Ce le-a făcut comunismul artizanilor Marii Uniri: Emanuil Cateli, Teodor Neaga, Ștefan Botnariuc

Emanoil Cateli (1883-1943).

1.Absolvent al Şcolii Militare din Odesa, fost preşedinte al Comitetului Naţional Moldovenesc din Odesa (1917). Unul dintre iniţiatorii creării Sfatului Ţării. După Unirea Basarabiei cu România, este numit director general al Agriculturii în guvernul autonom al Basarabiei. A contribuit la elaborarea reformei agrare. Fost prefect al judeţului Bălţi şi senator în Parlamentul României din partea Partidului Naţional Liberal.

2.La 5 iulie 1940, este arestat de către organele NKVD-ului din oraşul Bălţi şi întemniţat în penitenciarul din Chişinău, fiind acuzat de activitate contrarevoluţionară, conform articolului 54-13 al Codului Penal al RSS Ucrainene. A respins orice învinuire. Fiind întrebat la interogatoriu „de ce s-a împotrivit reinstaurării puterii sovietice în Basarabia“, a răspuns: „din convingeri politice. Eram convins că puterea sovietică mă va lipsi de toate drepturile… Şi în acest moment sunt împotriva dictaturii proletariatului…“. Emanoil Cateli susţinea că este adeptul creării unui Stat Unitar Român în componenţa Statelor Unite ale Europei şi se pronunţa pentru promovarea reformelor burgheze cu tendinţe democratice. „Pe aceste poziţii am fost şi voi rămâne, indiferent de soarta mea de mai departe – a declarat el anchetatorilor. Ideologia mea a fost şi rămâne ostilă bolşevismului…“.

3.În primele zile ale celui de-a doilea război mondial, împreună cu alţi deţinuţi, a fost evacuat în închisoarea nr. 4 din oraşul Cistopol, RASS Tătară, şi supus unui nou interogatoriu. A decedat la 18 februarie 1943.

Teodor Neaga (1880-1941).

1.A absolvit Seminarul Teologic din Chişinău, apoi Academia Teologică din Kiev, fără să devină, însă, preot. Lucrează ca secretar la Direcţia Eparhială, apoi, din 1910 şi până în momentul arestării, este profesor de rusă şi istorie în diferite şcoli şi gimnazii din Chişinău.

2.În 1917, devine membru al Uniunii Învăţătorilor din Basarabia, organizaţie care avea menirea să unească în jurul său toţi pedagogii moldoveni care militau pentru cauza naţională. Ca reprezentant al învăţătorilor în Sfatul Ţării, a votat Actul Unirii Basarabiei cu România. La sfârşitul anului 1918, este ales membru al Zemstvei judeţului Chişinău, ca responsabil de organizarea învăţământului public. Din 1919 până în 1928, va fi membru în Parlamentul României.

3.A decedat la 6 decembrie 1941, în spitalul închisorii din Penza.