• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Axa scurtă a cosmopolitismului
Axa scurtă a cosmopolitismului
Home
Filozofie politică

Axa scurtă a cosmopolitismului

October 27th, 2020 Andreea Iulia Scridon Andreea Iulia Scridon Filozofie politică comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un comentariu de Andreea Iulia Scridon, publicat inițial în limba engleză pe Oxford Comparative Criticism & Translation 

Pentru marea majoritate a criticilor care dau tonul analizei literare astăzi, cosmopolitismul a devenit norma și, ca urmare, punerea sub semnul întrebării a acestei tendințe predominante este privită de mulți dintre adepții ei cu un anumit grad de alarmism. Într-adevăr, subiectul este unul delicat, mai ales dacă ne gândim la motivele pentru care această ideologie a devenit dominantă de la bun început: tocmai ca o reacție la absolutismul care a stat la baza multor ideologii din secolul al XX-lea – un secol în care s-a vărsat sânge, a existat multă sărăcie și au fost multe schimbări radicale în fiecare continent de pe glob.

Ca atare, decizia de a discuta despre „închisoarea noastră a cosmopolitismului” (p.1) este una îndrăzneață, dar necesară, întrucât trebuie să recunoaștem paradoxul evident care se află în joc – un concept care se naște ca o reacție la o stare de fapt sau la un curent de gândire este adesea unul limitat. Dilemele comune ale lumii din ultimii ani demonstrează că cosmopolitismul ar putea să nu fie singurul răspuns la problemele noastre sau că, în orice caz, ar trebui să înțelegem nuanțele și ironiile sale înainte de a îl „pune în aplicare”, așa cum se spune în introducere: „Cosmopolitismul încearcă să depășească anumite limite – limitele înguste ale comunităților în numele unei întâlniri cu lumea în ansamblu. În același timp, această întâlnire este întotdeauna condiționată și chiar definită de limitele geografice, istorice și culturale”(p.1). Gândindu-ne astfel, o carte intitulată Limits of Cosmopolitanisms: Globalization and Its Discontents in Contemporary Literature („Limitele cosmopolitismului: globalizarea și nemulțumirile sale în literatura contemporană”), editată de Aleksandar Stević și Philip Ta-Hang Tsang, pare profund pertinentă.

Cartea „Limitele cosmopolitismului” este compusă din zece eseuri, în care unul sau mai multe romane (dintre care majoritatea sunt selectate în mod deliberat ca non-occidentale) sunt disecate pe larg în raport cu modul în care cosmopolitismul este reprezentat implicit sau explicit, adesea incongruent, în cadrul fiecărui text. În ansamblu, cartea este informativă, clară și inteligibilă, răspunzând la întrebările formulate în mintea cititorului. Având în vedere faptul că trăim într-o epocă atât de cosmopolită în toate privințele, intenția acestei cărți de a reformula dezbaterea este atât de necesară încât „miza” trebuie să fie destul de mare. În acest sens, se remarcă faptul că selecția bibliografică nu atinge potențialul său. Ne-am fi putut aștepta la o listă de lecturi care arăta înapoi către o lungă tradiție, în maniera selecțiilor lui Harold Bloom, nu neapărat în sensul ideologiei, ci mai degrabă în cel al sferei panoramice, având în vedere subiectul în sine. Cu toate acestea, găsim o serie de romane care sunt respectabile și demne de discutat (acestea fiind „Season of Migration to the North”/„Sezonul migrației către nord”, „Pacientul englez”/„The English Patient”, „Lyrics Alley”/„Aleea versurilor” și „Foreign Gods, Inc./„Zei străini inc.”, pentru a numi câteva), dar principiul călăuzitor al selecției lor este dificil de identificat. Din acest motiv, pare că argumentul general se învârte pe o axă mai scurtă decât ar fi fost ideal și că numărul cititorilor ar putea fi redus statistic datorită acestei hiperspecificități. În mod ironic, limita în sine este eșecul criticilor de a face apel la destui autori consacrați, căci tocmai ideea unui canon de elite i-a determinat pe critici să se desprindă de „scriitori naționali minori” în primul rând și să aleagă cele mai bune texte din fiecare literatură națională, în procesul de construire a literaturii mondiale.

