Cătălin Avramescu: Căderea în cap

Trăznaia s-a petrecut la o universitate britanică. Mai precis, la Exeter. Studenții au primit un e-mail care conținea niște citate “motivaționale”. Unul dintre ei, mai destupat la mine, s-a gândit să verifice. Și a descoperit, stupefiat, că unul dintre aceste citate aparținea… lui Erwin Rommel. Unul dintre principalii generali germani din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Scandal, evident. Partea cea mai interesantă acum urmează. Universitatea a făcut anchetă și l-a descoperit pe nenorocitul care a compus mesajul. Omul s-a justificat. Nu știa cine era acest Rommel…
Acum, să mă iertați dacă iau o mică pauză pentru a mă aduna… Așadar… Lucrezi la o universitate dintre cele bune. Și nu ai auzit de unul dintre cele mai cunoscute personaje implicate în cele mai importante evenimente ale secolului XX. Cum Dumnezeu a fost angajat respectivul? Ce a făcut la școală? Pe ce planetă a trăit până acum?
Acesta a fost doar un exemplu. Din păcate, departe de a fi unicul. Este clar că în ultimii ani s-a petrecut ceva cu Universitatea. Nu doar în România, unde o bandă de penali a numit un agramat în funcția de “mininistru al Educației”.
Iată problema. Universitatea a fost inventată acum o mie de ani. Prima a fost înființată, se spune, la Bologna, în anul 1080. (Este o întreagă discuție aici, dacă unele școli ecleziastice, începând din secolul al IX-lea, pot fi considerate “universități”). Din secolul al XII-lea universitățile au devenit instituții fundamentale în ordinea socială occidentală. Rolul lor a devenit crucial în secolele XIX și XX. Fără universități nu ne putem imagina viață civilizată.
Aici este chiar problema. Elitele occidentale au adoptat gradual, în ultimele decenii, poziții care altădată aparțineau unor grupuscule din zona Stângii extreme. Căsătorii homosexuale, legalizarea drogurilor, asistență socială nelimitată, dezarmare unilaterală, eliminarea granițelor naționale. O agendă de război cultural declarat împotriva valorilor liberale și conservatoare europene.
Deturnarea Universității de la misiunea sa a devenit, în acest context, necesară. Sub pretextul “democratizării” accesului la “învățământul superior” ne-am trezut cu generații întregi de “studenți” care, nefiltrați de nici un examen de admitere, se simt liberi să ignore chiar regulile elementare de gramatică. Sub pretenția “modernizării” s-a luat puterea administrativă din mâinile comunității academice și a fost acordată unor birocrați. În fine, Statul folosește din plin “puterea pungii” pentru a finanța doar ce îi convine. Ceea ce exclude, desigur, cercetarea umanistă tradițională.
Au apărut, în schimb, tot felul de aiureli. Unele universități oferă diplome “Mickey Mouse”, în discipline triviale, calculate parcă să producă ilaritate. O universitate britanică (Durham) oferă o diplomă în “Studii Harry Potter”. În multe cazuri, disciplinele clasice au rămas, în aparență. Însă s-au modificat radical programele de studiu. Am dat peste studenți în istorie care nu știu nimic despre Evul Mediu sau peste studenți în filozofie care nu au citit un rând din Aristotel.
La nivelul “personalului administrativ”, același dezastru. În rarele ocazii cu care interacționezi cu ei, ai senzația că ai de-a face cu grupări de activiști. Unele departamente se ocupă doar cu îndoctrinarea. Unele universități au ajuns să impună (da, sunt obligatorii) cursuri despre “discriminare” pe care toți studenții sunt obligați să le facă. De ce? Din câte pretind acești noi puritani, pentru ca studenții să nu ajungă violatori sau rasiști…
În aceste condiții, nu este de mirare că universitățile au ajuns cuiburi ale radicalismului politic. Intelectualii liberali sau conservatori au devenit indezirabili în campusuri. (Unii au fost chiar atacați fizic când au încercat să țină câte o conferință). Lista de lecturi a fost “epurată”. Au fost vandalizate statui istorice și au fost scoase tablouri de pe pereți.
Confuzia morală este totală. Un profesor de la UCLA a fost reclamat pentru că… a corectat greșelile de gramatică ale unor studenți. O asociație de studente din Marea Britanie a interzis… aplauzele la reuniunile sale pentru că acestea ar fi o formă de “micro-agresiune”. În Statele Unite un colegiu (Hampshire) a anulat un concert al unei formații de Afrobeat pe motiv că aceasta este compusă… din prea mulți albi.
Credeți că nu se poate mai rău? Iată cazul colegiului Goldsmiths (parte a University of London, o universitate încă în topul mondial). În 2014 studenții de acolo au votat… anularea unei comemorări a Holocaustului. Pe motiv că aceasta ar fi “eurocentrică” și “colonialistă”.
Probabil au primit și ei un e-mail de la Rommel…