• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid
Home
Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

March 3rd, 2021 [ Cristian Pătrășconiu ] [ Cristian Pătrășconiu ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

a. Într-o zi anume, Ioan Stanomir intră într-un anticariat – așa cum, de altfel, obișnuiește des să o facă – și, răsfoind atent cărți de regulă deja deschise de alte mâini și privite deja de alți ochi, dă peste un dicționar.

ă. E o carte – însemnată la vremea ei, azi aproape de tot uitată – care va da naștere, peste un timp, alteia: „RSR. Lecția de învățământ politic”. Aceasta din urmă, apărută de numai câteva săptămâni, sub sigla editurii care face, pentru mine aceasta e dincolo de orice dubiu, (și) cea mai importantă și mai consistentă pedagogie dreaptă pentru libertate și împotriva servituților și a ideilor lumii comunist-totalitariste.

â. „Asemenea unor capsule în care fragmente de istorie a omenirii sunt expulzate în spațiu – sticle destinate mișcării eterne a valurilor cosmine – anticariatul este și portul în care obiectele trecutului comunist eșuează, așezate cuminți pe rafturile ce îngrămădesc cunoașterea unei lumi care a fost”. Dicționarul pe care îl găsește Ioan Stanomir e unul în care „cunoașterea lumii care a fost” – mai precis, a lumii comuniste care a fost – are o densitate remarcabilă.

b. E o carte care apare în 1975 – an în care, notează Stanomir, „socialismul apare drept imuabil și etern”. Suntem, privind (privilegiați) de dincolo de bornele istorice ale comunismului statal românesc, cam pe la jumătatea acestui înfiorător experiment – social, cultural, istoric, uman.

c. Cartea pe care o găsește profesorul Stanomir se numește „Dicționar politic”, iar editura la care a fost aceasta publicată e (încă atât de faimoasa) Editura Politică. Este, pentru a marca linia de argumentare a acestui text, o carte – un lexicon – despre închisoarea cuvintelor din lumea comunistă. E o carte despre limitele lumii totalitare de tip comunist (mai ales) din România.

d. Cartea despre cartea / dicționarul de la Editura Politică apare, așadar, la Humanitas: „Și poate că nimic nu probează mai elocvent capacitatea libertății de a se regenera decât trecerea de la monolitismul Editurii Politice la pluralismul creator de spirit critic al Humanitas”.

e. Apropo de dicționare, într-o intervenție publică pe care a avut-o recent, Ioan Stanomir mărturisea că e posesorul unui „full de ași” în această materie – alături de „Dicționarul politic”, deține în bibliotecă „Dicționarul economic”, „Dicționarul filosofic” și „Dicționarul diplomatic”. Toate – antologii de cuvinte subsumate calapodului comunist; toate, apărute la aceeași „Editură Politică”.

f. Într-un dicționar, elaborează Ioan Stanomir, „se află, închis ca într-o înregistrare eliberată din spațiul cosmic, sunetul unui timp și al unei lumi. Paginile sale sunt o fereastră de acces în spațiul guvernat de rațiunea partinică”. Încă o dată – anul în care apare această carte (care va da naștere cărții lui Ioan Stanomir) e 1975. Ideea comunistă era (încă) departe de a fi vlăguită. Ba dimpotrivă: „vocile socialismului biruitor se pot ghici, în fundal. Orizontul pe care îl trasează documentele de partid, anul 1990, este acela al îndeplinirii obiectivelor de trecere spre comunism. Timpul este învins, iar rostul Dicționarului este să toarne în bronzul de statuie victoria marxism-leninismului pe pământ românesc. Națiunea socialistă își expune unitatea ei”.

g. Din suita de cuvinte și de sintagment care compun „Dicționarul politic”, Ioan Stanomir alege 14. Dintre cele mai grele, mai semnificative, mai cunoscute. În limbajul sociologic de astăzi, am putea spune lejer așa: un eșantion reprezentativ.

h. Iată și care sunt aceste 14 „noduri de sens” din „patria de cuvinte” marxist-stalinist-leninistă a comunismului românesc: comunismul, socialismul multilateral dezvoltat și înaintarea spre comunism, partidul, democrația, lupta de clasă, revoluția, marxism-leninismul, egalitatea, statul, națiunea, burghezia, sistemul mondial socialist, sistemul mondial capitalist și noua ordine economică și politică internațională.

i. Despre cei 14 termeni, dar și despre alți termeni care fac parte din aceeași familie de cuvinte și de sens, pe de o parte: „cuvintele (…) nu sunt niciodată inocente sau neutre. Ele sunt cuvintele și conceptele pe care se ridică edificiul marxist-leninist. Cuvintele de aici sunt cele pe care le rostește, ritualic, Nicolae Ceaușescu. Până la finele lui decembrie 1989, aceste cuvinte acordă regimului comunist rațiunea sa dialectică de a fi”.

î. Pe de altă parte – și foarte important: „cuvintele comuniste sunt punctul de plecare al faptelor comuniste, iată ceea ce nu trebuie să uităm, pentru a sublinia, apăsat, împotriva nostalgicilor contemporani, natura ideocratică a ordinii care se încheie în 1989”.

j. Sunt cel puțin trei nivelurile pe care le atinge Ioan Stanomir când revizitează cuvintele menționate mai sus (dar și, în egală măsură, lumea pe care acestea au ambiția să o descrie și/sau proiecta). Am putea spune, forțând un mic joc de cuvinte, că avem de-a face cu niște cuvinte care merg la „Re-Re”: redescoperire, recontextualizare, reinterpretare. Un decupaj, așadar, o nouă punere în context a entităților care compun acest decupaj și – parte esențială a demersului profesorului Stanomir – o examinare în spirit critic a acestor cuvinte/termeni.

