• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Câteva gânduri despre moda contemporană
Câteva gânduri despre moda contemporană
Home
Societate

Câteva gânduri despre moda contemporană

March 25th, 2021 Andreea Iulia Scridon Andreea Iulia Scridon Societate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În mediul urban românesc, de-a lungul timpului (până să apară fenomenul „fast fashion” pe piață, despre care vom discuta în acest articol), să îți faci haine la comandă reprezenta privilegiul societății mai mult sau mai puțin înalte din România – cu toate că nu era foarte costisitor, spre deosebire de cum este astăzi. În secolulal XX-lea, înainte de perioada comunistă, luxul era mai mare (îți comandai, de pildă, un palton cu o vulpe întreagă la gât), ca să nu vorbim de La Belle Epoque, în care boieroaicele de odinioară își schimbau rochiile, purtate peste un corset făcut din os de balenă, chiar de trei ori pe zi. În comunism, bineînțeles că provocarea de a te remarca în mulțime prin eleganță putea să fie interpretată ca un manifest politic sau ideologic – rezistența prin cultură include și designul vestimentar.

Oricum, cert este că, cu ceva timp în urmă, atât casele de modă românești, cât și croitorii independenți (la rândul lor veritabili artiști) se inspirau din teancuri întregi de reviste de modă din străinătate, aduse de obicei prin intermediul unor rude. În calitate de client, te duceai la croitor, alegeai modelul, croitorul îți lua dimensiunile, și, să zicem, rochia era gata în trei săptămâni, de obicei pentru un preț destul de rezonabil (deși oamenii din toate păturile sociale aveau cu siguranță mai puține haine decât au majoritatea oamenilor din zilele noastre).

Cei care au trăit acele vremuri nu pot decât să remarce conformitatea modei de azi. Acum 50 de ani nu vedeai pe stradă aceeași rochie la două persoane diferite – acest fapt era de altfel considerat inadmisibil pentru o femeie cochetă. Făcându-ți hainele la croitor, evitai orice risc de repetare. Însă, încetul cu încetul, amprenta personală asupra vestimentației a ajuns să se piardă.

Trebuie menționat că moda la dame a fost întotdeauna mai expresivă, în timp ce la bărbați lucrurile au fost constante, schimbându-se mai degrabă doar anumite detalii: fie un șliț la spate sau două în părți la vestonul bărbătesc, fie două rânduri de nasturi sau unul singur, ori lărgimea pantalonilor.

Astăzi, prin îmbrăcăminte nu se mai percep în mod atât de evident diferențele sociale – doamnele din toate păturile sociale își pot permite o garderobă „la modă” cu bani puțini. Însă asta coincide totuși și cu o excentricitate în lumea modei înalte, care o face mai puțin accesibilă decât ar fi fost, poate, cu 50 de ani în urmă. Moda accesibilă, „fast fashion”, e o modă mai simplă, care de altfel reflectă acest „du-te-vino” continuu al vieții contemporane. De asemenea, androginizarea modei, specifice curentului „fast fashion”, poate fi salutată până la un anumit punct (să ne gândim, de exemplu, la Katharine Hepburn), atunci când nu este pur și simplu gratuită și devine mai degrabă aiurită (vezi, de pildă, ținuta actriței Rosamund Pike de la Golden Globes 2021, care consta dintr-o rochie de zână, din voal roșu, purtată însă cu o pereche de bocanci care arătau ca niște…plăcinte.)

Asemeni multora dintre problemele cauzate de societatea noastră din ce în ce mai globalizată, problema „fast fashion”, care se referă mai precis la tendința contemporană de producție a unor cantități imense de haine la prețuri mici, pare o dilemă ce nu permite un răspuns clar. Pe de o parte, efectele negative sunt evidente: deșeuri masive și risipă, eliberarea toxinelor în mediu, exploatarea copiilor , ca să nu mai vorbim de materialismul excesiv. Însă, pe de altă parte, prosperitatea este și un semn că acest sistem de producție funcționează, aducând, în final, mai multe avantaje decât dezavantaje.

Totuși, multe dintre persoanele care lucrează în această industrie ar prefera , dincolo de hainele foarte ieftine și succesul la nivel global, să promoveze prin modă aspecte de altă natură, care să se axeze mai degrabă pe educație, sprijin social și dezvoltarea economiei locale. În acest sens, buticurile care s-au dedicat producerii „etice” a hainelor au devenit destul de răspândite în Occident. Însă ele sunt, de cele mai multe ori, excesiv de costisitoare.

Unii spun că cele mai bune alternative sunt cumpărarea hainelor de la second-handuri sau chiar croirea lor acasă, la mașina de cusut personală. Însă nu este clar dacă aceste soluții sunt, până la urma, sustenabile în totalitate sau dacă acesta este cu adevărat modelul de care oamenii și economia pot să beneficieze atât la nivel global, cât și la nivel local. În orice caz, va fi interesant de observat cum se va schimba moda, atât din punct de vedere economic, cât și la nivel de concept, în urma pandemiei globale.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Hermeneutica: arta înțelegerii și a interpretării
Previous article Carantina din pixul lui Arafat și câteva probleme de drept
Andreea Iulia Scridon

Andreea Iulia Scridon

Andreea Iulia Scridon este o scriitoare și traducătoare româno-americană. Născută în România, a emigrat împreună cu părinții în Statele Unite în copilărie și a crescut în Florida. A studiat Literatură comparată la King’s College London și Scriere creativă la Universitatea Oxford. Este asistent de redacție la Asymptote Journal și la Oxford Review of Books. A tradus „Șoarecele B și alte povestiri” de Ion D Sîrbu în engleză, precum și poeziile lui Traian T. Coșovei împreună cu Adam J. Sorkin. Ambele cărți vor fi publicate de edituri din Marea Britanie în 2020. Interese de cercetare actuale: literatura de sertar, istoria artei, estetică.

Related Posts

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”
March 28th, 2021

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Studenții lui Allan Bloom
March 21st, 2021

Studenții lui Allan Bloom

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.