• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
C. Pătrășconiu. 11. Annie Bentoiu – Marile Memorii
C. Pătrășconiu. 11. Annie Bentoiu – Marile Memorii
Home
Cultura

C. Pătrășconiu. 11. Annie Bentoiu – Marile Memorii

January 12th, 2020 [ Cristian Pătrășconiu ] [ Cristian Pătrășconiu ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

1. Timpul ce ni s-a dat. Memorii (1944-1959), uluitoarea carte de memorii scrisă de Annie Bentoiu este republicată – în 2019, la Humanitas; deci, în anul care marchează împlinirea a trei decenii de la căderea comunismului – în, cu siguranță, cea mai frumoasă ediție de care a avut parte până acum. Inițial, cartea a fost publicată – în două volume distincte, la diferență mare de timp unul de altul (2000 și 2006) – la editura Vitruviu. Mai apoi, tot în două volume (în 2007 și 2009), la editura Humanitas. Și acum, la mijlocul lui 2019, la aceeași editură Humanitas, pentru prima dată într-un singur volum, foarte prietenos și foarte frumos. 800 și ceva de pagini, pe hârtie elegantă, Timpul ce ni s-a dat reprezintă o mărturie unică și întrutotul impresionantă – prin volum, expresivitate, analitică, incisivitate, acuratețe, rafinament, precum și prin cantitatea și calitatea de document istoric și de memorie pe care ni le pune la dispoziție – despre primele decenii ale instaurării comunismului în România.

2. Să întărim ideea de mai sus, să nu avem vreo ezitare în această privință: pentru specia literară căreia îi aparține (una, deopotrivă, dificilă, delicată, prețioasă), cartea doamnei Bentoiu este, indiscutabil, una de prim raft din întreaga noastră istorie.

3. Muzica este o referință care revine des în evocările (și invocările) din Timpul ce ni s-a dat. Ceea ce poate prilejui și o mică speculație în registru hermeneutic – cartea aceasta este (și) una muzicală. E despre muzică, multă muzică bună, la propriu; dar e si despre sunetul, sound-ul unei epoci pe care nu avem dreptul să o uităm. E o tehnică aici de ordin contrapunctic: Timpul ce ni s-a dat e despre muzica bună care (poate că) spală sunetele sparte ale unei lumi (ne)bune.

4. La câțiva ani după 1989, nu mulți, dna Annie Bentoiu a început să lucreze la aceste memorii. Într-un foarte recent interviu pe care l-a acordat Europei libere, fiica sa, Ioana Bentoiu, rememorează începuturile acestui cu adevărat fabulos proiect de suflet, memorie & istorie: ”  Cred că mama la început, cu mulți ani în urmă a vrut să scrie un roman și puțin câte puțin și-a dat seama că realitatea depășește ficțiunea și că ar fi mult mai interesant să recurgă, pe de o parte, la amintirile ei și, pe de altă parte, la documentele epocii. Și ea avea o serie de agende minuscule care erau cam de 8 cm lungime și 5 cm lățime, câte o pagină pe zi, pe care scria telegrafic ce se întâmpla în ziua respectivă. La un moment dat a luat la puricat aceste agende, pe care numai ea putea să le înțeleagă, și le-a rescris bătând la mașină. A fost vorba, în orice caz, de vreo 10 ani din seria asta. Aceasta fost baza pentru Memoriile ei, după care a vorbit cu foarte mulți din jur, s-a dus la biblioteci și a consultat, de exemplu, toată colecția ziarului Scânteia din anii stalinismului. Eu o admir pentru lucrul acesta pe care nu știu cum a avut curajul și chiar energia fizică să-l ducă la capăt. Apoi, a vorbit cu istorici, înainte de a publica volumul.”

5. Undeva, în primele zeci de pagini ale acestei cărți, există un flash-back în flash-back: sunt reproduse o serie de ”sfaturi” care figurau pe certificatele de absolvire ale celor care treceau cu brio examenele de la Școala Centrală: deci și pe ale autoarei acestei cărți, absolventă a Școlii Centrale, înainte de instaurarea comunismului în România, desigur. Sunt sfaturi simple, clare, aparent naive – dar nu naive, în fond, căci, spunea Annie Bentoiu, textul acestea ”recitit în anii care au urmat, în care lașitatea, compromisul și delațiunea erau exersate încă din clasele primare, el trezea un ecou prelung, amar și ironic”. Și, tot Annie Bentoiu, cu referire directă la aceste sfaturi: ”unii vor crede poate că era vorba aici de o frazeologie goală, folosită fără aderență interioară; dar nu, sufletele noastre de copii nu erau încă divizate în mai multe straturi de gândire bănuitoare; cinismul și minciuna erau socotit deformări grave și în nici un caz, cum au devenit mai târziu, strategii banale pentru simpla supraviețuire”. Anii ce ni s-au dat, memorii scrise cu o bunătate extraordinară – mai mult, aș zice: cu o inteligență ieșită din comun a iubirii și a bunătății. Aceasta vine și din duhul acelor sfaturi de bine, din acea tabelă a unei zidiri interioare făcute în numele onestității, demnității, bunătății.

