• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
C. Pătrășconiu. Un (fel de) manual alternativ de cultură civică
C. Pătrășconiu. Un (fel de) manual alternativ de cultură civică
Home
Debate

C. Pătrășconiu. Un (fel de) manual alternativ de cultură civică

September 23rd, 2020 [ Cristian Pătrășconiu ] [ Cristian Pătrășconiu ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În 2016, Cătălin Avramescu publica la editura Humanitas volumul Cum alegem? Un portret al democrației pe înțelesul tuturor. O carte care se pune(a) de-a curmezișmul unei ignoranțe uriașe, recunoscute și afirmate ca atare chiar de autor în cuvântul introductiv: „Ignoranța alegătorilor este șocantă. O avalanșă de studii o dovedesc. Majoritatea alegătorilor din Statele Unite nu știu care sunt cele trei puteri enumerate de Constituție. Mulți nu cunosc numele celui care îi reprezintă. Unul din zece nu își amintește nici măcar cuvintele imnului național. În momentele lor de sinceritate, politicienii recunosc aceste lucruri. Pentru Winston Churchill, «cel mai bun argument împotriva democrației este o discuție de cinci minute cu un alegător oarecare». Pentru cazul României, nu am găsit studii sistematice cu privire la ignoranța alegătorilor. Am ajuns în acel punct al declinului în care nici măcar nu ne mai uităm în oglindă înainte de a ieși în piața publică. Deducem însă, din puținele informații disponibile din anchetele culturale, că situația este mai rea decât în Statele Unite sau Europa de Vest. Suntem țara cu cel mai mic consum cultural din Europa”.

În 2020 – de puține zile, de fapt –, pe piață apare o altă carte care are multe asemănări de familie cu cea menționată mai sus: volumul unui alt politolog de cel mai înalt nivel de la noi (și, de fapt, nu numai politolog, ci și – cu mai mult de un deceniu – politician activ și, de asemenea, pentru doi președinți, un consilier și strateg important). E vorba despre cartea lui Cristian Preda De ce ațipesc parlamentarii? Și alte întrebări pestrițe despre politica românească. La aceeași editură: Humanitas. E o carte care atacă – dar nu neapărat frontal – aceeași temă a ignoranței, cu corelativul său (uneori, mult mai periculos), uitarea: „Mulți nu știu – sau au uitat – ce s-a petrecut în anii nouăzeci, iar uneori nici măcar în vremuri mai recente. N-ar strica, mi-am zis, o expunere succintă a politicii din această perioadă densă în schimbări. Am pornit, pentru a o alcătui, de la câteva întrebări auzite frecvent în spațiul public. Ca să le dau răspunsuri, am folosit informații generale despre instituții și proceduri, despre politicieni mai carismatici ori mai nesuferiți, despre modul în care s-a reinventat democrația noastră preluând ceva din trecut sau, alteori, dorind cu tot dinadinsul să-l îngroape. Am căutat să lămuresc evoluții încâlcite comparând perioada recentă cu episoade mai vechi ale istoriei noastre, dar și cu ce se întâmplă în alte regimuri europene de azi. Subtitlul cărții include termenul «pestrițe», suficient de ambiguu pentru a vă lăsa libertatea de a alege unde ați încadra răspunsurile formulate”.

Încă o dată: anii de apariție pentru cele două volume sunt următorii: cartea lui Cătălin Avramescu – 2016; cartea lui Cristian Preda – 2020. În 2016 a fost an (dublu) electoral la noi: mai întâi locale, apoi parlamentare. Tot atunci, în noiembrie, alegeri în Statele Unite. În 2020 e, schimbând ceea ce e de schimbat, cam la fel: locale (în toamna, de data aceasta; chiar în septembrie) și (foarte probabil) parlamentare. Plus, în noiembrie, cert, alegeri în Statele Unite. Ambele cărți – deși mici ca dimensiuni, cu o materie densă – sunt modalități pedagogice foarte inteligente de a vorbi despre ceva (îmi vine să spun) esențial uman: ce e – în articulațiile sale teoretice și în ipostazierele sale practice (românești în cazul de față) – politica. Și, automat, ce e / care e istoria recentă a politicii și a ideilor politice. Contextul electoral (și din 2016, și din 2020), așadar, ar putea fi luat în calcul drept element accelerator pentru a primi acest tip de pedagogie (din nou: foarte inteligent construită și prezentată).

