• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Camelia Dinu. ”Averea bunei educații“ ca pariu individual și național
Camelia Dinu. ”Averea bunei educații“ ca pariu individual și național
Home
ALTFEL

Camelia Dinu. ”Averea bunei educații“ ca pariu individual și național

September 3rd, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Odată cu apariția primului copil, am făcut o selecție bibliografică și am parcurs metodic (să nu zic isterico-anxios) cele mai importante cărți de parenting traduse la noi. La al doilea copil, abordarea a fost opusă – doar am răsfoit câteva pagini prin librării și pe la târgurile de carte. Motivul nu a fost că dețineam deja secretele educației rentabile sau că nu mai toleram completări sau alternative, ci că, după acel prim raliu bibliografic, rămăsesem confuză. Nu contest că am cules în prima fază de autoinstruire idei importante despre nevoile psihologice ale copilului, pedepse și recompense, gestionarea emoțiilor negative, devoalarea copilului din interiorul fiecărui părinte, educația cu și fără limite, afecțiunea necondiționată etc., etc. În ciuda lecturilor consistente, nu aveam sentimentul că mă detașez de poziția instructivă a părinților din generațiile trecute, care mi se părea reprobabilă. Musteam de concepte psihologico-educaționale (multe contradictorii) și nu știam cum să extrag beneficiile. În ultimii ani, au fost traduși la noi mulți experți internaționali, unii chiar au susținut conferințe în România, iar efectul este că există o literatură destul de generoasă pe teme de parenting. Totuși, în aspectele esențiale, am constatat prea puțină aplicabilitate în spațiul și pe materialul nostru, din cauza contextului social și a mentalității diferite. Date fiind toate aceste parti-pris-uri, de ce să nu recunosc că am privit inițial cu oarecare scepticism cartea lui Teodor Baconschi, Averea bunei educații (Editura Univers, 2019)? Impresiile de lectură sunt însă dintre cele mai bune. Să spun expres că o importantă calitate a cărții este caracterul practic, prin care înțeleg exemplele din viața reală, românească, cu soluții pe măsură. Ni se propune un ghid de parentaj autohton, scris cu tot firescul de către un erudit implicat în educația propriilor copii. Raportarea constantă la experiența personală nu exclude provocările și dilemele. Autorul avertizează franc în introducere: „Oricât te-ai strădui, oricât ai fi de riguros și consecvent în aplicarea unor principii și transmiterea unor valori etice sau intelectuale, copilul tău rămâne un necunoscut din care pot țâșni revolte, atitudini, opțiuni și refuzuri complet anapoda“ (p. 28).

Ipoteza centrală a cărții o reprezintă poziția părintelui față de copil, poziție care trebuie să reflecte iubire, respect pentru entitatea fizică și spirituală a copilului și pentru destinul său unic. Cartea îndeamnă la căutarea și parcurgerea drumului către sine al părinților și copiilor, demers dedalian, dar nu aleatoriu. De altfel, educația de calitate poate fi asul din mânecă al românilor în lumea de azi, consideră Teodor Baconschi: „Educația este tot ce ne-a mai rămas, ca pariu individual și național, după catastrofa comunistă“ (p. 14).

Volumul urmărește, cu subtilitate, educarea în primul rând a părinților. Referințele la incongruențele din viața publică, economie, cultură și constatările despre dificultățile de comportament social de la noi au scopul de a-i atrage părintelui atenția asupra atmosferei societății românești contemporane. Rolul părintelui, în concepția lui Teodor Baconschi, este să conștientizeze vulnerabilitățile societății (impostura și improvizația, ineficiența educației formale, opacitatea în fața cunoașterii, fatalismul mioritic), repercutate în tot felul de de­zastre comunitare, și să educe copii echilibrați și fericiți. Este o carte despre responsbilitatea și discernământul părinților, dar și al viitorilor adulți. Tonul expunerii nu este iritant didacticist, ci, după caz, condescendent sau intransigent. Domină atitudinea „blândă, dar fermă“ (un postulat al unui stil parental armonios, dacă tot suntem pe subiect), dar nu este exclusă ironia, uneori usturătoare. În funcție de tema abordată, limbajul elevat se îmbină cu cel colocvial. Autorul dezbate idei filosofice, dar coboară și în mundan, criticând, de pildă, înfofolirea copiilor ca reflectare a unei supralicitări protective. Aceste inflexiuni intonaționale îi conferă cărții un ritm tonic, pe alocuri amuzant.

