• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Echipa tehnică
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Echipa tehnică
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Christina Zarifopol -Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: “Strada Palade 23”
Christina Zarifopol -Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: “Strada Palade 23”
Home
Recomandari Marginalia

Christina Zarifopol -Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: “Strada Palade 23”

September 26th, 2018 [ Christina Zarifopol-Illias ] [ Christina Zarifopol-Illias ] Cultura, Recomandari Marginalia comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn Pinterest

Cateva fragmente dintr-un dialog aparut in volumul Alte povesti cu Domni si Doamne din Bucuresti, al treilea din seria despre Bucuresti publicata de doamna Victoria Dragu-Dimitriu. “Cu Christina Zarifopol -Illias în Strada Palade 23”.

(…) – Doamnă Christina Zarifopol-Illias, sunteţi la Bucureşti pentru un eveniment extraordinar: aţi scos din adâncul timpului şi aţi dăruit culturii române corespondenţa inedită Mihai Eminescu – Veronica Micle, câteva zeci de scrisori aflate în arhiva familiei Graziella şi Vasile Grigorcea. O poveste lungă, dar azi, pentru noi, numai un punct de pornire, pentru că, citindu-vă prefaţa, am descoperit o adresă bucureşteană, Strada Palade 23, o adresă devenită dintr-o dată extrem de importantă pentru oraş. Aşa încât aş dori să plecăm de aici, pentru că de aici au pornit foarte multe, însăşi viaţa dumneavoastră, profesor universitar de limbi clasice, care predă latina şi româna în Statele Unite. Şi dacă ar fi fost numai atât! Dar este o adresă foarte importantă şi pentru că aici, de fapt, s-a născut şansa ca această comoară ascunsă parcă pentru vecie, în nişte arhive de familie, într-un safe de bancă, să fie dăruită culturii române şi poporului român, şi pentru că tot aici s-au întreţesut multe drumuri ale unor personalităţi culturale româneşti importante. Pentru fiecare dintre ele, povestea casei merită să fie consemnată. Aşadar, ce înseamnă pentru dumneavoastră Strada Palade, numărul 23? 

– Inima mea bate şi astăzi în Strada Palade, numărul 23. Acolo am văzut lumina zilei, acolo am trăit până când am plecat din ţară, acolo s-au încrucişat, aşa cum bine aţi spus, multe destine… membri de familie, prieteni, cunoştinţe, o lume azi dispărută şi care mai trăieşte doar în amintirile celor aşa de puţini care am mai rămas. Printre aceia se numără câţiva care au avut într-adevăr contribuţii de seamă în cultura română, în învăţământ, în diplomaţie. Alţii sunt mai puţin cunoscuţi sau chiar deloc, dar unele dintre aceste destine împletite în casa din Palade au dus, în felul misterios, imprevizibil şi complicat în care se desfăşoară destinele omeneşti, la momentul acesta în care am reuşit să pun la dispoziţia publicului românesc corespondenţa până acum necunoscută dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle, un document de o inestimabilă valoare literară şi umană.

Aşa cum aţi citit şi în prefaţa volumului de corespondenţă, soarta scrisorilor s-a decis într-o dimineaţă senină din toamna anului 1937, când mama mea, Maria Economu, la vremea aceea o tânără profesoară de limbi clasice, a venit în casa din Palade a Adelei Nanu- Ursianu pentru o întrevedere cu ambasadorul Vasile Grigorcea şi soţia sa, Graziella Nanu-Grigorcea, nepoată de frate a Adelei Nanu-Ursianu, care căutau o profesoară particulară pentru fiica lor, Anna Maria Grigorcea. Ei se pregăteau să plece la Londra, unde domnul Grigorcea tocmai fusese numit ambasador, şi aveau nevoie de cineva care să se ocupe de educaţia fiicei lor.

Mama mea era atunci profesoară de limbi clasice la Institutul Pompilian. Tot acolo era profesoară de pian şi Sofia Culianu, fiica lui Neculai (Papa) Culianu şi vară primară cu Adela Nanu-Ursianu. Ea o cunoştea pe mama şi o aprecia mult. Aşa se face că, în momentul  în care a aflat că rudele ei, familia Grigorcea, căutau o profesoară particulară, a recomandat-o călduros pe mama. Întrevederea s-a desfăşurat cum nu se poate mai bine şi mamei i s-a oferit postul de profesoară particulară a fiicei ambasadorului Grigorcea. În acel moment, destinul mamei mele a luat o cu totul altă direcţie, iar viaţa ei şi a familiei Grigorcea aveau să fie legate pentru totdeauna. Familia Grigorcea a plecat în străinătate, întâi în post la Londra, apoi la Roma, iar după război nu s-a mai întors niciodată în România. Mama mea s-a întors în 1942, într-o vizită, dar nu a mai plecat, pentru că tot în această casă din Palade, unde se întruneau adesea membri ai familiilor înrudite Culianu, Nanu şi Zarifopol, mama l-a întâlnit pe tatăl meu, Dinu Zarifopol, pe care poate că publicul românesc îl cunoaşte ca scriitor, autor al unui adevărat roman de sertar, o tetralogie care se numeşte Naufragiul, publicată în anii ′90.

