• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Câteva fragmente despre ce înseamnă o viață intelectuală, de A. D. Sertillanges
Câteva fragmente despre ce înseamnă o viață intelectuală, de A. D. Sertillanges
Home
Cultura

Câteva fragmente despre ce înseamnă o viață intelectuală, de A. D. Sertillanges

September 14th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

„Cineva care vrea să își dedice viața studiului trebuie să știe, în primul rând, cum să citească și cum să se folosească de lecturile lui – și mi-aș dori ca oamenii să înceapă să nu mai ignore aspectul acesta!

Prima regulă este să citești puțin. (…)

Nu sugerez nimănui să-și reducă prostește lectura. (…) Vrem să ne lărgim orizontul intelectual, să comparăm perspective și viziuni, să ținem deschisă poarta prin care intră ideile în mintea noastră. Însă mult și puțin sunt antonime doar când au aceeași referință. În cazul nostru, este vorba de mult în sens absolut, întrucât munca pe care o va avea de făcut cel care vrea să înceapă o viață a studiului este vastă; iar de puțin, în sens relativ la șuvoiul de lucrări scrise care, chiar și în cele mai specializate domenii, ne inundă astăzi bibliotecile și mințile.

Ceea ce interzicem este pasiunea pentru citit ca obicei incontrolabil, intoxicarea minții printr-un exces de hrană intelectuală, lenea deghizată care face ca familiarizarea cu gândirea altor autori să fie preferabilă efortului personal de a gândi.” (p. 146)

 

„Trebuie să citim inteligent, nu orbește, purtați de pasiune. Trebuie să ne îndreptăm spre cărți așa cum femeia care îngrijește căminul se îndreaptă spre piață: după ce și-a stabilit meniul pentru ziua respectivă. Mintea cu care merge la piață nu este mintea cu care se va duce seara la film. Mergând la piață, nu se gândește la distracție și nici nu plănuiește să rămână cu gura căscată în fața minunățiilor care îi vor ieși în cale, ci are în vedere cum să-și organizeze și să-și îngrijească mai bine gospodăria.

Cititul necumpătat amorțește mintea, nu o hrănește. Mintea devine treptat incapabilă de reflecție și concentrare și, prin urmare, incapabilă de a mai produce ceva; devine extrovertă pe interior, dacă mă pot exprima astfel, ajunge sclava propriilor imagini mentale, fluxului și refluxului de idei pe care și-a fixat, cu atâta zel, atenția. Această desfătare incontrolabilă este, de fapt, o fugă de sine; detronează inteligența din funcția sa și îi dă voie doar să urmărească punct cu punct gândurile altora, să fie cărată de curentul de cuvinte, pagini, capitole, volume.” (p. 147)

 

„Ca să rezum: să nu citești niciodată ceea ce poți gândi; să citești doar ceea ce servește scopului pe care îl urmărești; și să citești puțin, astfel încât să nu-ți risipești liniștea interioară.” (p. 149)

 

„Sursa cunoașterii nu se află în cărți, ci în realitate și în gândire. Cărțile sunt indicatoarele; drumul e mult mai vechi și nimeni nu poate merge în căutarea adevărului în locul nostru.

Nu ceea ce spune un autor contează pentru noi, ci ceea ce este în realitate. Mintea noastră nu trebuie să repete, ci să înțeleagă – adică, trebuie „să luăm cu noi”, cum-prehendere, trebuie să asimilăm ceea ce citim și trebuie, în cele din urmă, să gândim pentru noi. După ce am citit niște cuvinte, trebuie, pe urmele autorului și poate mulțumită lui, dar în ultimă instanță, independent de el, să ne constrângem mintea să le reformuleze. Trebuie să recreăm pentru noi înșine suma totală a cunoașterii pe care am dobândit-o.

