• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Ce se întâmplă atunci când nimeni nu mai știe ce este libertatea?
Ce se întâmplă atunci când nimeni nu mai știe ce este libertatea?
Home
Filozofie politică

Ce se întâmplă atunci când nimeni nu mai știe ce este libertatea?

February 12th, 2021 Elena Cristina Enoiu Elena Cristina Enoiu Filozofie politică, Societate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol de John Horvat pentru The Imaginative Conservative

Confuzia asupra noțiunii de libertate duce la nașterea unei societăți divizate, în care orice este permis în numele unui concept pe care nu îl mai putem defini sau clasifica. Totuși, relația de interdependență dintre libertatea pozitivă și cea negativă, dacă este corect înțeleasă, facilitează funcționarea armonioasă a societății, cu constrângeri minime din partea statului.

În societatea de astăzi, nu există un cuvânt care să provoace mai multă confuzie decât cuvântul „libertate”. Toată lumea pretinde că luptă pentru libertate. Fiecare tabără din peisajul politic susține că cealaltă parte este un dușman al libertății.

Și totuși, se pare că avem din ce în ce mai puțină libertate. Am pierdut sensul cuvântului „libertate”. Când nimeni nu mai știe ce este libertatea, ea devine ceea ce vrem noi să fie. Fiecare o înțelege într-un sens diferit și își gândește mișcările după reguli diferite. Rezultatul acestui proces este un haos care ne distruge națiunea.

Două tipuri de libertate

În excelenta sa carte, The Cunning of Freedom: Saving the Self in an Age of False Idols, filosoful polonez Ryszard Legutko identifică și definește două tipuri clasice de libertate. Această delimitare poate explica situația noastră actuală atât din perspectiva celor de dreapta, cât și a celor de stânga.

Ryszard Legutko identifică o libertate pozitivă și o libertate negativă. Cele două concepte nu sunt neapărat incompatibile, ci mai degrabă complementare. Cu toate acestea, atunci când sensul lor este denaturat sau greșit înțeles, cele două dimensiuni ale libertății pot da naștere unor conflicte asemănătoare celor pe care le vedem acum în spațiul public.

Pericolele libertății negative

Primul tip este libertatea negativă. Când se gândesc la libertate, majoritatea oamenilor au în vedere libertatea negativă, care se rezumă la absența constrângerii. Prin această libertate, nimeni nu ne oprește să facem ceea ce vrem, atâta timp cât nu îi afectăm pe ceilalți prin acțiunile noastre.

Aceasta este acea libertate legitimă care implică exercitarea neîngrădită a voinței proprii. Ne bucurăm de această libertate, deoarece sufletul omului nu funcționează bine atunci când se află sub imperiul unei constrângeri. Avem nevoie de spațiu pentru a putea acționa fără opreliști.

Cu toate acestea, nu poate exista o societate în care guvernează libertatea negativă totală sau absolută. Pentru a trăi împreună în pace, trebuie să renunțăm la o anumită parte din libertatea noastră negativă, prin acceptarea unor restricții. Trebuie să existe reguli pentru a putea menține lucrurile în pace.

Modernitatea, în special individualismul și liberalismul, consideră libertatea negativă absolută un ideal, iar de aici încep să apară opiniile divergente. Mulți oameni ajung să creadă că libertatea se referă doar la un regim caracterizat prin lipsa oricăror limitări sau restricții, indiferent de consecințele lor.

Libertatea negativă funcționează bine atunci când oamenii trăiesc vieți pline de virtute. Într-o societate a viciului, în care oamenii săvârșesc nelegiuiri fără vreo reținere, aceasta poate deveni dezastruoasă.

Valoarea libertății „ordonate”

Al doilea tip de libertate este libertatea pozitivă, pe care prof. Legutko o definește drept „un set de calități și condiții necesare pentru a atinge scopuri mărețe”.

Libertatea pozitivă presupune dezvoltarea caracterului, a talentelor și a virtuților care ne permit să depășim obstacolele vieții, astfel încât să putem urmări obiective mai înalte. Astfel, ne-am putea nega libertatea negativă a consumului excesiv de alcool, astfel încât să dobândim libertatea pozitivă de a conduce mașina în siguranță.

Această definiție a fost cea preferată de oamenii din societățile antice, medievale și premoderne. Ei credeau că indivizii care făceau doar ceea ce doreau nu erau liberi, ci erau sclavii pasiunilor lor. Pentru a fi cu adevărat liberi, oamenii trebuie să își suprime obiceiurile proaste și dependențele. Ei trebuie să urmărească scopuri înalte, cultivându-și caracterul și depunând efort pentru a se putea elibera din sclavia satisfacției și a complacerii. În acest mod, ei vor putea găsi ordinea, binele comun și vor putea ajunge la sfințenie.

