• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Lăzescu. Lecţii şi concluzii după primul tur
Alexandru Lăzescu. Lecţii şi concluzii după primul tur
Home
Opinii

Alexandru Lăzescu. Lecţii şi concluzii după primul tur

November 18th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Va fi un tur doi pe placul lui Klaus Iohannis; în ciuda eforturilor de ultim moment şi al sprijinului consistent din diasporă, Dan Barna pierde intrarea în turul doi şi îşi fragilizează şi poziţia din partid; va fi interesant de urmărit şi impactul alegerilor prezidenţiale asupra relaţiilor PNL – USRPlus.

Până la urmă, principala necunoscută în acest prim tur al alegerilor prezidenţiale a fost cine îl va însoţi în turul al doilea pe Klaus Iohannis. Preşedintele şi-a dorit, evident, o confruntare finală, fără emoţii, cu Viorica Dăncilă. Pentru că una cu Dan Barna era din start mai complicată. Klaus Iohannis nu e un candidat charismatic, capabil să atragă electoratul prin forţa personalităţii sale aşa cum era Traian Băsescu, de pildă, care la alegerile din Bucureşti din anul 2000, l-a învins în finală pe Sorin Oprescu plecând de la un scor de 17 procente în primul tur. Klaus Iohannis este un candidat care trebuie împins de la spate de o maşinărie politică. Chiar dacă nu este încă definitivată ponderea defalcată exactă a votului venit din diasporă, foarte probabil preşedintelui i s-a împlinit voia, o rundă finală cu Viorica Dăncilă, ceea ce i-ar garanta de facto, sută la sută, un al doilea mandat. Cele peste 6-7 procente din străinătate, cel mai mare număr din 1990 încoace, vor merge, previzibil circa 35-40 procente, la Dan Barna, dar în condiţiile diferenţei de voturi din ţară, cu bună probabilitate, ierarhia de la vârf se va păstra.

Discursul standard despre democraţie din şcoli, universităţi, de la diferitele seminarii de profil oferă o teorie idilică în care alegătorii, cetăţeni informaţi şi angajaţi, cântăresc cu atenţie plusurile şi minusurile candidaţilor, analizează ofertele lor politice şi decid cu cine votează. Christopher Achen şi Larry Bartels numesc această abordare, într-o carte apărută în 2016 (“Democracy for Realists”), “teoria populară a democraţiei”. Numai că după efectuarea unei extinse cercetări sociologice, cei doi au constat că această viziune are puţină legătură cu realitatea. Marea majoritate a oamenilor votează în principal pe baza identităţilor lor tribale, adică a grupului cu care se identifică (etnic, rasial, ideologic etc). Şi, de regulă nici cele mai solide argumente nu le schimbă deloc acest comportament.

În cazul nostru marile “super-triburi” sunt, din 1990 încoace, unul pro şi altul anti-PSD. Primul s-a micşorat şi s-a mai şi fracţionat în ultima perioada. Cel de-al doilea a avut în timp o componenţă diferită. Dar a crescut ca pondere. Din varii motive, precum schimbarea de generaţii, migraţia din rural (un bazin dominat tradiţional de PSD prin extinsa sa reţea din administraţie) spre urban, dar mai ales în străinătate. Tot în mod tradiţional, PSD este plasat la stânga, iar adversarii săi la dreapta. Este o împărţire în mare parte artificială în baza căreia USRPlus şi PNL sunt plasate la dreapta, deşi multe dintre mesajele lor publice nu prea se suprapun ideologic peste o astfel de clasificare. În plus, dacă măcar PNL este în PPE, un grup politic european formal de centru-dreapta, în grupul Renew Europe, al cărui preşedinte este Dacian Cioloş, principala componentă este fosta ALDE, aflată chiar mai la stânga decât socialiştii.

Această delimitare Stânga – Dreapta a devenit deja oricum tot mai puţin relevantă în afară şi va deveni şi la noi. Altele sunt liniile de ruptură: naţionalişti vs internaţionalişti, globalişti sau progresişti vs conservatori. Şi chiar dacă PSD îşi va mai reveni, este greu de crezut că partidul va mai fi capabil să-şi conserve integral extinsa sa reţea de influenţă din administraţie şi din alte structuri ale statului. Iar treptat vom vedea dispute tot mai intense pe subiecte care ţin de ceea ce am putea numi, zona socială, confruntarea progresişti – conservatori, pe măsură ce USRPlus, exponentul primei agende, va căpăta mai multă influenţă, mai ales că formaţiunea va avea vânt la pupă de la Bruxelles pe această direcţie.

În plus, vom avea în viitor o confruntare între PNL şi USRPlus pe o altă dimensiune, mai puţin vizibilă. Va fi o competiţie pentru influenţă în spaţiul românesc, între Franţa, prin USRPlus, şi Germania, prin Klaus Iohannis şi PNL. Este neclar cât de importantă va mai rămâne influenţa americană, dar pare probabil că aceasta se va eroda în contextul tensiunilor transatlantice şi chiar a unei decuplări mai serioase a Statelor Unite de Europa, dorită destul de explicit, de pildă, de Emmanuel Macron.