Ce abuz și ce risipă este să te familiarizezi cu marile minți ale omenirii și să nu iei de la ele nimic altceva decât niște formule, niște șabloane! Și cât de vizibil va fi când le vei folosi în scrierile tale! Se va vedea imediat că doar repeți papagalicește și va deveni evident că ești un gânditor lipsit de substanță.

Comparativ cu oamenii de geniu, noi suntem doar niște copii, însă suntem niște copii care au moștenit ceva. Ceea ce ne oferă oamenii de geniu este al nostru pentru că aparține de fapt eternității; și ei au primit acestea dintru eternitate. În timp ce ei ne vorbesc, noi trebuie să contemplăm ceea ce a fost înaintea lor și ceea ce este deasupra lor.” (pp. 169-171)

 

„Trebuie să scrii de-a lungul întregii tale vieți, odată ce ți-ai pus viața în slujba intelectului.

În primul rând, trebuie să scrii pentru tine însuți, pentru a vedea dacă îți înțelegi problemele și cum te poziționezi față de ele, pentru a-ți preciza gândurile, pentru a-ți păstra atenția vie, care poate slăbi uneori dacă devine inactivă – pentru a face primul pas într-o cercetare care se poate dovedi necesară pe măsură ce scrii, pentru a te stimula pe tine însuți să faci un efort care ar fi obositor în lipsa unui rezultat vizibil și, în cele din urmă, pentru a-ți forma stilul și pentru a dobândi ceea ce le pecetluiește pe toate, arta scrisului.

Trebuie să și publici ceea ce scrii, din momentul în care judecata cuiva cu experiență te consideră apt pentru asta și tu te simți capabil să o faci.

Contactul cu publicul te va constrânge să scrii mai bine; laudele cuvenite te vor motiva; criticile vor testa eficiența și utilitatea scrierilor tale; vei fi, ca să zic așa, constrâns să progresezi, și nu să stagnezi, stagnarea fiind rezultatul tăcerii continue.

Dacă nu produci nimic, te obișnuiești cu pasivitatea; timiditatea ți se va dezvolta permanent, iar orgoliul te va face temător; vei ezita, îți vei risipi capacitatea așteptând și vei deveni la fel de neproductiv precum ramurile noduroase ale unui copac.

Dacă vrei să exiști pe deplin din punct de vedere intelectual, trebuie să știi cum să gândești cu voce tare, cum să gândești explicit, adică să dai formă, atât în interiorul tău, cât și pentru lumea din afara ta, cuvântului care este expresia gândului tău.

Dacă mă supun legilor gândirii, nu pot decât să mă arăt într-o strânsă legătură cu realitatea, sau mai degrabă în miezul realității. A gândi înseamnă a concepe ceea ce este; a scrie cu adevărat, adică în conformitate cu gândirea, înseamnă a dezvăluie ceea ce este, nu a înșira propoziții una după alta. Astfel, secretul scrisului este să stai și să cercetezi dedicat lucrurile, până când îți vor vorbi și își vor determina propria expresie.” (pp. 199-204)

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Adrian Miroiu. Despre divinitatea logicii
Previous article „Studiile victimizării”: Farsa care a scos la suprafață impostura jurnalelor academice dedicate feminismului, studiilor de gen și teoriei critice
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)
March 4th, 2021

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate
March 3rd, 2021

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid
March 3rd, 2021

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Virgil Iordache. Un model complet de universitate Debate

Virgil Iordache. Un model complet de universitate

Mar 8th, 2021
Noua lege a blasfemiei din Scoția Debate

Noua lege a blasfemiei din Scoția

Mar 7th, 2021
Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius Cultură

Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius

Mar 7th, 2021
Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă” Debate

Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă”

Mar 6th, 2021
Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni ALTFEL

Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni

Mar 6th, 2021
Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept Societate

Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept

Mar 6th, 2021
Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română Opinii

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română

Mar 6th, 2021
Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze Filozofie

Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze

Mar 5th, 2021
Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken Filozofie

Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken

Mar 5th, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.