din munca stahanovistă s-a ridicat puterea
minciuna că prin cărți sunt legi interzise
le-au ars precum vracii, semn unic de purtare
șoimii de mici să-i dea ascultare
țăranii, săracii, rămas-au fără sens,
pământ și-animale, făr’ de-ogor imens
cu sila au mers spre cooperare
partid sătul să țină-n a lui torționare
pe șapte saci munceau și din disperare
un sac în plus mai luau la numărătoare
fericiți mergeau cu furtu-n crezare
c-au păcălit tovarășu’ cu trei pâini amare
Pitești, Aiud și Gherla, ascunsă-i Siberia
de scînteia-aprinsă din focul comunist
răstignind pe mese, urmașii lui Beria
pe Dumnezeu să-l scoată reeducat clasist
c-un decret partidul a scos la-naintare
armată de viitor în păgâne credințe
urmași din ’68 vezi astăzi pe stradă
cu ciocan și seceră și nostalgie-n gând
o lume paralelă la lumina candelei
duceau în taină tineri sătui de tăcere
portretul lor din clasă visau să-l facă țăndări
la radio s-audă tare revolta din caiere
și-a fost o iarnă rece și caldă s-a făcut
din foc de arme negru și c-un partid mut
strigau pe străzi bezmetici: avem libertate!
un dictator în minus și viitor mai departe
și-am apărut noi în plin front național
creștin democrație, social democrație
părinți bulversați de blugi și de banal
de bani făcuți ușor și-un Dallas de hârtie
și-au zis atunci mulți: era mai bine pe vremuri!
și-așa a rămas și până-n prezenturi
o lume-n letargie, dispreț și urât
stane de piatră rece și cruci de mormânt
cu-ntuneric în suflet doar o lumină se vede
o mână de oameni c-un zeu salvator
chip mesianic ia Statul când crize și fantasme
lovesc iată-n omul cel necuvântător
căci statul mai bine face și le gândește toate
educă mai bine, construiește mai bine
și-i solidar cu omul atunci când nu muncește
și-acela ce trudește, s-o facă benevol
și nimic nu mă înfioară mai mult decât gândul
că-n tenebre istoria multiple-nțelesuri
preaface, iar, orbiți fiind, ne plângem viitorul
cu rușinea-n suflet de chipu-n oglindă
(Sursa ilustrației: https://cluj.com/articole/perioada-comunista/)