Astfel, libertatea pozitivă a avut un efect stabilizator asupra societății și a condus la ceea ce Fondatorii SUA numeau „libertate ordonată”.

Distrugerea libertății

Odată cu distructiva revoluție sexuală din anii șaizeci, libertatea negativă absolută a devenit paradigma dominantă adoptată atât de dreapta, cât și de stânga. Cei de dreapta cred, în mod fals, că pot folosi libertatea negativă absolută pentru a putea atinge dezideratul libertății „ordonate”, căutat dintotdeauna de conservatori. Între timp, stânga este dispusă să facă uz de forță pentru a impune un regim de libertate negativă absolută, fără interdicții sau restricții morale.

Astăzi, nimeni nu mai vorbește despre libertatea pozitivă, care formează caracterul uman și facilitează progresul individual. Un astfel de concept este descris drept ceva odios, care restrânge libertatea și descurajează dezvoltarea indivizilor. Toată lumea vorbește despre libertatea negativă, chiar dacă ea îi înrobește pe cei care cad pradă viciilor și dependențelor.

Drept urmare, confuzia asupra libertății deschide calea unei societăți polarizate, în care totul este permis în numele unui concept pe care nu-l mai putem defini sau clasifica.

Percepțiile greșite asupra libertății pozitive și negative

Într-adevăr, confuzia crește pe măsură ce fiecare tabără adoptă propria viziune asupra libertății pozitive sau negative, ca parte a strategiei de dominare a celeilalte.

Conservatorii sunt în dezavantaj în această problemă. Întrucât în spațiul public se discută doar despre libertatea negativă, conservatorii o apără cu ardoare, privind-o ca pe singura libertate necesară, chiar dacă ea distruge obiectivul înalt al libertății ordonate. Ei ar trebui să gândească în termeni de libertate pozitivă.

Liberalii, în schimb, își arată adevărata față. Ei apără acum o libertate pseudo-pozitivă, care le permite, conform susținerilor lor, să suprime dreptul conservatorilor de a-și atinge scopul distructiv al libertății negative absolute, și anume acela de a face orice.

Întoarcerea la sensul originar al libertății

O soluție reală pentru această problemă ar însemna întoarcerea la sensul inițial al libertății.

Nu este nimic în neregulă cu libertatea negativă, atâta timp cât dorim lucruri bune și virtuoase. Apoi, nu este nevoie de limitare sau constrângere. Cu toate acestea, trebuie să ne opunem libertății negative absolute, deoarece ea transformă cu ușurință oamenii în sclavii pasiunilor lor și poate da naștere cu ușurință tiraniei, care apare din ura față de restricțiile legitime.

Mai presus de toate, este necesar să ne întoarcem la libertatea pozitivă. Ne putem dezvolta talentele, abilitățile și virtuțile pentru a depăși viciile și defectele care ne împiedică să ne atingem întregul potențial.

Interacțiunea dintre libertatea pozitivă și cea negativă permite societății să funcționeze armonios și cu constrângeri minime.

Problema morală

Libertatea este doar un mijloc, nu un scop în sine. Ea funcționează numai atunci când oamenii disting cu ușurință între bine și rău. Are sens doar atunci când urmăm primul și cel mai de bază principiu al legii naturale scrise în inimile tuturor: faceți bine și evitați răul. Libertatea implică acte morale și, prin urmare, presupune aplicarea legii naturale și necesitatea ajutorului divin. Dacă ignorăm acest aspect, vom cădea pradă obsesiilor și maniilor noastre.

După cum a remarcat Edmund Burke: „Oamenii cu minți neînfrânate nu pot fi liberi. Propriile lor pasiuni devin opreliști în calea devenirii lor”.

Articol original: When No One Knows What Freedom Is, All is Lost

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article De ce credința în știință nu ne va rezolva toate problemele
Previous article Eugen Octav Popa: Este știința fundamental diferită de pseudo-știință? (Spoiler: Nu)
Elena Cristina Enoiu

Elena Cristina Enoiu

Elena-Cristina Enoiu (n. 1999) este studentă la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este membră în Liga Studenților din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în departamentul juridic și educațional și absolventă a Colegiului Național „Unirea” din Focșani (2018), profilul matematică-informatică. A participat la etapa națională a Olimpiadei de Limbă și Literatură Română (2014, 2015, 2018) și la etapa națională a Olimpiadei de Limbă Germană Modernă (2015). A participat la un stagiu de studii la Universität Konstanz, Germania, în perioada februarie-martie 2020, încheiat înainte de termen din cauza pandemiei. Interese de cercetare: literatură, drept comparat, drept internațional, germanistică, filozofia dreptului, istoria artei.

Related Posts

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale
March 1st, 2021

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila
February 28th, 2021

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Adevărul moral și conservatorismul constituțional
February 26th, 2021

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.