• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Câteva fragmente din „În genul…tinerilor”, de Nicolae Steinhardt
Câteva fragmente din „În genul…tinerilor”, de Nicolae Steinhardt
Home
Cultură

Câteva fragmente din „În genul…tinerilor”, de Nicolae Steinhardt

February 3rd, 2021 Redactia Marginalia Redactia Marginalia Cultură, Societate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În genul…

Unui tânăr profesor sau unui student de la Facultatea de Filosofie și Litere din București

Socialitatea omului[1]

Încercare de interpretare fenomenologică a istoriei

Simțământul temporalității abstracte raportat la spațialitatea ideală cheamă și necesită o relație cu caracter cauzal între, pe de o parte, potențialitatea spirituală și, pe de alta, principiul individuației. E vorba aci de o prioritate logică și ontologică, în care apare ca un fapt de experiență unitatea unicentrată a unor grupuri substanțial diferite. Dar apriorismul gnoseologic trece dincolo de exclusivitatea Eului vital.

Omul abstract se comportă principial ascetic.

Dar cine zice specificitate zice particularități incomunicabile. Constată, cu alte cuvinte, o entelehie primitivă în orice ființă supusă acțiunii regulatrice a forțelor vitale. Mai mult, ab initio și esențial, Ethosul spiritului presupune societatea.

Omul făptuiește acte apriori sociale. Aceasta este o evidență apriorică cu bază intuitivă.

Și nu se poate trage de aci concluzia nonexistenței ocazionale a unei ființe veritabile susceptibilă de a deveni obiectul unor acte emoționale, deoarece ar rezulta neadmisibilitatea unității în sens obiectiv a unor eterogenități radicale, ceea ce nu se poate. Dar semenul factic cunoaște o discrepanță de același fel.[2] Autorii care se opresc aci uită însă evidența fenomenologică. Ea revelează înrudirea ontologică a ființelor. Ce rezultă? Din centrul eului se deschide o perspectivă, ce are ca bază o intuiție primară ducând la înțelegere spontană.

Certitudinea intuitivă, cum remarcă cu justețe Scheler[3] și Heidegger[4], realizează sinteza somato-spirituală de care nu se poate spune că nu depinde, autoritativ și categoric, actualizarea unor caractere ale structurii omenești intuind consubstanțialitatea lor ontologică. Iar Spranger[5] și Hartman[6] constată eficacitatea și șansa de permanență a teoriei care, pornind de la forme social constitutive ajunge la o discrepanță inițială cu caracter volițional. Forța coercitivă existentă în totalitatea spirituală nu rezistă analizei psihologice noologice. Făcând abstracție de la faptul că realizarea spiritului subiectiv se face prin intermediul cosmosului[7], putem încă intui că conceptul intențional percepe fenomenele prin comprehensiune.[8]

Paradoxal vorbind și înțelegând, omul prin latura lui[9] caracteristic psihică, participarea la sensul obiectiv al ființei simbolice amintește nașterea unui suflet sintetic. Dar forma plurală a unor momente străine de noțiunea biologică[10] a substanței nu înseamnă oare noțiunea primară în intuiția propriei noastre valori[11]? Manifestările regulative cheamă în noi specificul propriu[12]. Deplina realizare presupune o forță în mod continuu dată.

Că omul e social, e un fapt de experiență pentru metasociologia fenomenologică[13].

Problemele ei sunt probleme individuale în sensul că pentru existența lor actuală – hic et nunc – nu cer existența sau presupoziția unui „tu”. Conceptele noastre sunt realități coexistențiale în empirismul ontologiei vieții umane.

Esteticitatea de fond a tablourilor unui El Greco[14] determină – paradoxal – șansele de obiectivitate ale afirmației de mai sus.

Specificitatea transcende voliționalul mecanic. Autorealizându-se, individul esențial – necesarmente ontologic – se specificizează, pășind dincolo de aspectul formal-social al problematicii clasice.

Corelativitatea formei individuale e proba ultimă a societății omului.[15] Omul, sinteză somato-spirituală.[16]

 

NOTE:

[1] Studiu neiscălit, publicat în Revista Societății de Sociologie Estetică vol. XXXIX, partea XVIII, pp. 1165 și urm., și datorat, desigur, unui tânăr profesor sau unui student al Facultății de Filosofie.