– Am citit această tetralogie, o saga puternic susţinută, emoţionantă şi convingătoare, şi cred că acest roman de sertar, apărut în contratimp prin vitregia sorţii, îşi va impune treptat locul. Chiar zilele acestea am întâlnit, într-un mic studiu despre dragostea în literatura română, o referire la eroii cărţii lui Dinu Zarifopol. Dar să revenim în Palade 23…

– Acolo în casă s-au căsătorit părinţii mei, acolo au locuit, acolo m-am născut eu, apoi sora mea, Ilinca Zarifopol-Johnston, acolo am trăit până când am plecat, pe rând, cu toţii. Sora mea, mama şi cu mine am plecat în America, iar tata s-a mutat pe Strada Dionisie Lupu. Aşa că, acum, în casa din Palade nu mai locuieşte nimeni din familie. Aş vrea să adaug că, pe lângă cei la care vă referiţi în întrebarea dumnevoastră, dar pe care eu, din păcare, nu i-am mai apucat în viaţă, decât cu unele mici excepţii, au fost şi mulţi oameni care au locuit de-a lungul timpului în casa din Palade şi pe care i-am cunoscut bine, personaje extrem de interesante, unele de-a dreptul fascinante, despre care s-ar putea scrie un roman.

 – Poate cândva o să-l scrieţi.

– Nu, nu, intenţiile mele sunt mult mai modeste. Ceea ce aş dori foarte mult este să aştern  cândva pe hârtie cât mai multe dintre amintirile mele despre viaţa noastră în casa din Palade şi despre oamenii pe care i-am cunoscut acolo, pentru că nu vreau să se piardă totul în uitare. Dar pentru un astfel de proiect aş avea nevoie de lungi perioade de linişte, un privilegiu de care nu mă bucur acum.

– Vă doresc să găsiţi acest timp. În prefaţă, aţi izbutit să concentraţi pe o foarte mică suprafaţă de hârtie enorm de multe destine şi referiri la foarte multe momente. Să începem cu trecutul strict, să fixăm, pentru cei care ne citesc, adresa: Strada Palade, astăzi Bulevardul Dacia, o vreme, după 1944 şi până în 1989, Strada Taras Sevcenco. Numărul 23 de atunci a devenit astăzi numărul 119, iar puţin mai sus este o placă comemorativă pe un mic bloc cubist, aflat la numărul 141, unde a locuit Mircea Eliade în tinereţe. Între aceste două adrese există nişte legături: Ioan Petru Culianu, unul din cei mai importanţi elevi ai lui Eliade, a fost în casa dumneavoastră, sigur, mult după ce Eliade părăsise ţara. Aşadar, în epoci diferite, au stat amândoi pe această stradă, în case foarte apropiate.

– Ioan Petru Culianu (Néné, pentru familie şi prieteni), venea în vizită de la Iaşi, împreună cu sora lui mai mare, Tereza (Tess) Culianu-Petrescu, la sora mamei lor, Mărioara Arghir, care locuia în casa din Palade de prin anii 1945-1946, când se mutase la Bucureşti cu soţul ei,  inginer de mine, după ce acesta din urmă se retrăsese la pensie. Mărioara şi Constantin Arghir au trăit în casa din Palade până la sfârşitul vieţii. Tess şi Néné veneau din când în când la Bucureşti, iar vizitele lor erau, atât pentru mine, cât şi pentru sora mea mai mică, Ilinca, un prilej de mare bucurie, căci ţineam foarte mult unii la alţii. Aici este necesară o precizare: suntem rude pe partea familiei Culianu. Străbunicul lor pe linie paternă, Neculai (Papa) Culianu şi străbunica mea, pe linie paternă, Elena Culianu-Zarifopol, erau fraţi.  Dar nu numai mătuşa copiilor Culianu locuia în Palade, ci şi unchiul lor, Henri Culianu, frate cu Serge Culianu, tatăl lor, care a stat şi el în Palade o scurtă vreme, cred că prin anii 1945-46.

