• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Casa Albă e îndreptățită în a renega Teoria critică rasială
Casa Albă e îndreptățită în a renega Teoria critică rasială
Home
Debate

Casa Albă e îndreptățită în a renega Teoria critică rasială

October 17th, 2020 Petru Stanciu Petru Stanciu Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În septembrie, directorul Biroului pentru Administrație și Buget (“Office of Management and Budget”), Russell Vought, a trimis o notă prin care îi ruga pe șefii tuturor departamentelor și a agențiilor executive să înceteze programele de „instruire a lucrătorilor guvernamentali să creadă propaganda anti-americană, care fragmentează societatea”.

După cum se prezintă această directivă, nu ar trebui să iște controverse. Din păcate, orice poate face obiectul unei controverse în societatea noastră profund partizană. Astfel, avem un articol intitulat aproape comic în New York Times: „Trump intenționează anularea contractelor pentru educarea sensibilității guvernului”, unde programele anulate sunt numite „eforturi care se concentrează adesea asupra promovării conștientizării rasismului”.

Teoria critică este un sistem de credințe care a ajuns să domine științele sociale academice; teoria critică rasială reprezintă aplicarea acesteia în probleme rasiale. Ideea fundamentală care ghidează teoria critică este că toate structurile sociale existente – familie, slujbă, credință, guvernare etc. – reprezintă exerciții de putere brută.

În teoria critică, acțiunile și convingerile unui individ sunt nesemnificative. Soarta ta este determinată de grupul căruia i te-a atribuit societatea și de relațiile de putere care guvernează acel grup. Structurile sociale apar atunci când un grup își declară dreptul de a domina sau de a exploata un alt grup.

Astfel, de exemplu, lupta de clasă marxistă dintre burghezie (adică capitaliștii sau cei bogați) și proletariat (adică muncitorii obișnuiți sau cei săraci) este o consecință naturală a modului în care structurile economice conservă dreptul unui proprietar de a-și exploata muncitorii. În plus, conform teoriei critice rasiale, structurile care definesc societatea americană au fost toate dezvoltate pentru a păstra „privilegiul de a fi alb”.

Nota adresată de directorul Russell Vought și amintită la începutul articolului e perfect îndreptățită. Teoria critică rasială este inerent un factor ce fragmentează societatea americană. Mai precis, o împarte în grupuri rasiale și insistă asupra faptului că tensiunea dintre ele nu poate dispărea până nu eliminăm toate structurile sociale existente. Astfel, platforma Black Lives Matter – o mișcare axată pe criticarea modului brutal de acțiune al poliției asupra anumitor rase – cere sfârșitul familiei nucleare; în teoria critică, familia este un instrument de exploatare.

Teoria critică rasială este, de asemenea, inerent anti-americană. Respinge moralitatea iudeo-creștină și tradiția juridică anglo-americană care stau la baza Declarației de Independență și a Constituției. Respinge caracterul central al libertății individuale și al responsabilității personale față de condiția umană. Se preocupă mai degrabă de relațiile de putere între grupuri decât de acțiunile indivizilor.

Atunci când este folosită ca bază de instruire în domeniul resurselor umane – ca în cazul programelor respinse de Russell Vought – teoria critică ne învață că toți „oamenii albi”, „bărbații cisgen”, creștinii și evreii sunt opresori, în timp ce toți „oamenii de culoare”, femeile, musulmanii și oricine se află sub umbrela LGBTQ este oprimat. „Dreptatea”, în teoria critică, implică ridicarea în slăvi a membrilor clasei oprimate, în timp ce îi denigrează, defăimează, dezavantajează și debilitează pe opresori.

Într-o răsturnare de situație care e atât ironică, cât și inevitabilă, evreii – în mod constant minoritatea americană cea mai vizată de infracțiunile motivate de ură – sunt, în mod particular, ținta unui vădit dispreț. Campusurile universitare, unde domină teoria critică, au devenit epicentrul mișcării antisemite „Boicot, Dezinvestire și Sancțiuni” (“Boycott, Divestment and Sanctions”), șocant de ostilă studenților și facultăților evreiești.

Teoria critică stabilește că evreii – care în memoria vie au fost aproape complet eradicați pentru că nu erau albi – posedă cea mai rafinată formă de „privilegiu de a fi alb”.

Aceasta mai stabilește și că Israelul – un miracol al autodeterminării indigene și un far luminos al liberalismului, toleranței, democrației și egalității – este un stat paria, colonial și nelegitim.

De asemenea, glorifică teroriștii care doresc distrugerea prin genocid a Israelului și care vizează prin crimele lor evrei nevinovați din întreaga lume – toate acestea în timp ce susțin existența unor societăți brutal represive ce linșează persoane acuzate că sunt LGBTQ și comit „crime de onoare” ale propriilor fiice și surori.

Este imposibil să ne imaginăm o ideologie mai îndepărtată de visul lui Martin Luther King, cel al unei societăți care nu face diferențe între oameni în funcție de culoare, o societate „daltonistă” (“a color-blind society”). De fapt, academicienii teoriei critice ridiculizează termenul de “color-blind”, catalogându-l drept rasist. Apologeții Black Lives Matter îl atacă pe Martin Luther King pentru refuzul său de a urma o cale violentă. Este îngrozitor faptul că o astfel de viziune degradată asupra lumii s-a impus în societatea occidentală. „Instruirea în domeniul diversității” din sectorul privat a produs nesfârșite instanțe de diviziuni sporite între angajați și medii de lucru tensionate. Este cu totul nedrept că astfel de programe pentru îndrumarea angajaților guvernamentali au fost plătite din banii contribuabililor.

Oricine are decență și compasiune, un minim de sensibilitate și conștientizare și se opune cu sinceritate fanatismului ar trebui să încurajeze demersul președintelui Trump de a elimina Teoria critică rasială de la locul de muncă federal.

 

Dr. Bruce Abramson este director la JBB & A Strategies, director al Fondului ACEK, fondator al American Restoration Institute și autorul American Restoration: Winning America’s Second Civil War.

Jeff Ballabon este director al B2 Strategic și consultant veteran în relații guvernamentale și media.

 

Articol original: The White House Is Right To Ditch Critical Race Theory

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Dalina Bădescu. Înaintemergătorii: despre realismul-socialist
Previous article „E toți hoți, maică". Despre (ne)-implicarea intelectualilor în politică
Petru Stanciu

Petru Stanciu

Stanciu Petru-Bogdan (n. 2000) este student la Facultatea de Științe Juridice și Administrative din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București. Interese de cercetare: filozofia dreptului, filozofie politică, istorie.

Related Posts

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?
April 11th, 2021

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare
April 4th, 2021

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare
April 3rd, 2021

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor Debate

Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor

Mar 29th, 2021
Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane Artă

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Mar 28th, 2021
Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane” Cultură

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Mar 28th, 2021
Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă Economie

Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă

Mar 28th, 2021
Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin? Cultură

Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin?

Mar 28th, 2021
Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului Focus

Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului

Mar 27th, 2021
Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii” Cultură

Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii”

Mar 26th, 2021
Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână Debate

Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână

Mar 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.