• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia
Home
Literatură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

April 7th, 2021 Iarina Albu Iarina Albu Cultură, Literatură comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Într-una dintre aparițiile sale radiofonice, C. S. Lewis a decis să abordeze unul dintre marile subiecte care au frământat omenirea de când se știe: iubirea. A segmentat această vastă noțiune după modelul grecilor antici, în στοργή (storge), φιλία (philia), έρως (eros) și αγάπη (agape), discutându-le pe fiecare în parte în cadrul mai multor episoade ale unei emisiuni numite Protestant Hour. Aceste eseuri orale se află la dispoziția oricui, găsindu-se atât publicate în cartea Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, cât și pe YouTube. Această serie de articole își propune să prezinte concepția autorului asupra celor patru tipuri de iubire, pentru a-i oferi cititorului niște ustensile de bază pentru a carta acest teritoriu care poate părea uneori riscant și înspăimântător, însă care, dacă te apropii de el cu inima deschisă, se dovedește a fi ceea ce face viața să merite trăită.

În acest prim articol, vom vorbi despre philia, adică dragostea ca prietenie. Am ales să prezint acest tip de iubire întâi tocmai din cauză că este atât de neglijat în societatea modernă. Citim în vechile romane despre afecțiunea purtată prietenilor de același sex și ceva ni se pare ieșit din comun. Însă fenomenul acesta de reticență față de afecțiunea prietenească e ceva ce a început abia de curând. Lewis ne spune că acest lucru nu este întâmplător: din cauză că philia nu este o iubire „biologică” (adică supraviețuirea speciei noastre nu se bazează pe ea, așadar nu există o nevoie biologică pentru prieteni) oamenii ori o desconsideră, ori o preamăresc. Nefiind biologică, nu este legată de natură, așadar putem spune că prin acest tip de iubire ne „eliberăm” de sforile prin care ne ține legați însuși modul nostru de a funcționa. Prietenia nu este însă necesară – mulți oameni își pot trăi întreaga viață fără să o resimtă, așadar pare a fi desuetă. Însă cât de departe de adevăr am fi dacă am considera-o astfel! Philia nu are ca scop persoana iubită, cum se întâmplă în cazul lui eros, ci unește oamenii întru scopul lor comun. Este așadar cel mai dezinteresat tip de iubire. De asemenea, tot în opoziție cu erosul (căci, ne avertizează filosoful creștin, tot mai mulți oameni ajung să confunde cele două tipuri de iubire), philia se bucură de mai mulți participanți, în cazul ei numărul perfect nu se limitează la doi. Această opoziție nu înseamnă în niciun caz o excluziune, vrea doar să scoată în evidență o diferență; philia se poate transforma în eros, ele putând coexista, dar tocmai această trecere de la o stare la alta sugerează că cele două sunt totuși diferite.

O altă distincție pe care Lewis ține să o facă și care mi se pare foarte relevantă pentru înțelegerea profundă a noțiunii de prietenie este între camaraderie și prietenie. Camaraderia este solul din care poate crește o prietenie. Camarazii noștri sunt colegii de lucru sau de studiu, vecinii, oamenii cu care avem un context în comun, deci camaraderia implică egalitate. Nu poți fii camarad cu cineva pe care îl consideri inferior sau superior, deci în niciun caz prieten, în adevăratul sens al cuvântului, sens pe care încercăm să-l descifrăm împreună cu C. S. Lewis astăzi. Așadar, pentru a clădi o prietenie avem nevoie de un context comun și de egalitate. Sunt prieten cu un om nu doar pentru că un anume context ne-a pus împreună, ci pentru că „el este el, iar eu sunt eu”. Îți poate plăcea un om în conversațiile de zi cu zi sau când colaborați pentru redactarea unui proiect important, însă o dată ce începi să abordezi subiecte mai profunde, poți simți o incompatibilitate acută cu persoana respectivă. Așadar putem avea sute de camarazi și niciun prieten. Acest lucru mi se pare foarte comun în societatea noastră, în care, după cum spune și Lewis, erosul și stroge sunt priviligiate, iar philia este uitată sau chiar disprețuită, pentru că nu e resimțită cu adevărat. Suntem încurajați să ne înțelegem în aparență cu toată lumea, fără a forma o legătură adevărată.

Aceste legături profunde sunt descurajate deoarece grupurile de prieteni sunt prin definiție o mișcare de rezistență față de orice se află în afara lor. Apartenența la un grup de prieteni înseamnă înarmarea individului împotriva influenței externe, opinia grupului devenind infinit mai importantă decât opinia cuiva din afară. Însă nu trebuie să credem că prietenia înnobiliază activitățile și atitudinile celor ce iau parte la ea, ci doar le augmentează. Astfel, devine foarte important scopul întru care acei prieteni sunt uniți. Oamenii care prețuiesc adevărul și se adună în virtutea acestuia îl vor prețui cu atât mai mult prin conlucrare, pe când oamenii mincinoși se vor afunda în minciună prin influența prietenilor lor, care prioritizează același lucru.

Un alt aspect al philia care o face excepțională este faptul că durerea resimțită de pierderea obiectului iubirii nu este intensă și de scurtă durată, ca o flacără care se mistuie (cum se poate întâmpla uneori în cazul iubirii de tip storge). Resimți pierderea unui prieten zilnic, pentru tot restul vieții. Metafora folosită de C. S. Lewis în acest context este cea a unui om care și-a pierdut o parte a corpului: locul nu îl doare, dar i se întâmplă în mod constant să fie incapabil să facă ceva ce putea face cu ușurință înainte, deci conștiința pierderii sale nu îl părăsește nicio clipă.

Deși ne este greu să percepem philia ca pe un tip de iubire din cauza naturii ei implicite – prietenii vorbesc rareori despre prietenia lor, spre deosebire de îndrăgostiți, de exemplu, care o fac adesea –, trebuie să conștientizăm că prietenia e o alegere, nu o necesitate. Tocmai de aceea trebuie să ne îngrijim de pasiunile și atitudinile pe care vrem să le augmentăm. Prietenia este o școală a valorilor în care ne angajăm voluntar și dezinteresat, pentru a atinge un scop și a-l împărtăși cu cineva pe care îl va bucura tot la fel de mult. Acest tip de iubire, dacă învățăm să-l cultivăm și să nu-l trecem cu vederea, ne poate aduce o mare împlinire, pentru că ne învață să ne căutăm în celălalt, să ne orientăm spre exterior.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article „Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel
Previous article Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului
Iarina Albu

Iarina Albu

Iarina Albu (n.2000) este studentă în programul de licență al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea Limbă și Literatură Rusă-Franceză. Este membru al asociației culturale Studiul. Interese: lingvistica, literatura comparată, filosofia, teologia, istoria și filosofia limbii, cinematografie, muzică.

Related Posts

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”
April 18th, 2021

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020
April 17th, 2021

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.