6. La editura Fundației Academia Civică a fost publicat cu câțiva ani în urmă volumul Florea Olteanu. Un procuror incomod. Este, foarte simplu spus, cartea care redă cu o abundență impresionantă și lăudabilă de detalii momentele instaurării ”hard” a puterii comuniste – în fapt, a terorii comuniste. Volumul procurorului Florea Olteanu stă, cred, într-o bună relație de complementaritate cu cartea de memorii a doamnei Annie Bentoiu. Aceasta din urmă este descrierea luxuriantă a instaurării ”soft” a comunismului în lumea românească. Nu știu să existe, pentru această linie de discurs ceva comparabil; de fapt, nu cred să existe așa ceva.

7. În diverse formule, dar cu aceeași idee în centrul argumentului, s-a spus despre Timpul ce ni s-a dat că este o bijuterie de sens în absența căreia lumea noastră, istoria recentă ar fi (mult) mai greu de înțeles. Dincolo de faptul de a subscrie, fără rezerve, la o asemenea observație, mai e, poate, de adăugat următoarea nuanță: deși cartea e despre primele decenii românești ale comunismului, ea ne privește și acum. Pentru că lumea pe care o trăim e născută din acea lume – care se întuneca, an după an, din 1944 încoace. Lumea, adică, a complicităților, a ticăloșiilor, lumea în care principiile bune sunt călcate în picioare; dar și lumea unor miraculoase solidarități și a unor mari prietenii. Timpul ce ni s-a dat e și cronica – desigur, nu în primul rând – timpului ce ni s-a dat acum, astăzi.

8. Profetic și, privind către viitor, poate profilactic: ”războiul comunismului cu lumea întreagă este un tip de război necunoscut până la el și va continua să pervertească mințile și sufletele oamenilor un timp indefinit, poate încă zeci și sute de ani. Teoria și mecanismele lui sunt incomparabil mai complexe și mai fine decât ale nazismului, care e o doctrină brutală și rudimentară. Istoricilor de mâine le stă în față o misiune de o dificultate și o extensie încă nebănuite”. (pag 544, ediția Humanitas, 2019)

9. De ce nu un roman, așadar, al vieții sub comunism? La prima mână (și din finalul cărții): pentru că realitatea – cea a lumii comuniste românești în mod apăsat – surclasa de regulă ficțiunea. Apoi, pentru că schimbarea din 1989 a făcut posibilă și un alt fel de eliberare: aceea de a scrie direct, fără aluzie, fără rama ficțiunii ca element protector. Și, desigur, dintr-o mândrie cât se poate de sănătoasă: ”pot afirma – mândrie necesară pentru acest gen de scriere – că paginile ei nu cuprind nici un fapt inventat”.

10. Primele decenii ale comunismului românesc au fost de o violență – demonstrabilă – enormă. Timpul ce ni s-a dat face dese referințe la acest regim de teroare. Dar aceasta este și cartea unor, fundamentale, contrarii. E o carte despre iubire, despre demnitate, despre prietenie, despre solidaritate. E cartea unei vechi lumi, așezate – și, puterea exemplului este mereu importantă, poate că va fi și cartea de la care va pleca un viitor, la fel, bine așezat, firesc, cum-se-cuvine.

11. Esențial – despre memorie, despre buna memorie și anume despre această carte căreia nu trebuie să evităm să îi acordăm toată admirația și atenția noastră: „Trebuie să insist în a-mi reaminti, nu-mi pot permite să uit, pentru că ceea ce vreau este să înţeleg. Vreau să aflu cum a fost deformată în adâncime natura relaţiilor dintre oameni, cum s-a ajuns să ne fie atât de frică unii de alţii, cum s-a petrecut în atâţia dintre noi degradarea demnităţii personale, a impulsului spre libertate şi a celui spre transcendenţă.“ (Annie Bentoiu)

notă: text publicat în premieră în revista ”Viața Românească”, aici!

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Miron Damian. Manda și ”Tanda”: despre curaj
Previous article Cafeneaua filozofică cu Horia-Roman Patapievici - Despre paradis
[ Cristian Pătrășconiu ]

[ Cristian Pătrășconiu ]

Related Posts

Destinul educației umaniste în Universitatea americană
April 18th, 2021

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Ce exprimă muzica?
April 4th, 2021

Ce exprimă muzica?

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane
March 28th, 2021

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury Cultură

Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury

Apr 22nd, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge

Apr 22nd, 2021
Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin Cultură

Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin

Apr 21st, 2021
Pandemia Covid între știință și politică Debate

Pandemia Covid între știință și politică

Apr 21st, 2021
Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Apr 21st, 2021
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.