• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Centenarul Marii Uniri prin lentila lucidității patriotice
Centenarul Marii Uniri prin lentila lucidității patriotice
Home
Cultura

Centenarul Marii Uniri prin lentila lucidității patriotice

October 11th, 2018 [ Cristian Pătrășconiu ] [ Cristian Pătrășconiu ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Era ușor de anticipat faptul că, din păcate, anul care celebrează Centenarul Marii Unii va fi marcat, mai degrabă, de inițiative – inclusiv editoriale – care vor rata, cu mare precizie, nucleele de sens importante al evenimentului aniversat. Cînd există posibilitatea de a fi populist – de la o simplă comună pînă în cele mai înalte cercuri academice -, sunt o mulțime de ofertanți în România care fac în așa fel încât lucrurile să se întîmple în această direcție mai ales. Cu atît mai mult în anul de Centenar al Marii Uniri – cînd se și dau bani mulți pentru așa ceva. Cînd poți să ai idei dintre cele mai stupide și cînd există și autorități, locale sau centrale, care aleg să investească într-un fel parcă plin de voluptate în locuri comune și în demonstrații publice de ignoranță și de superficialitate, este greu de ratat asemenea oportunități; și, cine se uită cu atenție peste listele evenimentelor publice omologate oficial (încă o dată: și bugetate), poate remarca rapid că asemenea ocazii nici nu se ratează prea des.

Pe de altă parte, nu se cade să rămânem, când evaluăm discursul și faptele de anul acesta despre celebrarea a 100 de ani de la Marea Unire, doar la o perspectivă pe care să o alimentăm cu, mai degrabă, contra-performanțe și exerciții de mediocritate instituțională. Ar fi nedrept și ar fi, de asemenea, și în contra realității faptelor. Dacă rămânem numai la dimensiunea editorială care gravitează tematic în jurul ideii de Centenar al Marii Uniri vom putea remarca aici cîteva serii de publicații /documente / volume care fac cinste unui asemenea moment și care așează lucrurile într-o matcă de discus așa-cum-se-cuvine. Voi insista în cele ce urmează asupra unuia dintre produsele de top ale acestei zone luminioase care marchează acest moment aniversar, menționând din capul locului faptul că, în cazul editurii care girează demersul la care mă voi referi (editura Humanitas), promovarea, în raport cu Marea Unire (dar și cu Marele Război), a unei literaturi  de cea mai bună calitate nu este accidentala, ci rezultanta unui proiect editorial (totalmente lăudabil) și de cursă lungă.

”La Centenar. Recitind secolul României Mari”, cea mai recentă carte a lui Ioan Stanomir (apărută în toamna acestui an, 2018), este unul dintre cele mai consistente și, țin neapărat să punctez rapid această dimensiune, unul dintre cele mai drepte volume dedicate acestei tematici. Dacă ar fi să reduc la un singur argument sau, și mai mult, la enunțarea unei singure sintagme care să susține afirmația tare de mai înainte cu privire la excelența acestui demers al lui Ioan Stanomir, aș alege, fără nici o ezitare, să aduc în discuție faptul, esențial, că această carte este scrisă, gîndită de pe pozițiile lucidității patriotice. Acestui concept, implicat în toată construcția cărții, îi este dedicat, de altfel, spre finalul volumului, un mic și dens subcapitol; sunt cîteva pagini în care se vede, desigur, claritatea etică în numel căreia stau toate aparițiile publice ale acestui istoric al ideilor și, de asemenea, în toată splendoarea sa și mîna redutabilului stilist care este Ioan Stanomir. Sunt paginile care dau o definiție compusă, complexă acestui concept și care ar merita să facă o lungă carieră în posibile antologii ale formulelor memorabile. Iată doar două exemple, două mici fragmente din această definție compusă: a) ”Luciditatea patriotică îmbrățișează România care nu se confundă cu himerele etnocratice ale naționalismului lătrător: tradiția este un material simbolic cu mult prea delicat pentru a fi ambalat în kitsch-ul ceaușist. Luciditatea patriotică redă oamenilor acestei țări demnitatea uzurpată de tiraniile care au pretins că salvează România, sugrumînd libertățile și instaurînd ordinea de cazarmă totalitară”; b) ”Luciditatea patriotică pune la temelia atașamentului față de stat domnia legii, căci un stat al bunului-plac și al fărădelegii codificate juridic nu mai poate fi patrie, ci doar închisoare. Luciditatea patriotică are datoria de a rezista cu tenacitate în clipele cînd totul pare pierdut. Luciditatea patriotică este antidotul la resemnare, căci are vocația memoriei: acolo unde cei de dinaintea noastră nu au ezitat în confruntarea cu barbaria, nici noi nu vom ezita. Luciditatea patriotică se revendică de la exemplaritatea credinței în libertate, egalitate în fața legii și demnitate.”

