• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Andrei Vieru: Logica pretextelor și miticismul politic din Regat și Ardeal, în anul centenarului
Andrei Vieru: Logica pretextelor și miticismul politic din Regat și Ardeal, în anul centenarului
Home
Societate

Andrei Vieru: Logica pretextelor și miticismul politic din Regat și Ardeal, în anul centenarului

October 30th, 2018 [ Andrei Vieru ] [ Andrei Vieru ] Debate, Opinii, Politică, Societate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Prietenului meu Valeriu Stoica

Logica pretextelor este exact aceeași atât în așa-numitele societăți deschise, cât și în așa-numitele societăți închise, adică atât în “democrație”, cât și în dictatură.

Anul trecut la Paris s-a iscat un scandal legat de faptul că femeile dintr-o anumită zonă a orașului nu mai puteau ieși din casă fără să se teamă că vor fi pipăite, scuipate, înjurate, agresate fizic. Primarul, d-na Anne Hidalgo, declara atunci că era de cîteva săptămâni la curent cu “situația” și că aceasta e “în studiu”. Între timp, însă, voci feministe apucaseră să declare că nu putem tolera atitudinile “rasiste” față de bărbații “multiculti” din zonă sub pretextul ocrotirii femeilor. 

Pretext? Interesant cuvînt… De ce nu invers? De ce n-a spus nimeni că nu se va tolera, sub pretextul antirasismului, conduita misogină a bărbaților “multiculti”? Păi nu e clar? DE FRICĂ. De cum auziți cuvîntul pretext, fiți circumspecți. Căci, iată, schema e binecunoscută:

La Congresul al XII-lea al PCR s-a spus “nu vom tolera niciun atac împotriva tovarășului Nicolae Ceaușescu sub pretextul libertății de opinie!” De ce după cuvântarea lui Constantin Pârvulescu n-a declarat nimeni că “nu se va tolera nicio îngrădire a libertății de opinie sub pretextul apărării unității din jurul lui Ceaușescu”? Nu e clar? Tot DE FRICĂ. Vreo asemănare cu situația de acum de la Paris? Noooo, niciuna. Acum e democrație și liberalism.

Așadar, în cartierul Pajol La Chapelle, ce anume e folosit ca pretext și în ce scopuri? E feminismul folosit în scopuri rasiste sau e, dimpotrivă, anti-rasismul instrumentalizat în scopul acceptării unui sexism compatibil cu corectitudinea politică? (Sexism corect politic? Da. Ați citit bine. Măsura tuturor lucrurilor e în cazul de față justiția. Dreptul penal e mult mai indulgent cu sexismul decât cu rasismul, chiar și când acesta din urmă ia forma imaginară a “islamofobiei”.)

Într-un sens, cele două tipuri de instrumentalizări la care mă refer aici sunt opuse, în alt sens, nu. 

Pentru a rezuma: aceste două prescripții-instrumentalizări  nu sunt contradictorii, ci, cum se spune în logică, contrare — adică nu pot fi satisfăcute sau executate în același timp, dar se poate foarte bine să nu fie satisfăcută niciuna.

Iată aici, formulate după tipicul exemplelor de mai sus, cele patru tipuri de “prescripție-pretext” dispuse sub formă de pătrate ale lui Aristotel:

Nu se va tolera nicio critică la adresa tovarășului Ceaușescu sub pretextul libertății de opinie Nu se va tolera nicio restrângere a libertății de opinie sub pretextul unității în jurul tovarășului Ceaușescu
Se vor tolera restrângeri ale libertății de opinie sub pretextul unității în jurul tovarășului Ceaușescu Se vor tolera critici la adresa tovarășului Ceaușescu sub pretextul libertății de opinie

Al doilea exemplu de pătrat arată astfel:

Nu se vor tolera atitudini “rasiste” față de bărbații “multiculti” sub pretextul apărării drepturilor femeii Nu se vor tolera atitudini  misogine ale bărbaților “multiculti” sub pretextul “antirasismului”
Se vor tolera atitudinile  misogine ale bărbaților “multiculti” sub pretextul “antirasismului” Se vor tolera atitudini “rasiste” față de bărbații multiculti sub pretextul apărării drepturilor femeii

E clar că relațiile logice din pătratele de mai sus coincid cu relațiile logice clasice din pătratul lui Aristotel:

1). Găsim în fiecare dintre ele câte două perechi de prescripții contradictorii, dispuse, fiecare, pe cele două diagonale ale fiecărui pătrat. Două prescripții ale unei astfel de perechi nu pot fi satisfăcute în același timp, dar din punct de vedere logic una (și numai una) va fi în mod necesar satisfăcută.

2) Fiecare dintre cele două prescripții de pe latura de sus a oricăruia dintre pătrate o implică pe cea care se găsește strict dedesubtul ei (acest lucru devine clar dacă ne gândim că, prin definiție, nu se tolerează niciodată, dar că, tot prin definiție, se tolerează uneori).

3) Cele două prescripții plasate pe latura superioară a fiecăruia dintre pătrate sunt incompatibile, dar negațiile lor nu sunt. Le putem deci numi contrarii, așa cum procedăm când descriem relațiile logice din pătratul lui Aristotel.