(…)

Aceste scrisori s-au transmis din mamă în fiică, iar când doamna Graziella Grigorcea s-a prăpădit, în 1955, la Roma, ele au trecut în mâinile fiicei sale, Anna Maria Grigorcea-Messeri, sub acelaşi legământ, şi anume că aceste scrisori trebuiau să rămână în continuare în familie. Deci nu a fost deloc uşor ca Anna Maria Grigorcea să fie convinsă să ofere aceste scrisori publicului românesc, pentru că era prinsă ca într-un cleşte între promisiunea făcută unui părinte pe patul de moarte şi realizarea faptului că aceste scrisori erau extraordinar de importante pentru cultura română.

– Şi mama dumneavoastră a convins-o. Altfel, scrisorile s-ar fi pierdut pur şi simplu, ar fi aşteptat într-un safe, până când cine ştie ce urmaş, total necunoscător al limbii şi culturii româneşti, poate că le-ar fi distrus, ca să scape de nişte hârtii vechi. 

– Da, de aceea trebuiau nepărat recuperate, până nu era prea târziu.

(…)

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn Pinterest
Next article Victoria Dragu-Dimitriu: “Cu Christina Zarifopol -Illias în Strada Palade 23”
Previous article Andrei Vieru: Drepturile omului și dreptul la interpretare
[ Christina Zarifopol-Illias ]

[ Christina Zarifopol-Illias ]

Related Posts

Insula morților de Rahmaninov inspirată de tablourile lui Böcklin
February 17th, 2019

Insula morților de Rahmaninov inspirată de tablourile lui Böcklin

Justina Irimia. Havel și Vaněk
February 11th, 2019

Justina Irimia. Havel și Vaněk

Adrian Papahagi: Povara libertății
February 11th, 2019

Adrian Papahagi: Povara libertății

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Tudorel Urian. Nebunia PSD-ALDE Opinii

Tudorel Urian. Nebunia PSD-ALDE

Feb 22nd, 2019
Ciprian Apetrei. Primavara placuta, doamnelor si domnilor! ALTFEL

Ciprian Apetrei. Primavara placuta, doamnelor si domnilor!

Feb 21st, 2019
Newsweek. Ramona Ursu. Mafioții au trecut de linia roșie. Ce facem, domnilor magistrați? Opinii

Newsweek. Ramona Ursu. Mafioții au trecut de linia roșie. Ce facem, domnilor magistrați?

Feb 21st, 2019
Adrian Niță. Despre frică și curaj în România anilor 2019-2020 Opinii

Adrian Niță. Despre frică și curaj în România anilor 2019-2020

Feb 21st, 2019
Martin S. Martin. Când statele dau în judecată președintele uniunii Opinii

Martin S. Martin. Când statele dau în judecată președintele uniunii

Feb 20th, 2019
Vladimir Tismaneanu. Pacatul originar Politică

Vladimir Tismaneanu. Pacatul originar

Feb 20th, 2019
Bogdan Călinescu. Vestele galbene din Franta sunt din ce in ce mai rosii ! Opinii

Bogdan Călinescu. Vestele galbene din Franta sunt din ce in ce mai rosii !

Feb 20th, 2019
Interesant, reconfortant, inteligent: Doua expozitii temporare la Muzeul National de Arta din Bucuresti Artă

Interesant, reconfortant, inteligent: Doua expozitii temporare la Muzeul National de Arta din Bucuresti

Feb 20th, 2019
Adrian Papahagi. Să se calculeze Opinii

Adrian Papahagi. Să se calculeze

Feb 20th, 2019
Melania Cincea. Cine îi trage cheiţa lui Sebastian Ghiţă? Opinii

Melania Cincea. Cine îi trage cheiţa lui Sebastian Ghiţă?

Feb 20th, 2019
Regimul Dragnea sau cum se distruge un stat de drept Politică

Regimul Dragnea sau cum se distruge un stat de drept

Feb 20th, 2019
Justina Irimia. O oglindă greu de sfărâmat ALTFEL

Justina Irimia. O oglindă greu de sfărâmat

Feb 19th, 2019
Melania Cincea. Interviu Maia Sandu: „Situația în Republica Moldova este din ce în ce mai gravă” Politică

Melania Cincea. Interviu Maia Sandu: „Situația în Republica Moldova este din ce în ce mai gravă”

Feb 19th, 2019
Robert G. Ciobanu: Când se va scrie istoria politică a zilelor noastre, vina va fi împărțită între hoți și proști Politică

Robert G. Ciobanu: Când se va scrie istoria politică a zilelor noastre, vina va fi împărțită între hoți și proști

