frecventele izbucniri agresiv-isterice de care ne izbim la tot pasul. Insulta, lovitura sub centură, grosolănia, băşcălia au înlocuit dialogul. De asta spuneam la început că Fumaroli reprezintă o specie de intelectuali pe cale de dispariţie. Mă întreb ce-ar fi zis, dacă ar fi văzut nebunia ce pare în aceste zile să se răspândească galopant, Jean-François Revel, Simon Leys sau Marc Fumaroli. În 2009, acesta din urmă încă mai era optimist, căci iată ce afirma într-un interviu: „Timpurile sunt grele, dar rămâne o societate, mai numeroasă decât credeţi, care rezistă şi care gândeşte raţional. Nu e totul pierdut. În marile universităţi, în bibliotecă încă putem fi la adăpost de piaţă, de zgomot, de corectitudinea politică. Spiritul liber şi critic nu a dispărut şi cred că nu va dispărea. Istoria nu şi-a spus ultimul cuvânt”.

Într-o lume care a luat-o razna, astfel de cuvinte sunt o rază de speranţă.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Lucian Croitoru. Politicile macroeconomice, pandemia și disprețul față de principii
Previous article Anca Dobrin. Simfonia talentelor
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)
March 3rd, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”
February 23rd, 2021

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea
February 17th, 2021

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.