• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Bogdan Glăvan. Gâlceava legată de prioritatea la vaccinare. Câteva lecții
Bogdan Glăvan. Gâlceava legată de prioritatea la vaccinare. Câteva lecții
Home
Opinii

Bogdan Glăvan. Gâlceava legată de prioritatea la vaccinare. Câteva lecții

February 1st, 2021 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Gâlceava legată de prioritatea la vaccinare nu se mai termină. Iată de ce. Din perspectivă economică avem de-a face cu eterna problemă a planificării centrale: conduce la rezultate care nu reflectă preferințele sociale.
Alocarea resurselor (în speță, a vaccinurilor) prin decizie politică, adică planificarea centrală a vaccinurilor, prezintă toate trăsăturile planificării centrale de pe vremea lui Ceaușescu. Acest gen de abordare creează inevitabil disensiuni pentru că nu are cum să dea seamă de circumstanțele particulare ale fiecăruia (bolnavi, vârstnici, „esențiali” etc.) și nici de utilitatea subiectivă pe care fiecare om o atașează vaccinului.
Alternativ, am fi putut aloca vaccinurile folosind mecanismul pieței, adică lăsând oamenii să-și exprime preferința pentru vaccin plătind pentru el. Cine plătea primul sau cei mai mulți bani, primea vaccin; cine nu, nu primea sau primea mai târziu. Piața nu subminează, ci întărește cooperarea socială, deoarece permite reflectarea preferințelor publicului în prețuri și alocarea resurselor către cei care le prețuiesc cel mai mult.
Această metodă alternativă nu este însă perfectă, așa cum nimic nu e perfect pe lume. În general piața este net superioară planificării centrale, de asta socialismul a provocat sărăcie peste tot unde a fost încercat și tot de asta capitalismul a dus la prosperitate. Însă câteodată acest mecanism este ineficient în rezolvarea problemelor de interes comun, în asigurarea așa-numitelor bunuri publice.
În cazul discutat, alocarea prin piață a vaccinului nu asigură cea mai rapidă încheiere a pandemiei – acesta fiind scopul nostru comun. Opinia epidemiologilor este că, pentru a salva cât mai multe vieți și pentru a permite reluarea libertății depline de mișcare este important să alocăm vaccinul pe alte criterii decât în funcție de prețul pe care fiecare ar fi dispus să-l plătească, adică pe alte criterii decât în funcție de preferința subiectivă a fiecărui. Așa s-a decis ca medicii și vârstinicii să fie primii vaccinați, anume deoarece ei sunt o categorie expusă în mod particular la riscul îmbolnăvirii.
Cum viața nu este niciodată în alb și negru ci în mii de nuanțe de gri, imediat au apărut numeroase întrebări, precum:
· Dar de ce să nu vaccinăm prima dată și suferinzii de boli grave?
· Dar de ce să nu-i punem pe lista de priorități și pe miniștri și pe alte persoane cu funcție importantă în administrație, din moment ce pierderea lor ar afecta serios funcționarea statului?
· Dar de ce să nu-i punem pe listă și pe profesori, din moment ce educația pare să fie unul din domeniile cele mai grav afectate de restricțiile impuse?
La care se pot adăuga alte întrebări similare: Dar de ce să nu-i vaccinăm prima dată și pe marii antreprenori, de exemplu pe care care au dezvoltat „unicorni”, oare ei nu au o „utilitate socială” foarte mare? De ce să nu-i vaccinăm pe lucrătorii din supermarketuri, ei nu sunt mult mai expuși decât majoritatea populației la riscul de îmbolnăvire? Sau, invers, de ce să-i vaccinăm prima dată pe medici, din moment ce mulți dintre ei au trecut prin boală și au căpătat o imunitate naturală? Ș.a.m.d.
Toate aceste provocări ilustrează problema planificării centrale: o regulă stabilită pe alte criterii decât pe preferințele oamenilor duce la consecințe neprevăzute. Și stați! – încă nu am menționat nimic despre corupție sau risipa de vaccin (sau despre efectele încercării de a stopa risipa, vaccinând peste rând) – alte consecințe bine-cunoscute ale planificării centrale.
Ce putem face? În linii mari, nimic. Asta e viața. Așa funcționează lucrurile, trebuie să le învățăm și să tragem concluziile potrivite, fără să ne supărăm ca văcarul pe sat. Probabil niște reglaje fine se pot face, dar în linii mari cam acestea sunt problemele INEVITABILE ale alocării vaccinului pe alte criterii decât cele de piață. Diverși formatori de opinie sugerează că prioritizarea ar trebui schimbată; alții spun, din contră, că se impune respectarea mai strictă a actualei prioritizări. Ideea e simplă: indiferent care ar fi arătat prioritizarea stabilită de stat, ea producea inevitabil genul de efecte pe care le vedem acum. Dacă vaccinul ar fi fost alocat mai întâi blonzilor, s-ar fi supărat bruneții și tot așa.
Cred că merită să observăm și altceva: întreaga dezbatere este un pic ațâțată artificial. Reușim cumva să facem din țânțar armăsar, din cauza politizării chestiunii. În realitate, consecințele perverse INEVITABILE ale modului în care s-a decis vaccinarea nu sunt atât de mari. România a administrat 650 000 de vaccinuri, practic toate au mers către persoane care sunt într-o categorie importantă de risc, risipa este mică. Maniera top-down de alocare a vaccinului are și beneficii, între care cel mai important este poate acela că generează un efect de mobilizare la nivel social, extrem de important în cazul unei țări unde mulți sunt reticenți la ideea vaccinării. Astfel, este bine-cunoscută atitudinea multor oameni care au așteptat să-l vadă mai întâi pe președintele țării vaccinându-se, pentru ca abia apoi să decidă în consecință.
Gratuitatea vaccinul este importantă. Dacă fiecare om ar plăti pentru el, atunci pandemia s-ar încheia la Paștele cailor. Dacă nu s-ar fi vaccinat medicii mai întâi, mulți oameni ar fi rămas reticenți. Dacă nu s-ar fi acordat prioritate „esențialilor”, atunci nu s-ar trezit orgoliul și frustrarea „ne-esențialilor”. Apatia și dezinteresul funcționează în favoarea pandemiei, nu contra ei.
Să observăm și să ne bucurăm de partea plină a paharului: campania de vaccinare merge foarte bine, dacă ne comparăm cu țările occidentale sau cu țările de-o seamă cu a noastră. E bine că facem parte din UE – cu toate că UE și-a dat măsura incompetenței în negocierea și aprobarea vaccinurilor. Și ar fi încă și mai bine dacă, profitând de acest prilej al dezbaterilor legate de vaccinare, am învăța ceva și ne-am lumina – în fond, iată ce legătură interesantă este între economie, medicină și politică.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Angoasele lui E. M. Cioran
Previous article Bogdan Călinescu. Protecționismul progresist
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze
February 25th, 2021

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.
February 17th, 2021

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție
February 17th, 2021

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Minunile limbajului obișnuit Uncategorized

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop Debate

Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală? ALTFEL

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Feb 15th, 2021
Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani Opinii

Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani

Feb 15th, 2021
Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel Cultură

Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel

Feb 15th, 2021
Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea? Debate

Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea?

Feb 15th, 2021
Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice Opinii

Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice

Feb 15th, 2021
Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ? Debate

Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ?

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Izolarea și social-media Opinii

Teodor Baconschi. Izolarea și social-media

Feb 14th, 2021
Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni Opinii

Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni

Feb 14th, 2021
C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul Debate

C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul

Feb 14th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.