În calitate de cititor încântat al ambelor volume (încântat și de conținut, și de forma găsită de cei doi autori pentru a spune „povești” ale unor idei politice mai greu de digerat), găsesc că e o diferență de accent între cele două cărți. Volumul lui Cătălin Avramescu e – cum să spun – mai teoretic, mai orientat (într-un stil și cu un decupaj tematic admirabile) către ceea ce compune softul politicii. Cartea lui Cristian Preda merge mai mult către teme, instituții, evenimente; discursul e orientat oarecum, mai mult spre un fel de hard al politicii. Iată, mai precis, despre ce e vorba în cartea dlui Preda: tema revoluției din decembrie 1989; tipul de regim politic românesc; democrație – repere & proces; ce e statul de drept în România; pluralismul și doctrinele politice (ce e stânga, ce e drepta – în teorie și în practică); reprezentarea efectivă a minorităților; ce e votul și cum se exercită acesta; istoricul și specificul referendumurilor de la noi; ce e o candidatură la Președinția României; cine a fost cel mai bun președinte al țării; ce e primul-ministru și cum se ajunge în această funcție; Guvernele României postdecembriste – analiză comparativă; rolul și limitele parlamentarilor; puterea reală a străzii; influența presei; filo-europenism și anti-europenism.

Pentru nici una dintre temele enumerate mai sus (teme care au, desigur, și subteme în carte), discursul autorului nu este unul scorțos, „academic” (în sensul acela greu digerabil); pe de altă parte, niciuna dintre bornele tematice atinse în carte nu are parte de vreo analiză „ideologizantă” sau care să se abată de la o „politică” a nuanțelor. Un singur exemplu, sub forma unui punctaj incomplet, despre cum problematizează aici dl. Preda, într-o speță dintre cele mai spectaculoase din carte: și anume, „care președinte a fost cel mai bun?”. 1.Compararea președinților post-1989 – căreia i-au căzut pradă în repetate rânduri și mass-media, și institute de sondaje – cu Nicolae Ceaușescu e fără sens; dictatorul comunist era ales în unanimitate în niște farse electorale, restul președințior au fost aleși în cadrul unor confruntări deschise. 2. Evaluarea președinților e făcută „de spirite partizane”; în timp, ea se poate schimba; la fel, și opinia majorității (dubla finala prezidențială Constantinescu-Iliescu e caz-școală în acest sens). 3.La analiza instituțională, e elementar de ținut cont de România nu e republică prezidențială. Prin urmare, la acest tip de analiză e obligatoriu de introdus „în ecuație” relația președintelui cu guvernul (cu premierul, mai ales) și, pe cale de consecință, cu Parlamentul. 4. Privind această temă prin „lentila” unui proiect de durată, lucrurile devin și mai complicate: intrarea și integrarea României în UE e o operă politică în care sunt implicați cel puțin trei președinți, dacă nu cumva chiar toți patru de până acum de după 1989. 5.Un bilanț posibil – dar nu neapărat o ierarhie – se poate face notele/faptele tari cu care fiecare dintre președinții de după 1989 poate fi asociat și peste 50 sau 100 de ani – cele patru liste prezentate în acest sens de dl Preda sunt, pentru fiecare șef de stat, foarte convingătoare. 6.Un alt unghi de analiză – care, nici el, nu ierarhizează, dar nuanțează și mai mult lucruri în privința analizei comparate cu privire la președinții României – e despre acele împrejurări care schimbă sau pot schimba un mandat –„modul de gestionare a neprevăzutului construiește un portret”.

Compusă din texte scurte – le-am putea numi, fără să exagerăm cine știe ce, niște pastile ale moderației –, cu o magistrală știință a dramatizării (deci a dozării argumentelor), cartea lui Cristian Preda e (și) una a deschiderii inteligente către politică; poate chiar a unei treziri – responsabile – la politică. O carte mică, dar mai ales admirabilă!

 

Articol publicat şi în Revista 22.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article M. Cincea. Interviu Radu Paraschivescu: „În Recviem… mi-am râs omul de a cărui absenţă nu mă vindec”
Previous article Iluzia „socialismului democratic”
[ Cristian Pătrășconiu ]

[ Cristian Pătrășconiu ]

Related Posts

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse
April 15th, 2021

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale
April 15th, 2021

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă
April 13th, 2021

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.