Într-un mod similar, faptul că limitele cosmopolitismului sunt explorate mai ales în termenii teoriei postcoloniale pare unul, pe de o parte, care se sfidează pe sine, având în vedere că aceleași preocupări au fost deja discutate pe larg în cercetare în ultimii zece sau douăzeci de ani (din „Orientalismul” lui Edward Said, care a revoluționat tonul criticii literare) și inegal, pe de altă parte. Dacă trebuie să examinăm limitele cosmopolitismului în ceea ce privește „Teoria”, poate fi redundant să ne concentrăm asupra postcolonialismului în disproporție față de alte subiecte care apar de obicei într-un studiu sistemic de o asemeneă natură. Abaterile minore de la această perspectivă – de exemplu, un capitol despre tema la modă a eco-ficțiunii – sunt reprezentative pentru faptul că această carte nu este scrisă cu intenția de a avea relevanță permanentă, ci mai degrabă de a aborda limitele cosmopolitismului „aici și acum”.

Cu toate acestea, eseurile din această colecție sunt bine construite în sine, iar unele sunt deosebit de notabile ca fiind reprezentative pentru diferitele puncte tari și slabe ale cosmopolitismului. Cea mai complexă și, astfel, de interes este „«De ce este pacientul englez?».Disidentificarea în ficțiunea lui Michael Ondaatje” a lui Philip Tsang. În timp ce argumentele pentru cosmopolitismul perceput de Ondaatje sunt uneori atât de puternice încât să fie prezumtive față de intențiile autorului – s-ar putea argumenta că cartea este mai subtilă decât este prezentată aici, și că acest contraargument ar fi putut fi dezvoltat în ciuda logourilor (de altfel justificate) ale lui Tsang pentru un singur argument), unele puncte ridicate sunt extrem de interesante și provocatoare: „Alegerea lui Almásy (și a lui Ondaatje) de «englez» nu este arbitrară, ea dezvăluie o logică curioasă în roman: a fi englez sau a te identifica ca englez înseamnă să nu ai identitate” (p.109). Aceasta este o posibilitate satisfăcătoare pentru cititorul interesat al textului, care caută să încheie o explicație inteligentă pentru metafora care guvernează romanul – pe care Tsang o evidențiază cu finețe –  și servește drept o trambulină pentru un cititor care ar putea foarte bine să dezvolte un eseu întreg, dacă nu chiar o carte, bazată pe afirmația că „englezimea, pentru care educația literară a servit drept vehicul cel mai puternic, a ajuns astfel să fie atât exclusiv națională, cât și potențial universală” (p. 109). Așa și este.

