• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Alexandru Lăzescu. Zidul Berlinului – după 30 de ani
Alexandru Lăzescu. Zidul Berlinului – după 30 de ani
Home
Opinii

Alexandru Lăzescu. Zidul Berlinului – după 30 de ani

November 11th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În 9 noiembrie, s-au împlinit 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, eveniment care marchează simbolic sfîrsitul comunismului în Europa de Est.

Cu acest prilej Heiko Maas, ministrul de externe german, a postat un articol comemorativ pe website-ul ministerului. În care a reușit performanța remarcabilă de a nu pomeni niciodată numele Statelor Unite desi a mentionat meritele lui Gorbaciov. Nici măcar o singură mențiune despre celebrul “Mr Gorbaciov tear down this Wall” al lui Ronald Reagan sau despre cuvântarea lui JFKennedy din Berlinul de Vest care atunci era blocat de sovietici si nu ar fi reusit să traverseze criza fără marea operatiune aeriană de aprovizionare desfasurata de americani. În opinia sa comunismul a căzut exclusiv prin eforturile europenilor (demonstratiile de la Gdansk, Charta 77 din Cehoslovacia, revolta de la Timisoara, etc) iar reunificarea germană a fost un “cadou al Europei pentru Germania”. Ceea ce nu e chiar surprinzător pentru că social-democrații d-lui Maas (aflati în coaliția de guvernare cu CDU dnei Merkel) au susținut adesea câ ceea ce a dus la căderea comunismului a fost Ost Politik-ul lui Willy Brand.

Însă este o gravă distorsiune istorică. După cum se vede si astăzi în Venezuela, după cum s-a văzut si în trecut în Ungaria (1956) si Cehoslovacia (1968) poporul singur, chiar si atunci cînd se implică si puterea politică, ca în 1956 sau 1968, nu poate face mare lucru, chiar daca demonstrațiile au avut si ele rolul lor. Distorsiunea este si mai gravă atunci cînd e vorba de reunificarea germană. Se stie fără dubiu că dna Thatcher se opunea, si Mitterand era reticent, asa că fără sprijinul presedintelui George Bush reunificarea nu ar fi avut loc.

(fragment din Zidul Berlinului la Memorialul Revoluției din Timișoara)

Este important de spus că în 2019 se împlinesc 70 de ani de la crearea NATO iar în decembrie va avea loc la Londra un Summit care va marca aniversarea. Acest mesaj de la Berlin corelat cu cel transmis de Macron în interviul din “The Economist” (în care spunea că NATO se află în moarte cerebrală) par să sugereze o dorință tot mai pronunțată de a renunța la Statele Unite drept principal garant al securității în Europa, eventual în cadrul unui nou aranjament cu Rusia (asa cum lasă să se înțeleagă Macron). Să fie oare o încercare de a-l provoca pe Trump în cadrul reuniunii de la Londra si de a da argumente curentelor din America care cer o retragere militară a Statelor Unite de pe continent? E poate riscant să mergem atît de departe, la urma urmei dna Merkel a rejectat imediat punctul de vedere exprimat de Macron. Dar tendința si dorința sunt clare. E posibil ca la Paris si la Berlin să existe frustrari datorită faptului că prezența americană le limitează capacitatea de a controla mai ferm celelalte state de pe continent (precum Polonia, de pildă). O retragere a Americii ar eroda substantial această opoziție. Sigur că nici măcar Franța si Germania nu sunt pe aceeasi lungime de undă, fiecare are agenda sa proprie, dincolo de vorbele frumoase despre multilateralism si cooperare. Ceea ce face cu atît mai riscantă o astfel de abordare.

Într-un articol din “National Review” în care analizează postarea lui Heiko Maas, Jakub Gyergel, un fost oficial în Departamentul de Stat, consideră că ne aflăm în fața unui trend periculos care riscă să fractureze aproape definitiv relația transatlantică.

“Because Maas sees “Europe” as some sort of autonomous actor that brought down walls and borders, the policy prescription — and this is the second worrisome argument — is “more Europe.” It’s unclear what “more Europe” means here, except that those who advocate “less Europe” should be shunned and defeated. The institutional architecture of “more Europe” is not discussed, but it is clear that “more Europe” means “no United States.”

“Germany is perhaps the most unilateral power of Europe, erecting a rhetorical façade of multilateralism over its own policies. In fact, the louder the cries for multilateralism, the more unilateral the policies. If Heiko Maas’s vision is reflective of widely held convictions in Europe, and Germany in particular, we should redouble our efforts to overcome the historical ignorance at its basis — but if this fails, we ought to be prepared for a deep crisis in the transatlantic relationship”.

Ne asteaptă cu siguranță vremuri complicate. Dar despre astfel de provocări nu s-a discutat deloc în campania prezidențială si aproape sigur nu se va discuta nici în a doua ei parte, care începe mîine.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Teodor Baconschi. Să nu dăm vina pe ”poporul nostru”!
Previous article Sebastian Lăzăroiu. ”Vio” și turul al doilea
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

10 august 2018: capăt de drum
March 3rd, 2021

10 august 2018: capăt de drum

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze
March 1st, 2021

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români
March 1st, 2021

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze Filozofie

Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze

Mar 5th, 2021
Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken Filozofie

Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken

Mar 5th, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.