Capitolele sunt relativ concise, ceea ce facilitează un discurs și o lectură dinamică, precum și o extracție fermă a concluziilor parțiale. Este de remarcat varietatea temelor abordate, organizate în cinci părți care investighează aspecte educative de bază și oferă recomandări concrete: avantajele și dezavantajele culturii digitale/ ale lumii virtuale (se insistă pe proliferarea ignoranței prin intermediul rețelelor de socializare), importanța practicării sportului, învățarea ca proces continuu și vast, într-o lume contemporană a „inteligenței colective, reticulare, policentrice“ (p. 72), rolul exemplului oferit de părinte în orice demers al copilului, relația de interdependență între educarea unui copil și automodelarea adultului, pericolul snobismului și al superficialității în contrapondere cu „modestia curioasă“.

Partea a doua este accentuat aplicată și comentează efectul pedagogic al vizitelor la muzeu, al cinematografiei de calitate, al călătoriilor familiale, al bibliotecii personale (inclusiv a copilului, nu doar a familiei, ca o alternativă la obsesivele gadget-uri), al colecțiilor de orice fel, al educației muzicale, al unui animal de companie. Partea a treia discută despre automitologizarea derizorie, asumarea singurătății, avantajele bunei-cuviințe, educarea spiritului teologic, abordarea temei sexuale. Este secțiunea care mi-a plăcut în mod deosebit, prin faptul că pune în discuție aspecte delicate, valabile în modelarea individului de orice vârstă. De pildă, profundul capitol Disciplina singurătății subliniază că solitudinea poate fi și trebuie să fie suportabilă și fertilă pentru un om educat, care poate învinge apatia existențială. Dincolo de condiția socială și de o anumită componentă gregară, omul „trebuie să afle din prima copilărie că viața lăuntrică, lectura, studiul, creația și moartea sunt situații fundamentale, definitor-umane, pe care le asumăm în singurătate“ (p. 132). Capitolul Problema teologică: scandal sau alinare? abordează carismatic experiența religioasă ca „dimensiune permanentă a conștiinței umane“ (p. 135). Autorul face o clasificare a părinților prin raportare la chestiunea religioasă (practicanții, agnosticii, anticlericalii, sincreticii, seculariștii radicali) și recomandă cel puțin „datoria de a nu dezvolta în copil ura față de religie“ (p. 140). Este o secțiune scrisă cu o sensibilitate deosebită, fără îndoială pentru că vorbește despre experiența sacrului ca act pur uman, ca „vocație a măsurii și bun-simț al misterului“ (p. 141). În capitolul Sexualitatea între pudoare și dezvrăjire, autorul, poziționat cu destindere față de concepțiile lumii contemporane dezinhibate, punctează: „Biserica și școala nu mai au atât datoria de a le explica adolescenților sexualitatea ca atare, cât pe cea de a reabilita orizontul iubirii, demnitatea erotismului transfigurat prin fuziunea sentimentală, bucuria responsabilă a procreației și gramatica autenticității“ (p. 160). Partea a patra este dedicată educației formale și privește relația școală-familie (și invers), cu toate inconvenientele, compară câteva sisteme internaționale de învățământ, recomandă experiența voluntariatului și studierea limbilor străine, comentează opoziția științe umaniste-științe exacte. Întregul volum relevă un autor adaptat, atât terminologic, cât și substanțial la „exigențele“ lumii contemporane. Este o carte vie, actuală, care jonglează fără ezitare cu argoul celor mai tineri părinți urbani.

După cum se observă, avem de-a face cu o expunere generoasă, în care cred că cel mai exigent părinte poate identifica o temă de interes și poate extrage o idee productivă. Se insistă în carte pe aportul indiscutabil al familiei în educația copilului – o resursă spirituală care devine garanția salvării de la mediocritate, avantajul major al omului din secolul XX și, în ultimă instanță, o chestiune de supraviețuire. De altfel, Teodor Baconschi afirma într-un interviu recent: „Sunt convins că buna educație e singura cale spre gestionarea întrebărilor permanente și totodată trusa ideală de supraviețuire, într-o lume unde-i tot mai greu să desprinzi un sens“.

Să mai spun că volumul se bucură de o ilustrație expresivă, tandră, realizată de artista Cristina Barsony. Cartea transmite atât fizic, cât și prin conținut o luminescență la care nu poți rămâne indiferent.) //

TEODOR BACONSCHI

Averea bunei educații

Editura Univers, 2019,240 pp.

Text publicat în premieră în revista 22, aici!

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Adrian Papahagi. Despre intelectualii relevanți
Previous article James Finn Garner: Povești corecte politic de adormit copiii
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)
March 3rd, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”
February 23rd, 2021

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea
February 17th, 2021

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.