[2] V. Traian Herseni: „Dramatismul stabilității umane” în revista Azi, luna iulie-august 193., pp. 768 și urm.

[3] Cit. de dl Tudor Vianu în „Originile frumosului și frumusețea originilor” (Revista Societății de mâine).

[4] Cit. de dra Păpușica Georgevschi-Paschievici în Revista Societății de poimâine, an. I, nr. 1.

[5] Cit. de dra Tismana-Temișana D. A. Popescu în Revista Societății de răspoimâine, an. I, nr. 2.

[6] Evocat de dra Maria Banuș citată în „Antologia poeților tineri” (Partea a II-a: Tinerele poetese supramoderne).

[7] Dim. Gusti: „Forma socială a zilei de mâine” (studiu publicat în limba germană în revista Ethos-Pathos-Nomos-Kosmos-Logos, 1901, Band CXIX, Heft XXXIV, opusc. XLI, broșura XVIII, partea V-VI).

[8] G. Vlădescu-Răcoasa: „Geneva și forma socială a săptămânii viitoare”.

[9] Petru Comarnescu: „Forma societății de azi în șase luni și trei zile văzută de un tânăr metafizician”.

[10] Mircea Eliade, recenzia lucrării lui Petru Comarnescu „Forma societății de azi în șase luni și trei zile văzută de un tânăr metafizician” în revista Azi, rubrica: Răsalaltăieri, Alaltăieri, Ieri.

[11] Petru Comarnescu, recenzia recenziei lui Mircea Eliade despre „Forma societății de azi în șase luni și trei zile văzută …” în revista Azi, luna mai-iunie-iulie, 193.

[12] Mircea Eliade: IAROUI sau Comprehensiunea indică a metasublimului pământesc”.

[13] Max-Othmar-Theodor Geigerspann,

„Staatsaktualisierungabsolutgemeinschaftlichekategorischzusammenhaltendegeistlichmelodischeungeheuerlichpathetischekatastrophalkosmischeentsetzlichzerschmetterndeweltlichmotivierteverwandschaftlichverbundenewahnsinniggegensätzlicheunmittelbareinheitlicheallgemeinsozialmechanischedurchausgewissweltverneinungendegrundlegung der Unsinnigentorengebrauchsgemeintengedankenverbindungen, A. B. C. D. E. F. G., Heidelstadt-am-Boberneisse.

[14] Dr.-nd L. Copelman, „Psychopatologia socială a sugaciului modern”, conferință ținută în ziua de 28 februarie 193. în sala școalei Cuibu cu Barză sub auspiciile Societății Femeilor Libere Dornice De Cultură În Scop De Binefacere (S. F. L. D. C. S. B.).

[15] Același în conferința cu același subiect ținută în sala de sărbători a școalei Mașina de Pâine, sub auspiciile aceleiași Societăți, Secțiunea Educația Copiilor Nervoși După Noile Principii Umanitare (E. C. N. P. U.).

[16] Id.

 

Nicolae Steinhardt (Antisthius), În genul lui Cioran, Noica, Eliade…, Editura Humanitas, București 1996.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Silviu Man. Influencerul. Portret-robot (sau Portretul Robotului?)
Previous article De ce trebuiau deschise școlile?
Redactia Marginalia

Redactia Marginalia

Related Posts

Eric Voegelin ca maestru învățător
February 25th, 2021

Eric Voegelin ca maestru învățător

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth
February 25th, 2021

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Când totul este permis
February 24th, 2021

Când totul este permis

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Minunile limbajului obișnuit Uncategorized

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop Debate

Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală? ALTFEL

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Feb 15th, 2021
Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani Opinii

Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani

Feb 15th, 2021
Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel Cultură

Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel

Feb 15th, 2021
Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea? Debate

Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea?

Feb 15th, 2021
Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice Opinii

Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice

Feb 15th, 2021
Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ? Debate

Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ?

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Izolarea și social-media Opinii

Teodor Baconschi. Izolarea și social-media

Feb 14th, 2021
Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni Opinii

Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni

Feb 14th, 2021
C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul Debate

C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul

Feb 14th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.