k. Voi folosi termenul de „democrație” ca pe un „aperitiv” pentru lectura cărții și, în egală măsură, pentru a ilustra, foarte schematic, în 7 trepte, metoda pe care o pune la lucru Ioan Stanomir în legătură cu „intrările de dicționar” selectate de acesta. Partea din „Lecția de învățământul politic” alocată acestui termen – „democrația” – ocupă patru pagini și jumătate.

l. Nu, nu e vorba, desigur, despre democrație așa cum o înțelegem (și cum, tot mai des, e batjocorită) astăzi. E vorba de definiția de partid (și anume, de Partid Comunist Român) pe care o suportă (verb cum nu se poate mai nimerit în acest context) termenul în discuție.

m. Este vorba, cum și la restul sintagmelor redescoperite-recontextualizate-și-reinterpretate din cartea lui Ioan Stanomir, de, nici mai mult, nici mai puțin, cunoașterea de partid.

n. „democrație RSR – Lecția de învățământ politic” 1: nu există „un model an istoric universal al democrației”. Conform calapodului comunist-marxist-leninist: „democrația este fie un simplu cadru ce consacră dominația unor clase exploatatoare și monopolul lor asupra puterii, fie codificarea egalității și libertății autentice” (comentariul lui Ioan Stanomir)

o. „democrație RSR – Lecția de învățământ politic” 2: „Deși prezintă un real progres istoric în raport cu absolutismul feudal, democrația burgheză este totuși limitată, asigurând dominația de clasă a burgheziei, promovarea intereselor acesteia” (citatul e chiar din „Dicționarul politic”)

p. „democrație RSR – Lecția de învățământ politic” 3: „Democrația burgheză se poate realiza în forme statale diferite: monarhie, republică prezidențială sau republică parlamentară” (citat, de asemenea, din „Dicționarul politic”)

q. „democrație RSR – Lecția de învățământ politic” 3: „Totalitarismul își produce discursul ce justifică eliminarea garanțiilor constituționale – democrațiile populare și socialiste se întemeiază pe ipoteza puterii populare” (comentariul lui Ioan Stanomir)

r. „democrație RSR – Lecția de învățământ politic” 5: „Egalitatea efectivă este țelul fundamental al ordinii democratice acum. (…) saltul juridic este unul antropologic, înainte de a fi economic. Inegalitatea este tumoarea extirpată chirurgical prin instrumentele naționalizărilor și terorii. Lecția leninistă este asumată. Parlamentarismul discuționist lasă loc codificării egalității”. (comentariul, încărcat de ironie fină, al lui Ioan Stanomir)

s. „democrație RSR – Lecția de învățământ politic” 6: „Stârpind egoismul de clasă și abandonând ficțiunile constituționalismului, democrația socialistă acordă o triplă semnificație puterii poporului”. (comentariu, de asemenea, de citit și în cheie ironică, al lui Ioan Stanomir)

ș. „democrație RSR – Lecția de învățământ politic” 7: conform accepțiunilor migălos antologate în „Dicționarul politic”, democrația autentic-comunistă, democrația socialistă are trei accepțiuni – politică, economică și socială.

t. „Optimismul dialectic este validat istoric. Ieșită din infernul capitalismului, omenirea alege egalitatea, cu gândul la viitor”, notează, desigur ironic, Ioan Stanomir cu privire la „ieșirea comunistă” cu privire la sensurile specifice pe care îl conferă… „intrării de dicționar” atribuite democrației.

ț. Pe repede înainte: despre lumea comunistă, Tia Șerbănescu a găsit cândva formula coloristică, impecabilă aș spune – „gri-șobolan”. Cartea de față a lui Ioan Stanomir stă, și ea, ca mărturie solidă în acest sens.

u. „RSR. Lecția de învățământ politic” – un document, pe fond, violent antiegalitar (iau în calcul sensul comunist acordat termenului de „egalitate” – nota bene! conține (și) un omagiu „adus energiei și sacrificiului celor care au făcut posibilă libertatea noastră”.

v. „RSR. Lecția de învățământ politic” are (și) o dedicație: „Pelerinilor orbi ai revoluției comuniste”.

w. De asemenea, predicat puternic despre această carte: „Călătoria în această țară de cuvinte este ocazia de a pătrunde în pântecul partidului-stat ce își devorează cetățenii, spre a-i transforma în pasta viitorului măreț”.

x. Despre „secolul comunist”, memorabil: „Secolul comunist a fost un veac de cuvinte, un veac în care aceste cuvinte s-au încărcat de povara sângelui, spre a acoperi cu valul lor de uitare crima premeditată ideologic”.

y. Și despre prezent – despre prezentul toxic ale cuvintelor analizate în această carte: „cuvintele din RSR sunt parte din cuvintele comunismului mondial însuși, cele pe care le retrezesc la viață astăzi, cu emoție și vibrație poematică, contemporanii noștri progresiști. Cuvintele comuniste sunt vraja sub care se află anumite conștiințe, în Răsărit, ca și în Apus”.

z. „RSR. Lecția de învățământ politic” are puțin peste 150 de pagini. Cu un discurs esențializat, cartea – ingenioasă, scrisă într-o stilistică aparte de un gânditor politic rafinat, cu claritate morală la purtător (și) în chestiunea comunismului – e una cu adevărat esențială pentru o înțelegere de adâncime a comunismului românesc și a istoriei recente

text publicat în premieră în revista 22

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article A fi sau a nu fi liber
Previous article Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis
[ Cristian Pătrășconiu ]

[ Cristian Pătrășconiu ]

Related Posts

Destinul educației umaniste în Universitatea americană
April 18th, 2021

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Ce exprimă muzica?
April 4th, 2021

Ce exprimă muzica?

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane
March 28th, 2021

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.