Așadar, în numele acestei priviri care se întemeiază pe ”luciditatea patriotică” sunt survolate și recitite, în acest volum, marile momente ale istoriei ultimei sute de ani (și ceva) care afectează, în bine și în rău, România. Una dintre direcțiile privilegiate de autor pentru potențiala lectură a acestui eseu ține de ceea ce am putea numi ”tehnica oglinzii”. Încă de la începutul cărții, imediat după o mică prefață, Ioan Stanomir reproduce discursul lui Iuliu Maniu de la 1 decembrie 1918, ținut în plenul Adunării Naționale prin care este motivat proiectul de rezoluție al Unirii, citit de Vasile Goldiș. Textul cu pricina, împreună cu alte documente de istorie care sunt făcute publice în acea zi astrală pentru istoria modernă a României, propune un termen de comparație neatins, în viziunea lui Ioan Stanomir, pe întreaga durată a secolului XX: ”Actul de la Alba Iulia deține o poziție privilegiată între documentele veacului XX la români. El este marcat de o voință wilsoniană autentică și vizionară de organizare a comunității pe temeliile libertății și ale demnității umane. (…) Nici un alt text elaborat de români în secolul XX nu va putea egala intensitatea și profunzimea angajamentului de la 1918. (…) AlbaIulia poate fi citită nu doar ca o carte de drepturi a poporului de peste munți, ci și ca declarația ce propune regîndirea României născînde”. Dacă plecăm de la această Declarație din 1 decembrie 1918, dacă nu alegem să îi uităm oamenii care au făcut posibil acest moment excepțional al istoriei moderne românești și dacă, bunăoară, ajungem anul acesta la Memorialul Sighet vom sta față în față cu unul dintre adevărurile teribile ale istoriei noastre recente – într-o singură frază spus, la cîtea decenii după Marea Unire, un alt regim care pretindea că rafinează moștenirea bună a înaintașilor națiunii române a trimis, aberant, în arest o bună parte din elita politica de la Marea Unire și a mutilat și, nu de puține ori, a ucis Părinții Fondatori ai României Mari. ”Generația Marii Uniri – victimă a represiunii comuniste” este titlul expoziției de la Sighet la care am făcut mai înainte trimitere, care expune, în panouri de istorie foarte convingătoare, 45 de nume de politicieni care au fost foarte activi la 1918, în raport cu momentele Marii Uniri, și care au avut un destin teribil în timpul comunismului. Numele acestora sunt următoarele:  Pantelimon Halippa; Alexandru Baltaga; Constantin Bivol; Vladimir Bodescu; Teodosie Cojocaru; Ion Codreanu; Luca Stirbet; Vasile Gafencu; Ion Pelivan; Ion Ignatiuc; Emanoil Cateli; Teodor Neaga; Stefan Botnarciuc; Nicolae Secara; Pantelimon Sinadino; Grigore Turcuman; Stefan Balamez; Teodor Uncu; Daniel Ciugureanu; Ion Nistor; George Grigorovici; Dori Popovici; Sever Bocu; Coriolan Băran; Mihai Popovici; Iuliu Maniu; Iuliu Hossu; Silviu Dragomir; Ioan Lupaş; Ilie Lazar; Aurel Vlad; Gheorghe Popp; Onisifor Ghibu; Zenovie Pâclişanu; Emil Haţieganu; Iosif Jumanca; Iuliu Moldovan; Sever Dan; Rudolf Brandsch; Hans Otto Roth; Ion Flueraş; Alexandru Lapedatu; Ion Mihalache; Gheorghe Brătianu; Henri Cihoski. La ceea ce au făcut pentru România Mare, dar și la ceea ce li s-a întîmplat acestora, inclusiv pentru faptul de a fi fost arhitecții României Mari, sub regimul comunist trimite și eseul lui Ioan Stanomir.

Prin urmare, așa stînd lucrurile și privind în acestă ”oglindă” întemeietoare istoria ultimului secol românesc, utilizînd lentila lucidității patriotice, bilanțul ”La Centenar” nu poate fi unul din cale-afară de măgulitor; și Ioan Stanomir afirmă și demonstrează aceasta. ”Promisiunile de atunci rămîna fi onorate, în numele credinței în demnitate și libertate. Secolul României Mari de după 1918 nu a fost îngăduitor: decența a fost strivităde corupție sau de tiranie. Emaniciparea individului de sub tutela statului dominant a fost incompletă. Demnitatea umană este un deziderat încă emancipat.”

