• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
C. Pătrășconiu. 11 – Fragilitate & putere: Doina Cornea
C. Pătrășconiu. 11 – Fragilitate & putere: Doina Cornea
Home
Cultura

C. Pătrășconiu. 11 – Fragilitate & putere: Doina Cornea

January 15th, 2020 [ Cristian Pătrășconiu ] [ Cristian Pătrășconiu ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
1. Ca un omagiu adus Doinei Cornea, la un an de la moartea domniei sale, la Humanitas, a fost reeditat volumul Puterea fragilității. Este o carte care – într-o ediție de gală, cea din 2019 –, reproduce conținutul volumului publicat în 2006 (și acolo, cu un bonus compus din două fragmente care au apărut în Fața nevăzută a lucrurilor (1990-1999): Dialoguri cu Rodica Palade) și care are, pentru cea mai recentă ediție, un portofoliu mai bogat de fotografii, majoritatea provenind din arhiva familiei. După câteva luni de la apariția acestei cărți, dacă e să survolăm ecourile publice cu privire la ea, nu vom găsi, din păcate, din cale-afară de multe. Ceea ce îndreptățește o primă observație: memoria cu privire la ceea ce a fost cu adevărat comunismul și, deopotrivă, memoria despre oamenii (nu foarte mulți) care s-au opus comunismului este foarte fragilă – și aceasta nu este deloc o veste bună.

2. În legătură cu această memorie – fragilă și, pentru că fragilă, problematică -, Gabriel Liiceanu, cel care semnează cuvântul înainte la ediția din 2019 a cărții, scrie: „cultul eroilor nu-l au decât oamenii unui popor care pot recunoaște ca superior ceea ce le este cu-adevărat superior. Noi ne acceptăm eroii abia atunci când și-au luat locul într-un trecut care nu ne obligă. Cât sunt vii, preferăm să le împrumutăm urâțenia noastră decât să imităm frumusețea lor.”

3. Cuvinte precum „etică”, „morală”, „ființă morală” nu sunt neapărat la modă. În plus, în măsura în care acceptăm că progresismul și formulele de a vedea, gândi și acționa din stirpea corectitudinii politice domină „spiritul timpului”, a vorbi despre morală poate să pară, la limită, chiar incorect politic. Din această perspectivă, cartea în care Doina Cornea este personaj principal nu e „la zi”. Și, totodată, ea este așa, actualitatea ei este una pregnantă. Fiindcă, fundamentalmente, poziția din care vorbește domnia sa este una morală. Iată (pag 90): „Lucrul acesta mi se pare foarte limpede: ființa morală este cea care trebuie să precumpănească, în fiecare dintre noi, asupra ființei politice”.

4. Din unghiul de vedere al arhitecturii pe care este construită această carte, să notăm că ea are mai multe tipuri de discursuri și de specii literare (în sens larg). Prima jumătate a cărții reproduce un amplu dialog pe care Doina Cornea l-a purtat cu Michel Combes (între altele, ginerele acesteia; soț al Ariadnei Iuhas, fiica Doinei Cornea) în 1990; e un interviu consistent care reface principalele repere ale disidenței atât de curajoasei universitare din Cluj-Napoca și care aduce până în primele luni ale post-comunismului considerațiile de ordin istoric și politic. În cea de-a doua parte a cărții sunt reproduse mai multe scrisori, unele fragmente de interviu, precum și câteva texte distincte, de pe poziții morale, atitudinea publică (și firească, adaug) pe care a avut-o, în raport cu Răul Istoriei mai ales, Doina Cornea.

5. Dacă este vorba despre diSidență, atunci e vorba și despre curaj. Curajul e, așadar, un ”personaj” distinct în evocările și luările de poziție ale doamnei Cornea. Și, încă o dată, acesta are o ”ancoră” către prezent – fie și numai în sensul că din pilda/pildele Doinei Cornea e, mereu, de învățat. În privința actelor prime în care se afirmă acest curaj aparte – căci afirmarea lui a fost, practic, urmată de consecințe dintre cele mai neplăcute, ani de-a rândul, pentru dna Cornea -, e de reținut, inclusiv pentru prezent, și faptul că, uneori, e suficient ca el să fie măcar totuna cu a refuza frica. În caz contrar, „dacă ne ținem deoparte, dacă suntem lași sau ipocriți, istoria ce va să vină va fi hrănită din duplicitatea noastră, din vinovăția noastră, din remușcările noastre…”.

6. Pe final de an, în decembrie 2019, se împlinesc trei decenii de la căderea (măcar în sens formal a) comunismului din România. Deși majoritatea materiei tematice pe care o pune în joc Puterea fragilității e despre ceea ce s-a întâmplat înainte de 1989, în ultimele două decenii mai ales ale comunismului românesc, sunt destul de multe pagini care prind pulsul primelor luni ale noii epoci politice – denumită și „democrație”, dar și, fie și numai în primii ani, „democrație originală” sau „democratură”. Ce e neapărat de observat în legătură cu aceste pagini despre zorii democrației românești post-comuniste e adânca intuiție a Doinei Cornea: se vedea încă de atunci, încă din primele zile dimensiunea caricaturală a democrației noastre pe care acum, după trei decenii de practică inegală, o știm prea bine. Se vedea foarte clar – pentru cine ar fi vrut să vadă!

