• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Carmen Gavrilă. Brațul lung al Republicii Islamice
Carmen Gavrilă. Brațul lung al Republicii Islamice
Home
Debate

Carmen Gavrilă. Brațul lung al Republicii Islamice

January 8th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Forța iraniană de elită Quds, are un nou comandant după eliminarea lui Qassem Soleimani de către armata americană. Este vorba despre generalul Esmail Qaani. Regimul de la Teheran, sub impactul loviturii reprezentate de pierderea lui Soleimani, l-a numit rapid în funcție pe Qaani, ca să arate că există continuinate și că operațiunile Quds nu sunt și nu vor fi afectate.

Înlocuitorul lui Soleimani, deși nu este un personaj la fel de carismatic și de popular, a avut un traseu profesional similar. Qaani, ca și Soleimani, a luptat în războiul dintre Iran și Irak în anii 80, și-a petrecut mai toată viața în rândurile Pasdaran – Gărzile revoluționare islamice și a fost în ultimii ani adjunctul lui Soleimani. Qani, în vârstă de 64 de ani, are și el o experiență vastă în războaie hibride și în crearea de grupări paramilitare în zone de interes pentru republica islamică.

Qaani și puterea ultraconservatorilor

Important este faptul că noul șef al forței Quds, provine din Mashad, oraș sfânt pentru iranieni pentru că acolo se află mausoleul Imamului Reza, al 8-lea imam șiit, iar în ultimii ani, acolo s-a conturat un grup de lideri religioși cu o tot mai mare putere politică și care a întărit tabăra ultraconservatoare iraniană.

De exemplu, contracandidatul moderatului Hassan Rouhani la ultimele alegeri prezidentiale, Ebrahim Raisi, favoritul liderului suprem Ali Khamenei, tot din Mashad provine, iar acum este echivalentul iranian al unui ministru al justiției in Occident, o funcție care vine cu o putere uriașă în Iran și poate fi o rampă de lansare pentru postul de lider suprem religios după moartea lui Khamenei.

Tot în Mashad este fundația religioasă Astan-e Quds, care deține, alături de alte trei asemenea fundații, 60% din bunurile Iranului.

Fundațiile nu sunt sub controlul președinției sau parlamentului – instituții alese prin vot. În aceste fundații activitățile economice sunt sub controlul Pasdaran – Gărzile revoluționare islamice iar, potrivit mai multor surse iraniene, o parte din fondurile obținute finanțeaza activitățile corpului Quds, acum condus de Esmail Qaani.

Generalul Qaani, ca și Soleimani, este pe lista guvernului american cu persoane implicate în activităi teroriste, încă din 2012. Ca adjunct al lui Soleimani, Qaani s-a implicat puternic în operațiunile iraniene în Siria, a coordonat furnizarea de armament și finanțarea unor grupări din Africa și a Hezbollah în Liban și a avut un rol important în crearea gruparilor paramilitare Zeinabiyun în Pakistan și Fatemeyun în Afganistan.

A doua armată a Iranului

Iranul are practic două armate, una cu misiunea de apărare a teritoriului național și Sepah-e Pasdaran-e Enqelab-e Eslami – Armata Gardienilor Revoluției Islamice pe scurt Pasdaran cunoscută în Occident sub numele Armata gărzilor revoluționare islamice care are ca misiune apărarea regimului islamic iranian.

Este o armată aflată sub controlul direct al liderului suprem religios și a fost înființată de fondatorul republicii islamice ayatollahul Khomeini, după revoluția islamică din 1979.

Corpul de elită Quds este parte a acestei armate paralele și a fost creat în timpul războiului cu Irakul.

Quds are ca scop principal răspândirea conceptului de revoluție islamică și crearea de republici islamice similare celei iraniene în toate spațiile locuite de musulmani șiiți. De la bun început, forța de elită a fost specializată în apărarea regimului islamic de la Teheran prin sprijinirea, în afara teritoriului național, de grupări ale căror interese se aliniază cu cele iraniene. De exemplu, primele misiuni Quds au presupus ajutor pentru kurzii care au luptat împotriva lui Saddam Hussein în Irak, în anii 80 și după aceea, iar în Liban, în anii de după revoluția islamică iraniană, tot luptători din Quds au ajutat la crearea unei mișcări șiite care ulterior s-a transformat în Hezbollah-ul de azi.

Numărul de membri ai Sepah-e Pasdaran sau Quds nu este clar, în cazul Pasdaran sunt estimări între 100.000 și 130.000 iar pentru Quds între 10.000 și 30.000. Sepah-e Pasdaran este organizată exact ca o armată obișnuită, cu forțe terestre, aeriene și navale.

Atât că în Iran, nu de puține ori soldații din armata națională privesc cu invidie spre Pasdaran pentru că la gărzile revoluționare ajung cele mai bune și mai moderne echipamente. Și tot armata Pasdaran se ocupă de securitatea programului spațial iranian, a programului de dezvoltare de rachete balistice și a spațiilor în care se derulează programul nuclear al țării.

Interesant este că Pasdaran controlează și o multitudine de companii și fabrici, ceea ce face ca puterea lor să nu fie doar una militară ci și economică. În plus, din 2003 până acum, tot mai mulți membri ai gărzilor revoluționare au intrat în politică – un exemplu este chiar fostul președinte Mahmud Ahmadinejad.

Tot de armata gărzilor revoluționare țin și milițiile paramilitare de voluntari Basij – « Organizația pentru Mobilizarea Oprimaților », care potrivit regimului ar avea cam 24 de millioane de membri deși surse locale independente susțin ca e vorba despre cam 1 milion.Și miliția Basij a fost creată prin ordin al liderului revoluției islamice ayatollahul Khomeini iar inițial membrii ei erau voluntari în războiul cu Irakul.

Acum membrii Basij sunt chemați să oprească, de cele mai multe ori cu violență, proteste de stradă sau să organizeze contrademonstrații.

După cum mi-a povestit în Iran un membru Basij, pentru a intra în miliția de voluntari, nu contează întotdeauna motivația ideologică, cât avantajele economice, pentru că un membru Basij are întâietate la angajare, la o promovare, la un salariu mai bun. « Când ai venit prima dată în Iran, acum 13 ani, ții minte că eram om bun la toate, acum sunt administrator » mi-a spus în 2017 un membru Basij.

Când din Iran vin imagini cu mulțimi îndurerate sau furioase, cum s-a întâmplat zilele acestea după uciderea generalului Qassem Soleimani, sau când interesele regimului sunt afectate de decizii sau evenimente internaționale, voluntarii Basij sub comanda Pasdaran sunt chemați pe străzi ca să arate lumii că regimul de la Teheran are susținere populară.

Textul integral al acestei analize eset publicat pe siteul UMBRELA STRATEGICĂ, aici!

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Alexandru Lăzescu. SoftPower SuperPower?
Previous article Statul şi cetăţenii: o fotografie neretuşată, după trei decenii de la 1989
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată
April 19th, 2021

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Destinul educației umaniste în Universitatea americană
April 18th, 2021

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.