Ce le-a făcut comunismul artizanilor Marii Uniri: Nicolae Secară și Panteleimon Sinadino

Nicolae Secară (1894-1942).

1.Studiile le-a făcut la Şcoala Agricolă din Chişinău şi la Academia Agricolă din Moscova. În toamna anului 1916, fiind student la Academie, este mobilizat şi înscris într-un batalion studenţesc. La sfârşitul lunii decembrie, acelaşi an, este trimis la Şcoala Militară din Odesa, pe care a absolvit-o în aprilie 1917. În iunie este delegat la Cartierul Districtului Militar Odesa în calitate de translator. Apoi este mutat cu unitatea la Chişinău, unde îşi face serviciul de ofiţer, în Regimentul I Moldovenesc.

2.În octombrie 1917, Congresul Militar Moldovenesc l-a ales deputat în Sfatul Ţării. La 27 martie 1918, a votat Actul Unirii Basarabiei cu România. A fost membru al Comisiei pentru elaborarea legislaţiei privind reforma agrară din Basarabia. Ca reprezentant al Partidului Naţional Ţărănesc, a apărat şi a promovat interesele acestuia în Sfatul Ţării.

3.După Unire, a lucrat la Ministerul Agriculturii în calitate de specialist în vinificaţie şi pomicultură. Iar la începutul anului 1933 şi până în momentul arestării, 20 iulie 1940, a lucrat la Facultatea de Agronomie din Chişinău. În iunie 1941, sub pretextul evacuării în spatele frontului, acuzaţii Secară, Turcuman şi Neaga au fost transferaţi în închisoarea nr. 1 din oraşul Penza, iar în februarie 1942, N. Secară moare în spitalul închisorii.

Panteleimon Sinadino (1875-1940?).

1.Născut în anul 1875, la Chişinău, în familia unui negustor grec. Şi-a făcut studiile la Universitatea din Kiev, specializându-se în domeniul medicinei, finanţelor şi economiei.

2.În anii 1907-1917, a fost membru al Dumei de Stat, apoi, în 1917, este ales deputat în Sfatul Ţării din partea minorităţii greceşti, rostind un cuvânt de salut chiar în prima zi a şedinţei. Însă n-a activat mult timp în acest organ, din motive de sănătate. La 5 martie 1918, Sinadino, în fruntea unei delegaţii de proprietari basarabeni, a făcut o vizită regelui Ferdinand, la Iaşi, înmânându-i un memoriu prin care ruga pe Majestatea Sa să asigure securitatea vieţii şi a averii basarabenilor, în mare parte distrusă de către anarhia bolşevică, să pună capăt mişcării revoluţionare bolşevice, să instaureze în Basarabia ordinea şi să nu admită ca demagogia revoluţionară să întunece primii paşi spre organizarea Basarabiei şi Unirea ei liberă cu România. În anii 1924-1940, Sinadino s-a aflat în diferite funcţii bancare. În 1933, la invitaţia lui I.Gh. Duca, liderul Partidului Naţional Liberal şi viitor prim-ministru al României, devine membru al Partidului Naţional Liberal. În acelaşi an este ales senator în Parlamentul României. În toamna anului 1933, când PNL urma să formeze un nou guvern al României, conform spuselor lui P. Sinadino, în timpul întâlnirii cu Duca, conveniseră ca, odată cu venirea la putere a noului guvern, să se întreprindă o serie de măsuri menite să redreseze situaţia Basarabiei, măsuri ce prevedeau reducerea impozitelor cu 25%, introducerea tarifelor diferenţiate pentru Basarabia, elaborarea legislaţiei privind procesele penale şi civile, îmbunătăţirea componenţei calitative a administraţiei, potolirea bunului plac al jandarmilor în unele sate etc. La câteva săptămâni după asasinarea lui I.Gh. Duca, Sinadino s-a retras din viaţa politică.

3.A fost arestat la 9 iulie 1940. Din acea zi nu s-a mai ştiut nimic despre el.

sursa: Memorial Sighet, aici!