Feb 19th, 2019
Alexandru Călinescu. Mârlani, escroci, impostori, ticăloşi Opinii

Alexandru Călinescu. Mârlani, escroci, impostori, ticăloşi

Feb 19th, 2019
Victor Ciorbea și Răcnetul Carpaților Opinii

Victor Ciorbea și Răcnetul Carpaților

Feb 18th, 2019
Daniel Uncu. Despre DNA - Două realități Opinii

Daniel Uncu. Despre DNA - Două realități

Feb 18th, 2019
Newsweek. Răzvan Chiruță. Vitamina D, cu d de la dictatură Opinii

Newsweek. Răzvan Chiruță. Vitamina D, cu d de la dictatură

Feb 18th, 2019
Cătălin Augustin Stoica: România continuă. Schimbare și adaptare în comunism și postcomunism (fragment) ALTFEL

Cătălin Augustin Stoica: România continuă. Schimbare și adaptare în comunism și postcomunism (fragment)

Feb 18th, 2019
Mircea Mihăieș. Întreit avertisment Opinii

Mircea Mihăieș. Întreit avertisment

Feb 18th, 2019
Insula morților de Rahmaninov inspirată de tablourile lui Böcklin Artă

Insula morților de Rahmaninov inspirată de tablourile lui Böcklin

Feb 17th, 2019
Adrian Papahagi. În lumea lor strâmbă Opinii

Adrian Papahagi. În lumea lor strâmbă

Feb 16th, 2019
Virgil Iordache. Mafia filorusă românească supune Uniunea Europeană unui test de stres Opinii

Virgil Iordache. Mafia filorusă românească supune Uniunea Europeană unui test de stres

Feb 16th, 2019
Martin S. Martin: Un compromis care a adus victoria la limită a ambelor tabere politice este urmat de o nouă furtună: starea de urgență națională Opinii

Martin S. Martin: Un compromis care a adus victoria la limită a ambelor tabere politice este urmat de o nouă furtună: starea de urgență națională

Feb 16th, 2019
Tudorel Urian O ticăloșie românească Opinii

Tudorel Urian O ticăloșie românească

Feb 15th, 2019
Uncategorized

Fun Facts About Airconditioning

Feb 14th, 2019
Imaginația inimii. Eseu despre îndrăgostire ALTFEL

Imaginația inimii. Eseu despre îndrăgostire

Feb 14th, 2019
Melania Cincea. Securitatea naţională, jucată de Liviu Dragnea la ruletă (rusească) Opinii

Melania Cincea. Securitatea naţională, jucată de Liviu Dragnea la ruletă (rusească)

Feb 13th, 2019
Bogdan Calinescu: Parinte 1 si Parinte 2 Focus

Bogdan Calinescu: Parinte 1 si Parinte 2

Feb 13th, 2019
Adrian Niță. Iohannis, Olguța și nevoia de responsabilitate Opinii

Adrian Niță. Iohannis, Olguța și nevoia de responsabilitate

Feb 11th, 2019
Cristian Pătrășconiu. Klaus Iohannis, în mantaua lui Ronald Reagan ALTFEL

Cristian Pătrășconiu. Klaus Iohannis, în mantaua lui Ronald Reagan

Feb 11th, 2019
Justina Irimia. Havel și Vaněk Cultura

Justina Irimia. Havel și Vaněk

Feb 11th, 2019
Ioan T. Morar. Elogiul Zidului Opinii

Ioan T. Morar. Elogiul Zidului

Feb 11th, 2019
Adrian Papahagi: Povara libertății Cultura

Adrian Papahagi: Povara libertății

Feb 11th, 2019
Robert G. Ciobanu: Istoria ca știință a naturii umane servește exercițiului de gândire politică Filozofie politică

Robert G. Ciobanu: Istoria ca știință a naturii umane servește exercițiului de gândire politică

Feb 10th, 2019
Kakaia PSD? Opinii

Kakaia PSD?

Feb 10th, 2019
Melania Cincea. Interviu Vasile Popovici: „Timișoara Capitală Culturală Europeană e un proiect mort, în formula lui actuală” Opinii

Melania Cincea. Interviu Vasile Popovici: „Timișoara Capitală Culturală Europeană e un proiect mort, în formula lui actuală”

Feb 9th, 2019
Adrian Papahagi. Dreapta, libertatea, demnitatea Opinii

Adrian Papahagi. Dreapta, libertatea, demnitatea

Feb 9th, 2019
Virgil Iordache. Despre “knowledge based society” ALTFEL

Virgil Iordache. Despre “knowledge based society”

Feb 9th, 2019
Mircea Cărtărescu - interviu în Newsweek Opinii

Mircea Cărtărescu - interviu în Newsweek

Feb 9th, 2019
(video) Thierry Wolton la UVT - TV ALTFEL

(video) Thierry Wolton la UVT - TV

Feb 9th, 2019
Adrian Papahagi. Bucurați-vă și nu vă temeți! ALTFEL

Adrian Papahagi. Bucurați-vă și nu vă temeți!

Feb 8th, 2019
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.