• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Călinescu. Variaţiuni pe teme cunoscute
Alexandru Călinescu. Variaţiuni pe teme cunoscute
Home
Opinii

Alexandru Călinescu. Variaţiuni pe teme cunoscute

April 9th, 2020 [ Alexandru Călinescu ] [ Alexandru Călinescu ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În condiţiile date, esenţial este, nu-i aşa, să nu ne pierdem „uzul raţiunii”. Nu e o misie uşoară, când vezi cum atâţia o iau razna şi aruncă în derizoriu încercările de a pune stavilă molimei.

Cei care au convingerea că există o „excepţionalitate” (în sens negativ, fireşte) românească ar trebui să fie mai rezervaţi. Clişeul: „ca la noi la nimenea” nu e întotdeauna valabil şi mai ales nu e valabil în situaţiile limită. Goana după hârtie igienică, drojdie şi făină s-a transformat în psihoză globală. Cetăţeni de pe toate meridianele au cărat acasă, de la supermarket, mormane de conserve şi de paste. Când vezi postările de pe Facebook, constaţi că populaţia nici unei ţări nu a fost ferită de virusul prostiei: teoriile conspiraţioniste au succes cam peste tot, a înjura guvernul şi a-l acuza de incompetenţă e un obicei ce nu cunoaşte graniţe. Cei care îşi închipuie că doar la noi medicii şi asistentele medicale se infectează cu coronavirus se înşală: acum câteva zile numai în regiunea pariziană erau 1620 de cadre medicale contaminate, iar în Spania, ieri, numărul lor era de 15000!… E drept, există o diferenţă importantă: n-am auzit ca în aceste ţări medicii să refuze să îngrijească bolnavii sau să-şi dea demisia. În fapt, România este într-o situaţie paradoxală: pe de o parte, ne confruntăm cu problemele pe care le-au întâlnit alte state, ne-am descurcat – cel puţin deocamdată – acceptabil în unele privinţe, în altele am cunoscut aceleaşi ezitări, bâlbâieli şi derapaje; pe de altă parte, avem incomparabil mai puţine resurse umane şi materiale decât Germania, Franţa, Italia, Spania, încât – dacă e scăpată din frâu – epidemia poate avea efecte devastatoare.

În condiţiile date, esenţial este, nu-i aşa, să nu ne pierdem „uzul raţiunii”. Nu e o misie uşoară, când vezi cum atâţia o iau razna şi aruncă în derizoriu încercările de a pune stavilă molimei. Viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu, organizează o conferinţă de presă ca să le comunice ziariştilor strânşi liotă în jurul lui că Primăria a decis… închiderea parcurilor! Sfaturi preţioase, în aceste vremuri grele, ne dă fostul ministru al sănătăţii (de tristă amintire) Bănicioiu! Două doamne foarte volubile, Norica Nicolai şi Maria Grapini, şterg pe jos cu Uniunea Europeană. Alţii ridică în slăvi China, nu ştim bine pentru ce: pentru că trimite, în chip de „ajutoare”, teste care nu sunt funcţionale sau pentru că a ascuns la început epidemia, contribuind decisiv la acest dezastru mondial? În schimb, despre avioanele care vin cu echipamente din Coreea de Sud se vorbeşte prea puţin sau deloc. Trioul Ciolacu-Tăriceanu-Ponta pretinde că deţine soluţiile miraculoase şi că ştie ce trebuie făcut pentru „binele românilor”. Iar mass-media – o, Doamne, aici lucrurile stau foarte rău, ceea ce contribuie la deruta generală. Am mai scris despre acest aspect, chiar şi săptămâna trecută, am citit zilele acestea mai multe texte remarcabile care abordează subiectul şi avertizează asupra urmărilor acestui – cum să-i zic? – dezmăţ informaţional. Aproape toate televiziunile zise „de ştiri” funcţionează – nejustificat – doar în regim de „breaking news” şi construiesc scenarii apocaliptice. Sigur, situaţia e serioasă la Suceava, dar una dintre aceste televiziuni – RTV, pour ne pas la nommer – vorbea cu un fel de voluptate perversă despre „iadul”, despre „infernul” din Suceava. Ni se dau „mărturii” ale unor cadre medicale sau ale unor pacienţi, dar sunt „mărturii” anonime, iar cei care le rostesc au vocea distorsionată, punându-se astfel serios sub semnul întrebării credibilitatea declaraţiilor respective (o observaţie pe care a făcut-o, într-o postare pe FB, şi doamna Georgeta Condur). O publicaţie care se pretinde de „satiră politică” face fel de fel de „dezvăluiri”, lansând acuzaţii grave, dar fără dovezi.

Se poate şi altfel? Fără îndoială. E reconfortant, spre exemplu, să auzi vocea lucidă a profesorului Alexandru Rafila care prezintă, calm şi limpede, măsurile de prevedere pe care trebuie să le luăm, riscurile care ne pândesc, şansele de a depăşi această situaţie dificilă. A intervenit, cu aceeaşi dreaptă măsură, şi în chestiunea contaminării medicilor, a spus că nu se poate face testarea în masă a personalului medical şi că riscul este inevitabil. Spune lucrurilor pe nume, nu ne dă speranţe deşarte, dar nici nu alunecă în catastrofismul în care se complac alţii. Cât despre babilonia reţelelor de socializare, acolo oricine poate spune orice despre orice. Am citit consideraţii pe probleme economice, care ar fi amuzante dacă nu ar fi în cel mai înalt grad penibile, ale unui poet şi ale unui critic literar (asta ca să dau exemple din „branşa” mea). Ei bine nu, pe mine mă interesează nu fabulaţiile celor care se află în treabă, ci opiniile profesorului Cristian Păun, eminent economist, care „descâlceşte” şi pentru noi, profanii, măsurile care sunt luate (şi care vor mai trebui luate) în zona economicului pentru a putea ieşi din foarte grava criză în care ne-a aruncat pandemia. Când ai alături astfel de specialişti parcă începi să fii mai optimist. E adevărat: este foarte greu astăzi, dar trebuie să ne gândim şi la ziua de mâine.

Text publicat în premieră în Ziarul de Iași.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Alexandru Lăzescu. Experţii, informaţiile şi pandemia
Previous article Martin S. Martin. Statele Unite. Cu bune, cu rele... Irelevanța campaniei electorale în vremuri de pandemie
[ Alexandru Călinescu ]

[ Alexandru Călinescu ]

Alexandru Calinescu (n. 1945, Iasi) este profesor de literatura franceza la Universitatea „Al.I. Cuza”, Iasi, si director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iasi. Are rubrici permanente in revista Dilema veche si in cotidianul Ziarul de Iasi. Distinctii: Premiul Uniunii Scriitorilor (1972), Premiul Academiei Romane (1990), Premiul „Ateneu” de critica si istorie literara, Medalia Jubiliara a Universitatii din Angers – Franta (1991), Ordinul „Meritul Cultural” (2000), Ordinul „Palmes Académiques” conferit de guvernul francez (2000), „L’Ordre National du Merite” conferit de presedintele Frantei (2004). Volume publicate: Caragiale sau virsta moderna a literaturii (Albatros, 1976), Perspective critice (Junimea, 1978), Biblioteci deschise (Cartea Româneasca, 1987). La Editura Polirom a mai publicat volumul Interstitii (1998).

Related Posts

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze
March 1st, 2021

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români
March 1st, 2021

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă
March 1st, 2021

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.