Ceea ce am selectat mai sus, anume un punctaj minimal cu privire la pilda de istorie amară despre Părinții Fondatori ai României Mari pe care nu se cade să o uităm, reprezintă doar o mică parte din demonstrația (de luciditate patriotică) pe care o propune această carte excelentă.  Demonstrația făcută de Ioan Stanomir în privința inadecvării la principiile fondatoare ale României Mari sau, uneori, a unei distanțări uriașe și foarte periculoase de acestea este în acest eseu mult mai amplă, în fapt. ”Modesta încercare de a merge în contra acestui curent oficial al entuziasmului” – așa cum își definește însuși autorul  demersul pe care îl urmează odată cu acest eseu – argumentează, din multiple perspective, că ”secolul României Mari se suprapune peste secolul global dominat de seducția visului sîngeros. Dictaturile, fasciste sau comuniste, propun, în spațiul românesc, propria lor variantă de sincronizare. Ura, resentimentul, încazarmarea, partidul unic, fuziunea dintre puteri sunt ingredientele alternativei la ordinea constituțională. România dintre 1938 și 1989 este un vast teren de experiment ideologic, prin îndepărtarea dramatică de pluralism”. În privința a ceea ce a fost cu noi/la noi după 1989: ”lecția postcomunismului este despre fragilitatea libertății”. Cît despre speranță, iată: ”Rezistența de acum împlinește promisiunile de la Alba Iulia. După un secol, curajul de a sta în picioare este redescoperit: iată temeiul de speranță în România anului 2018. Astăzi, la un secol distanță, patriotismul înseamnă, înainte de toate, rezistență”.

 

notă: acest text a apărut în premieră în revista 22.

  • Tags
  • Centenar
  • Marea Unire

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Newsweek. Silviu Sergiu. Veștile bune din timpul „apocalipsei“
Previous article Ioan Stanomir. Micile noastre patrii
[ Cristian Pătrășconiu ]

[ Cristian Pătrășconiu ]

Related Posts

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent
January 26th, 2021

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

O scrisoare de la Ion D. Sîrbu către Liviu Rusu
January 20th, 2021

O scrisoare de la Ion D. Sîrbu către Liviu Rusu

Timpuri potrivnice
January 20th, 2021

Timpuri potrivnice

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa” ALTFEL

M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa”

Jan 27th, 2021
Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia Debate

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia

Jan 27th, 2021
Dreptul la frumos Cultură

Dreptul la frumos

Jan 27th, 2021
Persistența scolasticii Cultură

Persistența scolasticii

Jan 26th, 2021
Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic” Cultură

Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic”

Jan 26th, 2021
Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității Cultură

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității

Jan 26th, 2021
Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent Cultura

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

Jan 26th, 2021
Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat... Istorie

Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat...

Jan 26th, 2021
Bogdan Glăvan. Frica este irațională Debate

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Jan 25th, 2021
Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului” Debate

Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului”

Jan 25th, 2021
Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților” Cultură

Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților”

Jan 25th, 2021
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria? Debate

Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?

Jan 25th, 2021
Alexandru Călinescu: Artele la control Cultură

Alexandru Călinescu: Artele la control

Jan 25th, 2021
Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală? Debate

Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală?

Jan 25th, 2021
O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam... Focus

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Jan 25th, 2021
Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson Filozofie

Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson

Jan 24th, 2021
„Middlemarch” & raţiunile inimii Cultură

„Middlemarch” & raţiunile inimii

Jan 24th, 2021
Despre schimbare doar de dragul schimbării Educație

Despre schimbare doar de dragul schimbării

Jan 24th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II Debate

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II

Jan 24th, 2021
Daniel Uncu. Până când vom rezista ? Debate

Daniel Uncu. Până când vom rezista ?

Jan 24th, 2021
D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta... Filozofie politică

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...

Jan 24th, 2021
Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23" Societate

Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23"

Jan 23rd, 2021
Cetățeanul dependent Societate

Cetățeanul dependent

Jan 23rd, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I) Cultură

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I)

Jan 23rd, 2021
C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber.... Istoria ideilor

C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber....

Jan 23rd, 2021
I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului... Literatură

I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului...

Jan 23rd, 2021
Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas Politică

Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas

Jan 22nd, 2021
Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun Politică

Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun

Jan 22nd, 2021
Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente Cultură

Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente

Jan 22nd, 2021
„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani Cultură

„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani

Jan 22nd, 2021
Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare) Opinii

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Jan 22nd, 2021
Bogdan Călinescu. A gândi liber Debate

Bogdan Călinescu. A gândi liber

Jan 22nd, 2021
O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite Politică

O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite

Jan 22nd, 2021
Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE” ALTFEL

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”

Jan 22nd, 2021
P. J. Proudhon: A fi guvernat ALTFEL

P. J. Proudhon: A fi guvernat

Jan 22nd, 2021
Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are... Educație

Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are...

Jan 22nd, 2021
Rețeaua – cea mai recentă utopie Debate

Rețeaua – cea mai recentă utopie

Jan 21st, 2021
Boemul și revoluționarul Cultură

Boemul și revoluționarul

Jan 21st, 2021
Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice Opinii

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Jan 21st, 2021
Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate Opinii

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate

Jan 21st, 2021
Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa” Opinii

Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa”

Jan 21st, 2021
Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică" Istorie

Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică"

Jan 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.