• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Lăzescu. Schimbările disruptive care remodelează lumea actuală
Alexandru Lăzescu. Schimbările disruptive care remodelează lumea actuală
Home
Debate

Alexandru Lăzescu. Schimbările disruptive care remodelează lumea actuală

February 1st, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Teoria avansată de Clayton Christensen privind impactul mutaţiilor dispruptive, într-una dintre cele mai importante cărţi de economie din ultimele decenii, ar putea fi aplicată, cu precauţiile de rigoare, şi la analiza evoluţiilor din societate, din politică şi în plan geopolitic.

Ne-a părăsit, la 67 de ani, Clayton Christensen, profesor la Harvard Business School, autorul unei cărţi celebre din domeniul afacerilor, apărută în 1997, “The Innovator’s Dilemma: When New Technologies Cause Great Firms to Fail“, în care introducea conceptul de “schimbări disruptive”. Este vorba de acele mutaţii tehnologice, societale sau de altă natură, care provoacă prăbuşirea unor companii care, din perspectiva criteriilor de evaluare uzuale, fac totul “ca la carte”. Plecând de la exemple celebre de eşecuri din diferite domenii de afaceri, profesorul Christensen arată că, într-un context profund schimbat, exact acei factori care în trecut au avut un rol esenţial în asigurarea succesului acestor companii, respectarea riguroasă a regulilor şi principiilor de management unanim recunoscute, le-au fost fatale acestor corporaţii.

Teoria avansată de Clayton Christensen a avut un impact major în mediul de afaceri. Reed Hastings, co-fondatorul şi actualul preşedinte al Netflix, sublinia că “datorează o bună parte din succesul lui scrierilor sale”. Iar Andy Grove, pe atunci preşedinte al unei alte mari companii americane, Intel, spunea la o conferinţă care a avut loc la un an după apariţia volumului că este “cea mai importantă carte pe care a citit-o în ultimii zece ani”. De altfel, cunoscutul săptămânal britanic The Economist consideră “The Innovator’s Dilemma” una dintre cele mai importante 6 cărţi scrise vreodată.

Dar ceea ce face teoria privind schimbările disruptive şi mai interesantă este faptul că ea poate fi utilizată, cu precauţiile de rigoare, pentru a înţelege evoluţii şi tendinţe care au loc dincolo de spaţiul de afaceri, în societate, în mediul politic, în plan militar şi geopolitic. În capitolul de deschidere al unui volum apărut recent, sub coordonarea lui Valentin Naumescu (“Tensiunea liberal-iliberal pe agenda globală”), scriam că “în noul context tehnologic, cu un acces la Internet cvasi-generalizat, cu reţele sociale omniprezente, şi într-un context societal în care o agendă liberală tot mai extinsă este impusă drept un fel de normativ comportamental obligatoriu de către grupuri minoritare radicale, «adâncirea democraţiei» tinde să devină mai degrabă o problemă majoră decât o soluţie. Pentru că efectul cumulat este o societate măcinată de o multitudine de războaie identitare interne, pe criterii rasiale, de gen, ecologice, religioase, care consideră drept desuet, chiar toxic, orice demers de agregare în jurul unor valori comune”.

O astfel de aserţiune contrazice principii considerate sacrosancte care statuează că mai multă democraţie, mai multă transparenţă sunt calea sigură către mai multă prosperitate şi armonie în societate. Numai că atunci când apar mutaţii disruptive, de pildă în plan tehnologic, validitatea unor astfel de aprecieri este serios pusă sub semnul întrebării. Dacă în 2010, în perioada Primăverii Arabe, reţelele sociale erau considerate nişte minunate instrumente de promovare a democraţiei, la doar câţiva ani distanţă acestea au ajuns să fie trecute în categoria ameninţărilor serioase la adresa acesteia. În timp ce, pe de altă parte, explozia organizaţiilor societăţii civile, implicarea acestora în practic toate domeniile de activitate şi platformele de comunicare publică pe Internet de care dispun au erodat serios guvernanţa în democraţiile liberale. Care par, din acest motiv, să aibă dificultăţi în a fi capabile să formuleze strategii coerente de contracarare a unor adversari redutabili şi determinaţi, precum China şi Rusia, unde această problemă nu există. Pe de altă parte, este încă neclar cine va gestiona mai bine provocările introduse pe multiple dimensiuni, inclusiv în plan militar, de noile soluţii şi abordări bazate pe Inteligenţă Artificială, computere cuantice sau bioinginerie.

