• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Anularea lui Beethoven, cea mai recentă lovitură a mișcării woke pentru lumea muzicii clasice
Anularea lui Beethoven, cea mai recentă lovitură a mișcării woke pentru lumea muzicii clasice
Home
Cultura

Anularea lui Beethoven, cea mai recentă lovitură a mișcării woke pentru lumea muzicii clasice

September 20th, 2020 Elena Cristina Enoiu Elena Cristina Enoiu Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol de Jonathan S Tobin pentru New York Post

Dacă vă gândeați că există anumite lucruri atât de apreciate și de importante pentru omenire încât nu ar putea fi vreodată „anulate”, atunci ar trebui să vă mai gândiți o dată.

Dacă există vreo lecție de învățat de la protestele „în mare parte pașnice” ale mișcării Black Lives Matter, de la distrugerea monumentelor și de la atacurile mulțimilor din mediul virtual, în încercarea lor de a reduce la tăcere pe oricine nu susține ideile stângii despre „rasism”, atunci aceea este că nimeni, viu sau mort, nu este ferit de atacurile fasciștilor woke. Nici chiar Ludwig van Beethoven.

Opera lui Beethoven nu face parte doar din nucleul repertoriului standard al muzicii clasice; unele dintre cele mai populare opere ale sale au devenit, de asemenea, parte a culturii pop (n. trad. pop culture), linia lor melodică fiind recunoscută chiar și de cei care nu au ascultat niciodată un concert de muzică clasică.

În ultimii 200 de ani, compozițiile lui Beethoven au fost, de asemenea, simboluri ale luptei pentru libertate. „Oda bucuriei”, din finalul Simfoniei nr. 9, rămâne imnul consacrat al fraternității universale. Nu este o coincidență faptul că notele de debut ale celei de-a cincea simfonii – al cărei model ritmic reproduce notația codului Morse pentru litera „V”, ca în „v de la

victorie”- a fost folosită de BBC pentru transmisiile către Europa ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Dar pentru adepții woke, muzica lui Beethoven a căpătat o nouă semnificație, ceva mai obscură. Pentru muzicologul Nate Sloan și pentru compozitorul Charlie Harding, vedetele podcastului „Switched on Pop”, produs în colaborare cu Filarmonica din New York, Simfonia nr. 5 este un simbol pentru tot ceea ce nu le place la muzica clasică și la cultura occidentală. După ei, este timpul să-l anulăm pe Ludwig van Beethoven.

Pe vox.com, cei doi dau vina pe muzica lui Beethoven pentru ceea ce consideră a fi o cultură clasică elitistă învechită, care întărește regula supremației bărbaților albi și trece sub tăcere vocile femeilor, ale negrilor și ale comunității LGBTQ.

Muzica lui Beethoven a fost atât de profundă și de originală, încât a adus cu ea tendința de a adopta reguli de comportament la concerte, cum ar fi păstrarea liniștii în timpul audițiilor sau aplaudarea numai la final. Dar ideea că o astfel de muzică reprezintă, de fapt, „coloana sonoră” pentru „privilegiul albilor” și pentru opresiunea exercitată de aceștia îi imprimă operei lui Beethoven o latură woke, care nu are, de fapt, nicio legătură cu muzica lui sau cu modul în care aceasta este interpretată.

Acesta nu este primul atac de felul acesta asupra lui Beethoven. În anii ‘80, o muzicologă pe nume Susan McClary a stârnit controverse atunci când a făcut o afirmație bizară, în care asocia Simfonia nr. 9 cu „frustrarea” unui violator impotent. Dar în timp ce gânditorii respectabili ai acelor vremuri au respins declarația lui Susan McClary, acest tip de gândire delirantă de stânga a devenit popular în 2020.

Protestele BLM au inspirat și alte atacuri asupra lumii muzicale, precum cererea făcută de criticul de muzică New York Times, Anthony Tommasini, pentru acordarea unor „cote” rasiale (n. trad. cotele rasiale reprezintă anumite cerințe numerice pentru angajarea sau promovarea membrilor unui anumit grup rasial în cadrul anumitor instituții) în procesul de angajare în orchestră, inițiativă care ar trebui să crească numărul interpreților negri și să limiteze oportunitățile pentru asiatici, care sunt suprareprezentați în rândul muzicienilor moderni. În același spirit, David, fiul lui Richard Tucker, faimosul star de operă, a fost dat afară dintr-o asociație caritabilă care sprijinea tinerii cântăreți, din simplul motiv că a criticat revoltele BLM și l-a lăudat pe președintele Trump.

Există câteva argumente ce susțin relaxarea unor reguli de participare la un concert de muzică clasică. Dar Sloan și Harding scriu de parcă nu ar fi participat la un concert de 40 de ani: spectatorii moderni vin la concerte purtând îmbrăcăminte felurită și, la drept vorbind, mulți dintre ei trebuie să fie atenționați să își închidă telefoanele și să păstreze liniștea în timpul spectacolului, arătând astfel respect față de ceilalți spectatori și față de artiști.

De asemenea, adepții mișcării woke nu au observat că orchestrele și operele naționale și-au petrecut ultimii ani străduindu-se să promoveze muzica scrisă de compozitori negri, hispanici și de sex feminin.

O parte din această „nouă” muzică este bună; o mare parte însă nu este. Dar dacă publicul preferă în continuare Beethoven, acest lucru nu se întâmplă pentru că oamenii îmbrățișează un simbol al supremației albe. Ei își doresc să asculte mai mult din opera lui Beethoven și a celorlalți mari compozitori europeni albi, precum Brahms și Mahler, pentru că le apreciază capodoperele.

Totuși, fără acești giganți nemuritori ai muzicii, albi și de sex masculin, orchestrele precum Filarmonica din New York, care se luptau să umple sălile de concerte chiar și înainte de pandemie, ar întâmpina și mai multe probleme la ocuparea locurilor.

Încercarea de a îl anula pe Beethoven ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru lumea muzicii clasice și chiar și pentru cei care nu sunt fani ai acesteia: războiul împotriva civilizației occidentale nu va lăsa nimic sacru neatins. Dacă până și Beethoven poate fi anulat, atunci nimic nu se mai află la adăpost.

 

Articol original: Canceling Beethoven is the latest woke madness for the classical-music world

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Marcela Tusca: Redefinirea rolului statului prin noile elite finanțate prin proxi
Previous article Câteva fragmente din „Omul în căutarea sensului vieţii”, de Viktor E. Frankl
Elena Cristina Enoiu

Elena Cristina Enoiu

Elena-Cristina Enoiu (n. 1999) este studentă la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este membră în Liga Studenților din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în departamentul juridic și educațional. Interese de cercetare: literatură, drept comparat, drept internațional, germanistică, filozofia dreptului, istoria artei.

Related Posts

Ce exprimă muzica?
April 4th, 2021

Ce exprimă muzica?

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane
March 28th, 2021

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Despre amintire şi uitare  în era digitală: câteva rânduri nostalgice
March 17th, 2021

Despre amintire şi uitare în era digitală: câteva rânduri nostalgice

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.