4) Cele două prescripții plasate pe latura de jos a pătratului sunt compatibile, dar negațiile lor nu sunt. Ca într-un pătrat al lui Aristotel, le putem deci numi  subcontrarii.

Problema arbitrajului ideologic dintre anti-rasism și anti-sexism — între ceea ce se tolerează și ceea ce nu se tolerează — apare, așa cum vom vedea într-o postare ulterioară, în exact același cadru logic ca și chestiunea arbitrajului între înclinațiile totalitare și preferințele pentru anomie.

Să luăm acum exemplul argumentelor și pseudo-argumentelor care s-au folosit în cadrul campaniei premergătoare referendumului privitor la explicitarea art. 48 din Constituția României. Să luăm adică, drept exemplu, pretextele de care s-au folosit formatorii de opinie. Pentru simplitate, vom trata problema binar:

Așadar, în principal, unii au spus că nu vor da apă la moară PSD-ului și lui Dragnea sub pretextul că ar fi nevoie de o explicitare a art. 48. Alții au spus, dimpotrivă, că nu vor renunța la explicitarea definiției căsătoriei sub pretextul că PSD-ul și Dragnea ar putea trage foloase de pe urma acestei clarificări. 

Vom face abstracție aici de faptul că aceste foloase sunt cât se poate de incerte în practică și de ipotetice în teorie. Nu ne vom opri nici la considerații asupra contextului (în care guvernul pesedist al României a votat cu consecvență la Bruxelles întreaga agendă LGBT). Chiar dacă teza foloaselor pe care Dragnea și PSD-ul le-ar fi tras de pe urma validării referndumului e probabil falsă, o vom trata aici ca adevărată cu titlu de ipoteză.

Să trecem deci la compararea directă a celor două prescripții-pretext: 

  1. Nu vom da apă la moară PSD-ului și lui Dragnea sub pretextul că ar fi nevoie de o explicitare a art. 48. 
  2. Nu vom renunța la explicitarea definiției căsătoriei sub pretextul că am aduce astfel apă la moara PSD-ul și a lui Dragnea. 

În măsura în care am acceptat (repet, fie și cu titlu de ipoteză) că ambele prescripții-pretexte au logica lor, eu nu le-aș compara sub aspectul validității, ci prin prisma altui criteriu — și aici recunosc că părăsesc terenul logicii pentru a intra pe acela al politicii propriu-zise (cu grija, totuși, să nu cad în sofisme care ar contraveni principiilor logicii). 

Opoziția sau contradicția fundamentală din sfera politicii nu e alta decât cea din sfera individuală: orice om și orice dihanie politică (instituție, ideologie, stat, gloată, etc.) încearcă, așa cum se pricepe, să-și împace interesele pe termen scurt cu cele pe termen lung. Unii fac abstracție de intereselor pe termen scurt; alții, de cele pe termen lung. Alții arbitrează, după caz, în favoarea unora sau a altora. Alții încearcă — dacă și atunci când se poate — să le aducă la un numitor comun.

Cert e că problema foloaselor (reale sau imaginare) pe care le poate trage Dragnea sau PSD dintr-un referendum — ca de altfel din orice altă manevră politică — e o problemă pe termen scurt. La fel de cert e că definiția căsătoriei și explicitarea ei reprezintă un interes al societății pe termen lung. Formatorii noștri de opinie au trimis interesul pe termen lung la plimbare și s-au focalizat exclusiv pe un interes absolut pasager.

Asta numesc eu miticism politic: sacrificarea intereselor politice pe termen lung în numele unor interese (ipotetice, o reamintesc) pe termen scurt. Dar intelectualul român, cu rarisime excepții, n-a procedat niciodată altfel. Iar politica românească n-a fost niciodată altfel decât după chipul și asemănarea lui. Vrabia din mână, cioara de pe gard sau invers?

Chiar asta este de altfel și problema eficienței politice a referendumurilor organizate în țări (presupuse) democratice, în care culoarea politică a guvernelor e decisă prin votul cetățenilor. Cetățeanul e mereu pus în fața dilemei: “răspund la întrebarea de pe buletinul de vot sau îi dau peste nas cârmuitorului care a pus-o?” 

Proverbul chinez spune că, atunci când degetul arată înspre lună, idiotul se uită la deget. Nu-mi face prea mare plăcere nici să citez proverbe, nici să vorbesc despre idioți, chiar dacă în zicala pomenită luna simbolizează interesul pe termen lung, iar degetul îl simbolizează pe cel pe termen scurt. Prefer să mă limitez la a spune că obiceiul de a da peste nas cârmuitorului când acesta organizează un referendum este un reflex politic infantil, tocmai fiindcă mizează aproape întotdeauna pe interesul imediat. Se consideră îndeobște că îi cad pradă, de pildă, francezii. Elvețienii, însă, nu-i cad victimă. Poate nu e întâmplător faptul că Elveția a rămas una dintre puținele entități politice care încă mai funcționează azi ca democrație și nu ca simulacru.

 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Melania Cincea. Lungul drum până la normalitate
Previous article Martin S. Martin. Cele două valuri
[ Andrei Vieru ]

[ Andrei Vieru ]

Related Posts

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze
March 1st, 2021

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români
March 1st, 2021

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă
March 1st, 2021

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.