• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Lăzescu. Sir Roger Scruton şi tăvălugul progresist
Alexandru Lăzescu. Sir Roger Scruton şi tăvălugul progresist
Home
Debate

Alexandru Lăzescu. Sir Roger Scruton şi tăvălugul progresist

January 21st, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

“Intrăm într-o perioadă culturală întunecată în care argumentele raţionale şi respectul pentru oponenţi au dispărut cu totul din spaţiul public, în care în privinţa oricărei chestiuni importante există doar un punct de vedere permis, iar cei care nu subscriu la el trebuie persecutaţi ca eretici.”

Pe 12 ianuarie ne-a părăsit, la 75 de ani, Sir Roger Scruton, una dintre personalităţile culturale cu adevărat excepţionale din perioada post-belică: intelectual de marcă, filosof, scriitor, compozitor, autor a peste 50 de cărţi. La sfârşitul anilor 1970 şi în toată perioada care a urmat până la sfârşitul Războiului Rece, Sir Roger Scruton a sprijinit activ mişcările dizidente din Polonia, Cehoslovacia şi Ungaria, cu bani şi cărţi. A trecut peste graniţă texte samizdat şi a ţinut şi conferinţe clandestine în spaţiul comunist. “Am fost unul dintre studenţii curieri care s-au implicat în acest demers derulat în spatele Cortinei de Fier”, a scris Anne Applebaum pe Twitter după ce a aflat decesul său. “Îi sunt şi acum recunoscătoare lui Roger pentru tot ce a făcut pentru ei şi pentru mine.”

Însă astfel de iniţiative nu erau neapărat populare printre mulţi dintre colegii săi, dar şi printre studenţi din departamentele de Humanities ale universităţilor occidentale de la acea vreme care atunci, ca şi acum de altfel, aveau preponderent convingeri de stânga şi priveau în general cu simpatie regimurile comuniste. Motiv pentru care, deşi după 1990 a fost decorat de Vaclav Havel şi mai târziu şi de guvernul de la Budapesta, a fost privit în general cu destulă ostilitate în cercurile intelectuale şi academice din Marea Britanie din cauza vederilor sale conservatoare. Într-un interviu pentru The Guardian, Sir Roger Scruton a explicat cum a devenit conservator după ce a asistat la protestele studenţeşti violente din Paris în 1968. “Am văzut o gloată auto-satisfăcută de huligani din clasa de mijloc profesând o frazeologia marxistă incoerentă. Am ştiut atunci că vreau să conserv lucrurile nu să le distrug.”

Într-o carte de memorii, Sir Roger Scruton aminteşte un episod din 1985 de la Universitatea din Glasgow când, în timp ce aştepta ca organizatorii care îl invitaseră să susţină o conferinţă căutau o soluţie alternativă după ce sala în care fusese iniţial programată fusese blocată de studenţi nemulţumiţi de vederile sale conservatoare, a asistat la o paradă a conducerii universităţii care, cu mare pompa, se pregătea să-i confere un titlu onorific lui Robert Mugabe. Până de curând liderul absolut din Zimbabwe, Robert Mugabe, decedat între timp, are pe conştiinţă nu doar ruinarea economică a ţării, ajunsă între timp aproape de colaps, ci şi mii de oameni ucişi în urma reprimării violente a unor demonstraţii de protest.

Chiar în ultimul său an de viaţă, Sir Roger a suferit o umilinţă care l-a marcat profund. Un jurnalist de la publicaţia de stânga, The New Statesman, George Eaton, după ce i-a modificat deliberat câteva declaraţii din interviul pe care Scruton i-l acordase, s-a pozat triumfător într-o postare pe Twitter cu un pahar de şampanie în mână spunând că “acesta este sentimentul pe care îl ai atunci când reuşeşti să determini demiterea din funcţia de consilier al guvernului conservator a rasistului şi homofobului Roger Scruton”. Au trebuit să treacă aproape trei luni până când publicaţia cu pricina a făcut corecţia necesară şi şi-a cerut scuze, însă după postarea de pe Twitter au trecut doar câteva ore până când Sir Roger Scruton a fost demis, în baza acuzaţiilor de “rasism” şi “homofobie” avansate de Eaton, din fruntea unei comisii care consilia guvernul cum să promoveze standarde înalte de calitate în proiectarea clădirilor şi cartierelor de locuinţe. Iar faptul că a fost demis de un cabinet conservator ilustrează nu doar laşitatea acestuia, ci şi paralizia generalizată existentă în mediile politice în faţa agresivităţii falangei stângii radicale. E poate interesant de precizat că lui George Eaton nu i s-a întâmplat nimic după acest episod.

