• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Lăzescu. Sunt Statele Unite în pragul unei Revoluţii Culturale?
Alexandru Lăzescu. Sunt Statele Unite în pragul unei Revoluţii Culturale?
Home
Debate

Alexandru Lăzescu. Sunt Statele Unite în pragul unei Revoluţii Culturale?

June 25th, 2020 [ Cristian Pătrășconiu ] [ Cristian Pătrășconiu ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Sub flamura unei mişcări de tip neo-iacobin, Black Lives Matter, asistăm la un asalt asupra ordinii publice, libertăţii de expresie, toleranţei, respectului pentru istorie şi tradiţii fundamentale.

„Inamicii văd nişte State Unite slabe şi divizate”, scria cu două săptămâni în urmă în Wall Street Journal Walter Russell Mead, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti de politică externă americani. „Dar se înşală. Ceea ce pierd ei din vedere este că acestea sunt în fapt manifestări ale punctelor forte, de lungă durată, ale societăţii americane. În ciuda unor violenţe regretabile ale protestatarilor, majoritatea lor covârşitoare vor să consolideze democraţia americană, nu să distrugă sistemul.”

Optimismul său este însă departe de a fi larg împărtăşit, inclusiv în majoritatea comentariilor, critice, care însoţesc articolul. Acestea vorbesc despre o America „terorizată de o gloată violentă”, o „ţară devastată de incendii, jafuri, droguri şi huligani”, în care „administraţiile locale sunt intimidate de vandali” şi abdică de la obligaţia de a menţine legea şi ordinea.

Acelaşi ton pesimist îl regăsim într-un eseu scris de Andrew Michta în The American Interest. În opinia sa, responsabile pentru starea actuală a unei naţiuni care în urmă cu doar trei decenii a triumfat asupra comunismului sunt elitele „a căror metodă de guvernare se bazează pe alimentarea resentimentelor de grup şi pe satisfacerea gloatei atunci când politicile identitare mai distrug încă o verigă din lanţul unităţii naţionale, construită de-a lungul unor întregi generaţii”.

„National Review” a compilat o lungă listă de „acţiuni revoluţionare” ale trupelor neo-iacobine cunoscute sub numele de mişcarea „Black Lives Matter”. Printre „isprăvile” lor: dărâmarea statuii lui George Washington din Portland (între „mesajele” cu care a fost mâzgălită: „White fragility”, „Damn White Men”, „Defund White Men”), decapitarea statuii lui Cristofor Columb, în timp ce statuia unui alt „părinte fondator”, Thomas Jefferson, a fost de asemenea vandalizată (tot în Portland). Între timp, Consiliul din New York a anuntat că doreşte să scoată o altă statuie a lui Thomas Jefferson din sediul Primăriei, iar Monumentul Soldatului Necunoscut a fost şi el vandalizat, mâzgâlit cu inscripţia „a comis genocid”. Nici Abraham Lincoln, preşedintele care a pus capăt sclaviei negrilor din Sud, motiv pentru care a şi fost împuşcat, nu a scăpat de „judecata” protestatarilor anti-rasiali. Iconicul său memorial de la Washington a fost mâzgălit cu grafitti, iar la Boston s-a cerut mutarea unei statui de mari dimensiuni în care Lincoln este reprezentat în picioare alături de un bărbat de culoare care se ridică din genunchi (evident, un simbol pentru ieşirea acestuia din sclavie) pe motiv că acesta din urmă s-ar afla într-o poziţie umilitoare. Citite într-o astfel de „cheie rasială speculativă”, o mulţime de alte statui riscă să fie distruse sau în cel mai bun caz mutate, undeva cât mai departe de ochii publicului. Mai toţi cei care se încadrează în categoria „bărbaţi albi” intră în ampla categorie de „risc istoric”. Nu a scăpat nici măcar o statuie a lui Iulius Cezar din Belgia, deşi în acest caz nu e clară motivaţia. Totuşi, nu par să fi avut până acum probleme statuile lui Marx, Lenin sau Che Guevarra, deşi şi ei au fost albi.

O mulţime de oameni sunt daţi afară pentru o vorbă, un gest sau un tweet, considerate „ofensatoare”. De pildă Grant Napear, prezentator la un post de radio, a fost dat afara pentru ceva incredibil de ofensator (!): „All Lives Matter… Every Single One!”. Într-un comunicat de presă compania care deţine postul de radio a precizat că „recentele comentarii referitoare la mişcarea Black Lives Matter nu reflectă vederile şi valorile noastre”. Într-una dintre reacţiile, majoritatea critice, un (deja) fost ascultător se întreba în ce măsură a spune că „Toate vieţile contează” este o probă de rasism. „Din câte ştiu şi vieţile celor de culoare se încadrează şi ele în această categorie.” Astfel de întâmplări ilustrează atât gradul extrem de ridicat de intoleranţă din spaţiul public, cât şi caracterul intangibil al mişcării „Black Lives Matter”, în mod asemănător cu cel de care se bucura în trecut Partidul Comunist. A constatat asta şi un canadian, Stockwell Day, de la postul de televiziune CBC News, fost ministru în cabinetul Stephen Harper, care a trebuit să-şi ceară scuze pentru că a susţinut ceva extrem de grav (!), şi anume că nu ar exista „rasism sistemic” în ţara sa. Umil, şi-a exprimat regretul: „Am realizat că cele spuse de mine în cursul unei dezbateri au fost lipsite de sensibilitate şi dureroase. Mă angajez să lupt împotriva rasismului în orice formă”, a scris el pe Twitter. Angajamentul mă duce cu gândul la o expresie de final „recomandată”, prin anii ’60 la noi, atunci când scriai un memoriu: „Luptăm pentru Pace!”.