“Building Bridges: Constructing a Comparative Sufi Cosmopolitanism in Rock and Roll Jihad”/„Găsirea punților: construirea unui cosmopolitism sufist comparativ în jihadul rock and roll” de Mukti Lakhi Mangharam se dovedește a fi un eseu intrigant, dar din păcate prescriptiv: „Valul internațional actual de etno-naționalisme poate fi combătut doar de o alianță internațională dintre cei care definesc credința cuiva în termeni universalizatori față de toate ființele umane” (p. 35). Reacțiile care pot fi ușor provocate de astfel de declarații evidențiază delicatețea chestiunii și alunecarea ei ușoară în terenul anti-cosmopolitismului. La urma urmei, unii cititori ar vedea decizia de a considera astfel de afirmații „contextuale” ca pe un act de grație spre care nu sunt obligați. Iar o declarație precum următoarea este de-a dreptul alarmantă: „De fapt, problema violenței martirice – înțeleasă ca violență mimetică care atrage sinucigașii în martiriu – poate fi legată de violența invizibilă, simbolică și supraexploatarea care însoțește neoliberalismul transnațional” (p.55). Totuși aceasta nu este o anecdotă convingătoare în comparație cu alte exemple potențiale, semnalând doar ideea că cosmopolitismul este o ideologie reacționară în același mod în care este anti-cosmopolitismul, precum este un pas anti-cosmopolit decizia de a înțelege postcolonialismul în aceiași termeni în care a fost discutat anterior. În ansamblu, însă, critica cărții este adesea excepțională (un eseu care iese în evidență în acest sens este „Stuck Between England and Egypt”/„Prins între Anglia și Egipt” al lui Suha Kudsieh), și în general destul de non-părtinitor. Eseurile sunt obiective în tratarea naturii adesea antidemocratice a acestei ideologii, punând sub semnul întrebării omogenizarea și, astfel, tendința tot mai superficială a literaturii prin abordarea uneori comercială a cosmopolitismului pe piața literară, iar argumentele sunt structurate dintr-o perspectivă logică și nu morală.

„Cosmopolis Besieged: The Exilic Reunion of Bogdan Bogdanović and Milo Dor”/ „Cosmopolis asediat: reuniunea exilică a lui Bogdan Bogdanović și Milo Dor” de Vladimir Zorić, de exemplu, nu este deloc un text evaziv, desființând adesea enigma propriilor sale metafore și preferând analogii clare și mecanice. Face o treabă excelentă în a defini ceea ce înseamnă termenul „cosmopolitism” prin a îl despacheta bucată cu bucată, explorând atât mecanismele sale interne, cât și externe și, ca atare, aducând la lumină în mod repetat punctele slabe ale ambelor părți ale problemei. Cu toate acestea, lucrări precum „Doctorul Faustus” și „Auto-da-fé” sunt abordate doar pe scurt, în comparație cu atenția acordată cărților mai obscure, care, așa cum s-a menționat anterior, limitează cititorii, iar aplicarea teoriei critice pare să fie în detrimentul argumentului: insistența Marthei Nussbaum în definirea prin forme spațiale, de exemplu, pare nebuloasă și prescriptivă.

În cele din urmă, însă, această colecție de eseuri, variată în ton și suficient de explicativă, reprezintă un început promițător pentru o discuție mai amplă despre limitele cosmopolitismului în ceea ce privește literatura mondială. Ca orice teorie curajoasă care se deschide posibilității unei interpretări greșite deliberate, este absolut utilă pentru criticii literari, validând rolul important al literaturii prin luarea în considerare a aplicării practice a cosmopolitismului și a rezultatelor sale vizibile prin scriere.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Daniel Uncu. Relativizarea responsabilității
Previous article Pandemia şi umanitatea sau despre un posibil viitor
Andreea Iulia Scridon

Andreea Iulia Scridon

Andreea Iulia Scridon este o scriitoare și traducătoare româno-americană. Născută în România, a emigrat împreună cu părinții în Statele Unite în copilărie și a crescut în Florida. A studiat Literatură comparată la King’s College London și Scriere creativă la Universitatea Oxford. Este asistent de redacție la Asymptote Journal și la Oxford Review of Books. A tradus „Șoarecele B și alte povestiri” de Ion D Sîrbu în engleză, precum și poeziile lui Traian T. Coșovei împreună cu Adam J. Sorkin. Ambele cărți vor fi publicate de edituri din Marea Britanie în 2020. Interese de cercetare actuale: literatura de sertar, istoria artei, estetică.

Related Posts

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate
March 3rd, 2021

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare
February 23rd, 2021

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Ce se întâmplă atunci când nimeni nu mai știe ce este libertatea?
February 12th, 2021

Ce se întâmplă atunci când nimeni nu mai știe ce este libertatea?

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.