7. Pentru ca această dimensiune – caricaturală, diminuată, deviantă – a democrației să fie îndiguită sau, la limită, să lipsească, e nevoie, o spune și Doina Cornea către finalul interviului mare publicat în cartea de față, să fie îndeplinite mai multe condiții. Iată, schematic, ceea ce e foarte important: a) pluralism politic în cadrul unui stat de drept; b) structură solidă a societății civile – sindicate, asociații, ligi, etc.; c) ordine a proprietății private („asta nu înseamnă că exclud proprietatea colectivă sau chiar, în anumite condiții, proprietatea de stat, dar ceea ce trebuie să stea la baza unei democrații este principiul proprietății private”); d) dimensiunea etică a democrației – „există, nu-i așa, o morală a politicii, o morală a economiei! Elementul etic ar trebui să fie primordial în orice societate, căci el e chemat să împiedice proliferarea abuzurilor și a nedreptăților, să apere drepturile individuale și colective, să vegheze ca valorile – toate valorile, cele morale dar poate și cele culturale, religioase – să fie respectate”.

8. Seria de texte distincte de dialogul amplu cu care se deschide această carte (seria de scrisori deschise, diverse texte, fragmente mai scurte de interviu) este reproducerea primei scrisori trimise de Doina Cornea la „Europa liberă” – și difuzată pe post, în august 1982. Există în acest text multe fragmente antologice, de citat. Unul anume, în mod aparte, cred că este de citat neapărat și în legătură cu ceea ce ni se întâmplă acum. Acesta: „am devenit un popor fără o scară de valori morale și spirituale. Un popor hrănit doar cu lozinci reducționiste, stereotipe, omogenizante și care înăbușă, prin frecvența lor obsedantă, orice deschidere spre adevăr, spre înnoire, spre creație. Cred că acest proces de secătuire spirituală stă la baza tuturor neajunsurilor pe care le trăim, căci, prin forța lucrurilor, societatea decade când indivizii se degradează, când indivizii își pierd spiritualitatea”. E de citat și de ținut minte!

9. Cum se poate ieși din criza ale cărei contururi le descrie, în pasajul de mai sus, doamna Doina Cornea? Cum se putea ieși atunci, cum se poate ieși acum? Există un răspuns, complex, foarte bine articulat și, din punctul meu de vedere, foarte adecvat la această problemă. Pagina 183: „Credința noastră, dimpotrivă, este că, în cumplita derivă în care trăim, nici o schimbare nu poate veni și nu poate fi așteptată din afară. Dacă dorim o schimbare a destinului nostru comun, nu întrevedem decât o singură șansă: o remodelare pornită din interior”. Și anume, inclusiv pentru „o schimbare a destinului nostur comun”, o schimbare care să vină de la individ. Sunt în carte, de altfel, pagini emoționante, admirabile, pline de miez despre recucerirea interiorității, cu armele adevărului, despre re-centrare, despre orientare către Adevăr; sunt, cu alte cuvinte, pagini excepționale care fac o apologie caldă a unei necesare, urgente și atât de fertile căderi pe gânduri, dacă e făcută „în adevăr”.

10. Puterea fragilității este și o carte despre credință. E o carte în care, în repetate rânduri, de pe pozițiile cuiva care crede, Doina Cornea vorbește despre Dumnezeu. O face firesc, de fiecare dată cu o prospețime și cu o rotunjime a gândului. Iată numai un asemenea exemplu (din 1990): „și apoi, ceea ce doresc, mai ales, este să rămân – sau să mă înapoiez, poate, căci am fost întru câtva gonită din mine însămi și am astfel sentimentul că l-am uitat oarecum pe Dumnezeu – , să rămân întru iubirea de Dumnezeu, să încerc în fiecare zi să-l chem în mine însumi. Căci nu Dumnezeu este cel care se îndepărtează de noi, ci noi îl izgonim, luați de vârtejul vieții zilnice, uitându-l”. De altfel, pagina de gardă a dialogului amplu cu M. Combes este o reproducere din Pavel, I. Corinteni, 1-3, adică a unora dintre cele mai frumoase rânduri despre iubire care s-au spus/scris vreodată.

11. Discuțiile din spațiul public românesc despre „modele” și „nevoia de modele” au scăzut, semnificativ, în intensitate și în cadența cu care apăreau ele pe agenda publică, în ultimii ani. Firesc, igienic este ca ele să revină – tema este departe de a fi consumată. Exemplul, de viață, de practică a ideilor, pe care îl întruchipează Doina Cornea nu poate să lipsească din seria argumentelor care vor să dea seama despre „cine” și despre „cum să”.

notă: text publicat și în revista VIAȚA ROMÂNEASCĂ, aici!

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Ciprian Apetrei. Scriitorul, la ce este de folos?
Previous article Emanuel Conțac. Când vor fi disponibile online manuscrisele grecești ale NT de la Biblioteca Academiei?
[ Cristian Pătrășconiu ]

[ Cristian Pătrășconiu ]

Related Posts

Ce exprimă muzica?
April 4th, 2021

Ce exprimă muzica?

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane
March 28th, 2021

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Despre amintire şi uitare  în era digitală: câteva rânduri nostalgice
March 17th, 2021

Despre amintire şi uitare în era digitală: câteva rânduri nostalgice

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.