De altfel, este remarcabilă asemănarea dintre întâmplările şi practicile din perioada comunistă şi ceea ce vedem astăzi peste Ocean şi mai nou şi în Europa. E drept încă nu se face închisoare pentru rătăciri ideologice, deşi în unele situaţii au fost declanşate anchete ale poliţiei. Nu trebuie decât să înlocuiţi cerinţa unei „origini sănătoase”, gestionată de secţia de „Cadre” a Partidului Comunist, cu aceea a „diversităţii”, indiferent de competenţă, implementată sub supravegherea unor „ofiţeri cu diversitatea”. Sau să înlocuiţi acuzele privind aprecierile „duşmănoase” la adresa „orânduirii socialiste” cu „gesturi ofensatoare” sau cu „micro-agresiuni ofensatoare”. Pentru astfel de păcate eşti astăzi dat afară din slujbă dacă nu eşti suficient de prudent să-ţi ţii gura. În perioada stalinistă acuza clasică de „deviaţionism” era des invocată în cazul epurărilor. Dar şi acum există bineînţeles o vigilentă monitorizare ideologică care urmăreşte să demaşte orice „abaterea de la linia ideologică corectă Black Lives Matter” chiar şi atunci când în discuţie sunt simpatizanţi „şovăielnici” ai cauzei. Astfel primăriţa de culoare din Atlanta, Keisha Lance Bottoms, a fost aspru criticată pentru că ar fi cerut protestatarilor să plece acasă după ce demonstraţiile deveniseră violente şi însoţite de jafuri.

Atmosfera seamănă cu cea din perioada stalinistă (nu cea din comunismul târziu, care era totuşi mai blândă, mai ales că mai nimeni nu mai credea în propaganda oficială). În aceste condiţii libertatea de expresie şi dreptul la opinie devin o glumă. E adevărat, cenzura nu mai este impusă de către un departament specializat sau de structuri din cadrul Partidului Comunist, ci din interior, de grupări stângiste radicale din redacţii sau din universităţi, sau din exterior, prin presiunea exercitată pe reţelele sociale sau prin alte canale media. Însă, pe fond, rezultatul este acelaşi. De pildă, redactorul şef al cotidianului Philadelphia Inquirer, Stan Wischnowski, şi-a anunţat demisia pe 6 iunie, după o carieră de 20 de ani, după ce 40 de membri din redacţie au protestat împotriva unui titlu care a fost considerat ofensator pentru mişcarea „Black Lives Matter”. Titlul în cauză sugera că şi clădirile contează („Buildings Matter, Too”) şi făcea trimitere la distrugerile cauzate de jafurile şi revoltele din Philadelphia

La fel, un profesor de economie de la Universitatea din Chicago, Harald Uhlig, a avut proasta inspiraţie să nu fie de acord cu de-bugetarea poliţiei, aşa cum solicită gardienii purităţii morale de la Black Lives Matter. „Păcat, dar Black Lives Matter s-a auto-torpilat prin sprijinul său total pentru debugetarea poliţiei, #defundthepolice”, a scris el pe Twitter, pe 8 iunie. Acum este ameninţat cu concedierea. Între cei care cer asta se află un număr de universitari şi economişti proeminenţi, inclusiv Paul Krugman (Premiul Nobel pentru Economie, colaborator permanent la The New York Times). „Iată, un alt om alb privilegiat care, evident, nu-şi poate controla nevoia de a minimaliza preocupările celor mai puţin norocoşi”, l-a înfierat Krugman pe Uhlig.

O observaţie tulburătoare este uşurinţa cu care cedează mulţi dintre cei atacaţi şi înfieraţi. Oamenii îşi cer scuze, îşi pun cenuşă în cap, se umilesc. La fel ca în China, când dizidenţii sunt forţaţi să-şi mărturisesc „păcatele” la televizor. În America o fac pe Twitter. Ceea ce demonstrează că drumul de la democraţie şi libertatea de expresie către o dictatură de tip bolşevic nu e chiar atât de dificil, pe cât se putea crede. Dacă ai la dispozitie un activ determinat şi armele potrivite (universităţile – pentru „instruire revoluţionară”, mass media – pentru propagandă plus un corp politic radicalizat şi agresiv poţi să intimidezi majoritatea populaţiei.

notă: text pubicat în premieră în Ziarul de Iași

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article D.P. Aligica: Propunere inaintata ICUB, "institutul de studii avansate" al Universitatii Bucuresti
Previous article M. Cincea. Cătălin Avramescu: „Stânga ultra-radicală este angajată într-o rescriere tendenţioasă şi neprofesionistă a istoriei”
[ Cristian Pătrășconiu ]

[ Cristian Pătrășconiu ]

Related Posts

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată
April 19th, 2021

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Destinul educației umaniste în Universitatea americană
April 18th, 2021

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.