• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Cinci lucruri despre mișcarea Antifa
Cinci lucruri despre mișcarea Antifa
Home
Debate

Cinci lucruri despre mișcarea Antifa

September 16th, 2020 Dragoș Mihai Nuță Dragoș Mihai Nuță Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol de Joe Carter pentru blogul Acton Institute

Pe parcursul anului 2017, un grup cunoscut ca Antifa s-a remarcat prin implicarea sa în revolte și proteste violente din toată țara. Aici sunt câteva informații cheie despre activiștii cu „uniforme“ negre:

  1. Antifa este o mișcare protestatară radicală și adesea violentă organizată în jurul cauzei „anti-fascismului“. Spre deosebire de unele mișcări politice care se definesc în relație cu cauzele pe care le susțin, activiștii Antifa se definesc prin prisma lucrurilor cărora se opun: indivizii sau grupurile pe care le definesc ca „fasciste“. Fascismul însă este o ideologie greu de definit deoarece a conținut în mod istoric elemente din ambele extreme ale spectrului politic stânga-dreapta, iar pentru țelurile „anti-fascismului“, cea mai bună definiție a „fascismului“ ar suna în felul următor: „set de ideologii și practici care urmăresc să plaseze națiunea, definită exclusiv în termeni biologici, culturali și/sau istorici, deasupra oricăror altor loialități și să creeze o comunitate națională mobilizată.“ Aceast mod de definire a „fascismului“ explică rațiunea din spatele conflictelor membrilor Antifa cu grupurile de etno-naționalism precum dreapta alternativă, Ku Klux Klan-ul sau neo-naziștii.
  2. Termenul antifa este în general considerat o abreviere pentru „anti-fascist“ sau „acțiune anti-fascistă“ – termenul a fost în mod original o abreviere pentru Antifaschistiske Aktion, o mișcare comunistă germană din anii 1930, iar gruparea modernă se inspiră din activitatea stângiștilor militanți care, conform lui Peter Beinart, se încăierau cu fasciștii din Germania, Italia sau Spania în anii 1920 și 1930. Aceste grupări, împreună cu numele de antifa, și-au reluat activitatea în anii 1970, 1980 și 1990 în urma mobilizării anti-rasiștilor din subcultura punk rock din Marea Britanie și Germania, unificați cu scopul prevenirii infiltrării neo-naziștilor în cultura muzicală. „Datorită punk-ului, grupuri care își spuneau acțiunea anti-rasistă și, ulterior, acțiunea anti-fascistă sau antifa au apărut în Statele Unite“, susține Beinart.
  3. Aproape toți cei care se identifică cu mișcarea Antifa se regăsesc în extrema stângă a spectrului politic, identificându-se ca socialiști, anarhiști sau comuniști, însă atunci când acționează ca activiști Antifa ei nu încearcă să înainteze pozitiv o agendă politică, ci să blocheze și să cenzureze grupurile pe care le consideră fasciste. Tema unificatoare pentru eforturile acestor grupuri antifasciste este premisa că simpla existență a „fasciștilor“ creează un risc de violență, în special pentru grupurile minoritare, lucru care justifică în concepția lor uzul violenței ca mijloc de autoapărare preventivă împotriva grupurilor și persoanelor „fasciste“ care își exercită drepturi naturale precum cel la liberă exprimare sau adunare publică.
  4. Antifa este descentralizată și nu este organizată formal sau în mod oficial – internetul și social media au facilitat diseminarea informațiilor în rândul activiștilor și coordonarea atacurilor asupra persoanelor sau grupurilor adverse, eliminând necesitatea liderilor, purtătorilor de cuvânt sau finanțării externe. După cum explică istoricul Mark Bray al Universității Darthmouth, antifascismul este mai degrabă o strategie organizatorică decât un grup politic, un „model de rezistență“ definit de o înțelegere a istoriei fascismului: „datorită faptului că viitorul rămâne nescris și că fascismul apare adesea din sânul grupurilor mici și periferice, antifasciștii au concluzionat că fiecare grupare fascistă sau etno-naționalistă ar trebui tratată ca și cum ar putea fi cele 100 de Fascii (aripa paramilitară a organizației fasciste a lui Benito Mussolini).“
  5. Fiind o grupare descentralizată, Antifa se bazează pe așa zisele metode și tactici ale „blocului negru“ ca unealtă de coordonare – blocuri negre pe care Francis Dupuis-Deri le descrie ca fiind „adunări ad-hoc de persoane sau grupuri care acționează pe întreaga durată a unui marș sau protest în care participanții își păstrează anonimitatea prin vestimentanția integral neagră.” După cum explică Devon Douglas-Bowers, „blocul negru nu este un grup, ci o tactică ce le permite radicalilor să acționeze direct fără teama repercusiunilor legale; în timp ce mulți din blocurile negre sunt anarhiști, acest termen nu îi descrie pe toți.“

Blocurile negre încearcă să funcționeze într-un mod orizontal, fiecare persoană având un cuvânt de spus în procesul decizional și în încercarea de obținere a unui consens, votul fiind evitat. Pentru a-și realiza scopurile, participanții blocurilor negre se organizează în grupuri de afinitate formate din maxim câteva zeci de persoane ale căror afinități rezultă din legăturile lor interpersonale, precum apartenența la aceleași școli, locuri de muncă sau organizații politice – legăturile anterioare și exterioare activității politice le permit să se coordoneze coeziv.

Atunci când activiștii Antifa se prezintă la un protest, ei nu acționează ca un grup unitar și nici ca indivizi separați, făcând parte din numeroase grupuri „de afinitate“ autonome, adesea grupuri mărunte de prieteni și cunoștințe cu propriile dinamici sociale și structuri ierarhice. Rezultatul acestui tip de organizare este faptul că persoanele influente dintr-un astfel de grup sunt adesea urmate de asociații lor, inițiind cel mai adesea acte de violență și vandalism prin puterea exemplului lor și ducând la efecte de tip avalanșă care escaladează și generalizează fenomenul violenței în cadrul protestelor. Organizarea informală a Antifa le permite membrilor unor grupuri de afinitate să planifice și să orchestreze acțiuni mult mai radicale sub umbrela Antifa. De exemplu, o mână de teroriști interni pot atrage mult mai multă atenție asupra acțiunilor lor dacă nu sunt considerați o celulă teroristă mică și independentă, ci parte dintr-o mișcare mult mai mare.

(Departamentul de Securitate Internă a Statelor Unite ale Americii a clasat în mod formal activitățile Antifa ca fiind „violență teroristă internă”, conform interviurilor și documentelor confidențiale obținute de Politico.)

 

Articol original: 5 Facts about Antifa

  • Tags
  • america
  • anti-fascism
  • comunism
  • miscare radicala
  • rasism

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Câteva fragmente din „Modelul cultural european”, de Constantin Noica
Previous article Partea a doua a interviului-EVENIMENT cu Horia-Roman Patapievici
Dragoș Mihai Nuță

Dragoș Mihai Nuță

Absolvent de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Craiova, voluntar la nivel național al proiectului de salvgardare a patrimoniului construit, Ambulanța pentru Monumente, membru al filialei locale Oltenia Vest. E pasionat de cercetarea, valorificarea și restaurarea patrimoniului construit, de istoria artei, studii clasice și meșteșuguri. În timpul liber e pictor și fotograf amator, ciclist împătimit și turist curios.

Related Posts

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept
March 4th, 2021

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

A fi sau a nu fi liber
March 3rd, 2021

A fi sau a nu fi liber

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional
March 3rd, 2021

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.