Dacă însă revenim la campania electorală prezidenţială trebuie remarcată mutarea strategică extrem de inspirată făcută de USRPlus care a compensat deficitul de imagine pe care îl acumulase la un moment dat Dan Barna din cauza anchetei RISE Project şi în general a prestaţiei sale destul de slabe. Ideea salvatoare a fost aceea de a muta accentul campaniei de la un candidat relativ slab, greu de “vândut” public, Dan Barna, pe un alt plan. Acela că până la urmă nu candidatul în sine e important, ci obiectivul superior, prezentat segmentului anti-PSD drept aproape un fel de datorie patriotică, al împiedicării intrării Vioricăi Dăncilă în turul 2. “Fără PSD în turul doi” a fost sloganul la care a achiesat cu entuziasm multă lume din mass media şi din spaţiul intelectual şi a avut o mare priză şi în afară ţării. Tehnica utilizată pleacă de la conceptul de “oblicitate”: încerci să îţi atingi obiectivul urmând o cale ocolitoare. De la un obiectiv pozitiv (promovarea candidatului Dan Barna), dar mai dificil de gestionat, muţi accentul către un obiectiv negativ, anti-PSD, care e mult mai vandabil într-un bazin electoral în care mai există alţi doi candidaţi vizibili, compatibili cu poziţionările de fond ale acestor alegători, Klaus Iohannis, Theodor Paleologu.

Cel mai afectat de această strategie de ultimă oră pare să fi fost Theodor Paleologu. Sigur, useriştii vor replica, invers, că fără participarea lui ar fi crescut şansele ca Dan Barna să ajungă în turul doi. Însă e neclar în ce fel acest eşec total al PSD ar fi fost, pe termen mediu şi lung, dincolo de satisfacţia de moment, o victorie semnificativă în contextul mai larg al taberei anti-PSD (sigur că doar pentru segmentul userist ar fi fost un succes semnificativ). PSD rămâne totuşi un partid cu structuri extinse, chiar dacă demoralizat şi erodat, însă dacă adăugăm fracţiunea migrată către Pro România, care se regăseşte în bună măsură în scorul lui Mircea Diaconu, PSD se duce undeva la 30 de procente. O altă observaţie este maniera asimetrică în care s-a votat cu Dan Barna în ţară, unde a luat un scor cu circa 25 de procente sub cel obţinut de USRPlus la europarlamentare, şi în diasporă, unde scorul său tinde să fie de aproape 3 ori mai mare procentual decât cel din ţară. E adevărat, în general în afară se votează masiv anti-PSD, dar în acest caz este clar că alegătorii din România, care l-au urmărit direct, au fost influenţaţi de problemele şi prestaţia sa slabă, în timp ce în afară s-a mers pe o proiecţie edulcorată favorabilă, o imagine a oamenilor noi în politică care vor face minuni în ţară.

Însă o problemă de fond este lipsa generală de substanţă a campaniei. În plus, suprapunerea acesteia peste criza creată de moţiunea de cenzură şi negocierile pentru formarea noului guvern, a golit cu totul de conţinut momentele electorale, atâtea câte au fost. Iar temele externe majore nici măcar nu au fost pomenite. Deşi sunt extrem de importante pentru destinul României. Sunt destule întrebări, dileme, necunoscute. Ne aflăm într-o adevărată vâltoare geopolitică al cărui rezultat pot fi reconfigurări majore de sfere de influenţă. Va supravieţui NATO (care în opinia lui Emmanuel Macron, aliatul de nădejde al domnilor Cioloş şi Barna, ar fi în moarte clinică)? Ce se va întâmpla cu UE post Brexit? Daca se bate palma cu Rusia, propuneri vehiculate la Paris şi la Berlin, ce se va întâmpla cu Europa de Est? Cum ne raportăm la China, a cărei influenţă în Europa a devenit una semnificativă? Sau cum privim relaţia tot mai strânsă dintre Turcia, încă membru NATO, dar tot mai ostilă faţă de “aliaţii” europeni şi americani, Rusia şi Iranul? Sau, interesant, relaţia strânsă cultivată de Viktor Orban cu Erdogan şi Putin? Am putea oare privi tipul de aranjament de la Chişinău, în principal favorabil Rusiei, drept ceva ce s-ar putea repeta şi prin alte părţi?

Este puţin probabil să discutăm aceste subiecte importante în următoarele două săptămâni. Ceea ce a făcut Klaus Iohannis în ultimii cinci ani nu lasă să se înţeleagă că s-ar putea schimba ceva în acest sens. Pe de altă parte, nici măcar nu e clar dacă cei doi candidaţi chiar realizează cu adevărat amploarea şi chiar gravitatea momentului pe care îl parcurgem.

text publicat în premieră în Ziarul de Iași, aici!

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Ioan T. Morar. Prostia are viitor: Și cu banii luați, și cu chiloții tăiați
Previous article Joi, 21 noiembrie, ora 19: Thierry Wolton în dialog cu Ioan Stanomir și Gabriel Liiceanu
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.