Ceea ce ilustrează faptul că după o perioadă de regres, în anii 1990, curentele extreme de stânga, alimentate de ideile neomarxiste ale şcolii de la Frankfurt, sunt astăzi pe val în întreg spaţiul occidental la nivelul elitelor intelectuale, academice, în mass media, precum şi în plan politic. Politicieni radicali ca Jeremy Corbyn, Bernie Sanders, Elisabeth Warren sau Alexandria Ocasio-Cortez se bucură de sprijinul entuziast al tinerilor între care mulţi îşi declară deschis preferinţa pentru socialism. De altfel Jeremy Corbyn, încă liderul în funcţie al Partidului Laburist Britanic, principala formaţiune de opoziţie din Parlament, nu şi-a ascuns niciodată preferinţele sale politice. A regretat destrămarea Uniunii Sovietice şi dispariţia regimurilor comuniste din Europa de Est. Într-un articol publicat în 2012 în Morning Star, el se pronunţa în favoarea desfiinţării NATO, pe care îl considera “un instrument al manipulării din perioada Războiului Rece”.

Noile curente radicale de stânga se abat de la abordarea în ecuaţia tradiţională stânga – dreapta care se axa pe o alternanţă la guvernare între cele două orientări ideologice, alternanţă care conserva însă elementele fundamentale ale democraţiei liberale şi ale economiei de piaţă. Curente progresiste născute şi susţinute activ în campusurile universitare din Occident, dar care au căpătat în ultimii ani o tot mai solidă platformă politică sunt diferite. Ele promovează agresiv un discurs anti-sistem nu doar în plan economic, ci şi cultural. Este tipul de viziune adoptată şi la noi de unii lideri USR, precum senatorul Mihai Goţiu care îl critica recent pe Dan Barna, într-o postare pe Facebook, pentru iniţiativa acestuia de a plasa ideologic partidul pe zona de centru-dreapta spunând că acesta trebuie să preia revendicările mişcărilor de stradă, care, spune el, sunt “anti-sistem: de la sănătate, educaţie, mediu, justiţie, reformă politică, cercetare, cultură, drepturi civile şi sociale“.

Este un discurs care poate fi tentant pentru mulţi, spectrul unei minunate “lumi noi”, şi relativ comod de livrat în această fază în care nu se dau prea multe detalii privind felul în care va arăta, concret, acest univers mirific. Cam tot asta spuneau şi bolşevicii cu o sută de ani în urmă. Şi tot asta spune şi Greta Thunberg, noua zeiţă adolescentă care şi-a lăsat baltă şcoala pentru a lupta pentru “salvarea planetei”. Însă dacă nu ştiu prea clar cum va funcţiona această lume minunată în care toate visele se vor împlini. Greta şi ceilalţi militanţi pasionali ai cauzei ştiu exact ce trebuie să dispară. “Criza climatică nu se referă doar la mediu“, spunea ea recent. “Este o criză a drepturilor omului, a justiţiei şi a voinţei politice. Sistemele de opresiune colonială, rasiste şi patriarhale au creat-o şi au alimentat-o. Trebuie să le distrugem pe toate.”

Predictibil, o astfel de agendă radicală nu are cum să accepte dizidenţa, orice abatere de la ideile şi normele sale de “justiţie socială”. După ce a redefinit din temelii cum trebuie interpretată “libertatea de expresie” noua inchiziţie a Corectitudinii Politice a ajuns să decidă în multe situaţia cine are şi cine nu are voie să fie invitat la conferinţe, cine poate fi acceptat la stagii universitare sau să ocupe poziţii în universităţi şi cine nu, ce subiecte sunt “conforme” şi care sunt cele ce trebuie rejectate. În destule cazuri, nu puţine, a distrus chiar şi carierele profesionale ale celor trecuţi la index. Ceea ce a păţit relativ recent regizorul Andrei Şerban la Universitatea Columbia din New York după ce a refuzat să accepte astfel de teste de “puritate ideologică” este doar un exemplu care ilustrează acest fenomen.

În ultimul său articol din The Telegraph, Sir Roger Scruton atrăgea atenţia asupra degradării din mediile intelectuale şi academice occidentale. “Suntem pe cale să intrăm într-o perioadă culturală întunecată în care argumentele raţionale şi respectul pentru oponenţi au dispărut cu totul din spaţiul public, în care în privinţa oricărei chestiuni importante există doar un punct de vedere permis, iar cei care nu subscriu la el trebuie persecutaţi ca eretici.”

Deşi stăm mai prost la alte capitole, din acest punct de vedere lucrurile arată mai bine la noi şi în alte părţi din Estul Europei. Într-un articol publicat în noiembrie în The Spectator un cercetător britanic constata că nu i s-a permis să susţină la Universitatea Cambridge, pe care o absolvise, o conferinţă despre Uniunea Europeană pe care o prezentase fără probleme cu puţină vreme înainte la Bucureşti. Însă nu trebuie să ne amăgim. Lucrurile se vor schimba probabil şi aici pe măsură ce tinerii români intră în contact la studii sau în timpul stagiilor Erasmus cu atmosfera dominantă din campusurile şi cercurile intelectuale din Occident. Ideile de acolo vor fi transferate treptat şi aici şi vor căpăta şi tracţiune politică.

text publicat în premieră în Ziarul de Iași, aici!

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Gabriel Liiceanu. Insula Humanitas
Previous article Adrian Papahagi. Creștinism și civilizație
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse
April 15th, 2021

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale
April 15th, 2021

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă
April 13th, 2021

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.