Toate aceste motive îl fac pe Branko Milanovici să scrie în noua sa carte, “Capitalism Alone”, că “doar pentru că sistemul capitalist de tip occidental, capitalismul liberal, a triumfat asupra celui comunist nu înseamnă în mod automat că va triumfa şi asupra «capitalismului politic» din China”. Iar unul dintre motive se leagă exact de cele spuse mai sus, de faptul că acest întreg complex al societăţii civile care a avut iniţial un rol benefic s-a transformat în timp într-un adevărat sistem de lobby în travesti, cu o agendă ideologică, precum cea ecologistă, împletită cu mize financiare semnificative. Pentru că se fac destul de mulţi bani din tot felul de proiecte finanţate generos, dar cu un impact real cvasi-inexistent (un exemplu fiind şi cele gestionate de Dan Barna). Însă problema mai gravă este aceea că, aşa după cum sublinia şi Francis Fukuyama, prin acţiunea acestor structuri s-a ajuns într-o situaţie de paralizie parţială în materie de guvernanţă. În care tot mai puţine lucruri se pot face, se pot duce la bun sfârşit, în cadru acestui sistem politic. “Cred că acesta este unul dintre marile pericole cu care se confruntă sistemul capitalist liberal”, afirmă Branco Milanovici într-un interviu acordat publicaţiei “The American Interest”. “Pentru că avocaţii sistemului de capitalism politic pot veni şi spune: «nu are nici un sens să nu poţi construi un aeroport nici în 50 de ani; noi îl putem construi în 6 luni». Acesta este tipul de avantaje pe care multe ţări îl văd atunci când se uită la China.”

Sigur, contextul social şi politic este mult mai complex decât cel din mediul de afaceri. Şi, după cum a ţinut să sublinieze chiar profesorul Christensen, nu orice nouă tehnologie revoluţionară este inerent disruptivă. După cum nu este clar, privind lucrurile pe termen mediu şi lung, care model de societate este mai rezilient la impactul cu aceste mutaţii majore: sistemul deschis din Occident sau cel autoritar chinezesc. Însă lecţia care trebuie trasă din teoria avansată de Clayton Christensen este că ignorarea acestor multiple provocări majore cu care ne confruntăm astăzi pe plan global poate avea urmări fatale.

Textul a apărut în premieră în Ziarul de Iași.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article HUMANITAS: 30 DE ANI
Previous article La mulți ani, HUMANITAS!
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia
January 27th, 2021

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității
January 26th, 2021

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității

Bogdan Glăvan. Frica este irațională
January 25th, 2021

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa” ALTFEL

M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa”

Jan 27th, 2021
Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia Debate

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia

Jan 27th, 2021
Dreptul la frumos Cultură

Dreptul la frumos

Jan 27th, 2021
Persistența scolasticii Cultură

Persistența scolasticii

Jan 26th, 2021
Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic” Cultură

Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic”

Jan 26th, 2021
Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității Cultură

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității

Jan 26th, 2021
Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent Cultura

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

Jan 26th, 2021
Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat... Istorie

Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat...

Jan 26th, 2021
Bogdan Glăvan. Frica este irațională Debate

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Jan 25th, 2021
Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului” Debate

Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului”

Jan 25th, 2021
Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților” Cultură

Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților”

Jan 25th, 2021
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria? Debate

Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?

Jan 25th, 2021
Alexandru Călinescu: Artele la control Cultură

Alexandru Călinescu: Artele la control

Jan 25th, 2021
Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală? Debate

Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală?

Jan 25th, 2021
O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam... Focus

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Jan 25th, 2021
Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson Filozofie

Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson

Jan 24th, 2021
„Middlemarch” & raţiunile inimii Cultură

„Middlemarch” & raţiunile inimii

Jan 24th, 2021
Despre schimbare doar de dragul schimbării Educație

Despre schimbare doar de dragul schimbării

Jan 24th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II Debate

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II

Jan 24th, 2021
Daniel Uncu. Până când vom rezista ? Debate

Daniel Uncu. Până când vom rezista ?

Jan 24th, 2021
D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta... Filozofie politică

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...

Jan 24th, 2021
Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23" Societate

Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23"

Jan 23rd, 2021
Cetățeanul dependent Societate

Cetățeanul dependent

Jan 23rd, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I) Cultură

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I)

Jan 23rd, 2021
C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber.... Istoria ideilor

C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber....

Jan 23rd, 2021
I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului... Literatură

I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului...

Jan 23rd, 2021
Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas Politică

Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas

Jan 22nd, 2021
Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun Politică

Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun

Jan 22nd, 2021
Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente Cultură

Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente

Jan 22nd, 2021
„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani Cultură

„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani

Jan 22nd, 2021
Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare) Opinii

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Jan 22nd, 2021
Bogdan Călinescu. A gândi liber Debate

Bogdan Călinescu. A gândi liber

Jan 22nd, 2021
O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite Politică

O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite

Jan 22nd, 2021
Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE” ALTFEL

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”

Jan 22nd, 2021
P. J. Proudhon: A fi guvernat ALTFEL

P. J. Proudhon: A fi guvernat

Jan 22nd, 2021
Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are... Educație

Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are...

Jan 22nd, 2021
Rețeaua – cea mai recentă utopie Debate

Rețeaua – cea mai recentă utopie

Jan 21st, 2021
Boemul și revoluționarul Cultură

Boemul și revoluționarul

Jan 21st, 2021
Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice Opinii

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Jan 21st, 2021
Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate Opinii

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate

Jan 21st, 2021
Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa” Opinii

Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa”

Jan 21st, 2021
Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică" Istorie

Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică"

Jan 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.